1. Introducere

Solul se formeaza printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursa neregenerabila. Solul ne furnizeaza produse agricole, biomasa si materii prime. El serveste ca o platforma pentru activitatile umane si peisaj si ca o arhiva culturala si joaca un rol esential pentru habitat. Solul depoziteaza, filtreaza si transforma multe substante, incluzand apa, nutrientii si carbonul.

Solul este principalul suport al tuturor activitatilor socio-economice si constituie factorul de mediu expus cel mai usor la poluare.

Calitatea solului este determinata de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetatia, timpul, dar si de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la conditiile de mediu, tratamentele si fertilizarile facute fara fundamentare agro-pedologica, agrotehnica, deversarile de substante chimice periculoase, depozitarile de deseuri de toate categoriile, reprezinta factori antropici care modifica sensibil si rapid calitatea solurilor.

2. Fondul funciar – Repartitia solurilor Romaniei pe categorii de folosinte

Fondul funciar reprezinta cea mai importanta resursa naturala a tarii si cuprinde totalitatea terenurilor, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

In functie de destinatie, terenurile sunt :

terenuri cu destinatie agricola ;

terenuri cu destinatie forestiera ;

terenuri aflate permanent sub ape ;

terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;

terenuri cu destinatii speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

In categoria terenurilor cu destinatie agricola intra :

terenurile agricole productive – terenurile arabile, viile livezile, pepinierele viticole, pomicole,  pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele etc.

terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile impadurite;

terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumuri tehnologice etc.

terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.

Structura fondului funciar din judetul Braila la 31.12 .2009:

Conform datelor transmise de DADR Braila, ponderea principala a terenurilor din judetul Braila o detin terenurile agricole (81,29%), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, (5,96%). Alte terenuri ocupa 12,75% (ape, drumuri si cai ferate, curti si constructii etc.)

Suprafata agricola totala la nivelul anului 2009

Ponderea principala o detin terenurile agricole arabile (90,11%),

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Braila, intre 1999-2009

Suprafete scoase din circuitul agricol

In anul 2009 s-au facut scoateri definitive din circuitul agricol, in conformitate cu Ordinul nr. 897/798/2005 emis de MAPDR/MAI pentru o suprafata de 55,66 ha de catre persoanele fizice si juridice, pentru constructii de locuinte si obiective de investitii (sedii de ferme, complexe comerciale, anexe industriale, foraj sonde, parc eolian, statie alimentare apa).

Tipuri de culturi si suprafete cultivate

Suprafetele cultivate in judetul Braila sunt redate in tabelul de mai jos, conform formularului statistic AGR-2A 2009:

3. Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

3.1. Ingrasaminte

Ingrasamintele de orice natura, aplicate in mod rational, ocupa un loc prioritar pentru mentinerea si sporirea fertilitatii solului, pentru cresterea productiilor agricole.

Totusi, in cazul in care sunt folosite fara a se lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seama prin acumularea nitratilor).

Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2009, in judetul Braila

Tipurile de ingrasaminte si cantitatile utilizate la hectar in anul 2009 sunt redate in tabelul de mai jos:

Tabel 3.1.1

Evolutia cantitatilor de ingrasaminte chimice si naturale folosite in agricultura in perioada 2001- 2009:

Tabel 3.1.2

Anul	Total			Azotoase		Fosfatice		Potasice		0rganice
	Supraf. ha	t s. a.	c. s. kg/ha	Supraf ha	t s. a	Supraf ha	t s. a	Supr ha	t s. a	Supraf ha	t
						PROIECT: Japonia - tara Soarelui Rasare - o istorie de aproximativ doua milenii si jumatate PROIECT: Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic

Evolutia consumului total de ingrasaminte (kg/ha) in perioada 1999 - 2009:

Tabel 3.1.3

3.2. Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

Substantele fitosanitare includ urmatoarele categorii de substante chimice:

erbicidele – substante chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;

insecticidele – utilizate pentru combaterea insectelor daunatoare;

fungicidele, bactericidele si virucidele - utilizate pentru combaterea diferitelor boli criptogamice.

Monitorizarea activitatii operatorilor economici in ceea ce priveste utilizarea substantelor fitosanitare este realizata de Unitatea fitosanitara din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila.

In cursul anului 2009 s-au aplicat produse fitosanitare in cantitate totala de 184489 tone substanta activa. Din aceasta cantitate:

84,350 tone au fost utilizate pe o suprafata de 84489 ha pentru combaterea buruienilor, realizandu-se un consum specific de 0,473 ka /ha;

37,198 tone au fost utilizate pe o suprafata de 113179 ha pentru combaterea bolilor foliare realizandu-se un consum specific de 0,329 kg/ha;

7,935 tone au fost utilizate pe o suprafata de 208361 ha pentru combaterea daunatorilor realizandu-se un consum specific de 0,038 t/ha.

Cele mai mari cerinte de utilizare s-au inregistrat pentru combaterea buruienilor, iar in ceea ce priveste culturile tratate, cele mai mari cantitati au fost folosite pe culturile de porumb, grau si floarea soarelui.

Au fost aplicate tratamente chimice unei cantitati de 10,799 t seminte (realizandu-se un consum specific de 0,689 kg/t).

Cantitatile de substante fitosanitare mentionate mai sus, utilizate pentru tratarea culturilor, sunt substante din grupa a III-a si a IV-a de toxicitate, deci substante mai putin toxice. Substante din categoriile a I-a si a II-a de toxicitate au fost utilizate numai pentru tratarea semintelor si a depozitelor.

3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul rural.             Reziduurile zootehnice se clasifica astfel:

• biomasa vegetala;
• gunoi de grajd;
• dejectii pastoase semilichide si lichide;
• resturi furajere;
• cadavre.

Desi deseurile prezentate mai sus se incadreaza in clasa celor usor degradabile, acestea genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si substante care pot constitui o sursa de impact semnificativa asupra mediului si in special asupra solului.

In vederea prevenirii impactului negativ asupra calitatii solului si a apelor subterane, s-au stabilit masuri de monitorizare a calitatii solurilor pe care se vor aplica dejectiile animaliere provenite din sectorul zootehnic. Masurile de precautie, de prevenire a potentialului poluant al reziduurilor folosite in agricultura fac parte integranta din tehnologia de aplicare a acestora. Astfel, conform „Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” aprobat prin Ordinul MMGA/MAPDR nr. 1182/1270 din 30.11.2005 aplicarea fertilizantilor se face potrivit planului de fertilizare, un instrument util pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte organice si minerale. Planul de fertilizare trebuie alcatuit pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

In compozitia deseurilor menajere din mediul rural gunoiul de grajd reprezinta intre 80% si 90%. Intrucat depozitarea acestora implica riscuri de poluare a solului, din 16 iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe cele 155 de platforme rurale care serveau pentru depozitarea deseurilor menajere si totalizau o suprafata de 135,26 ha (conform calendarului de inchidere a depozitelor neconforme de deseuri), terenuri pe care s-au luat masuri minime de reabilitare (evacuare deseuri, nivelare, acoperire cu pamant, inierbare) .

3.4. Situatia amenajarilor de imbunatatiri funciare/agricole

Suprafata agricola irigata este suprafata amenajata pentru irigat, pe care a fost distribuita apa pe cale artificiala, intr-un an, in vederea dezvoltarii plantelor in conditii optime. Utilizarea irigatiilor a devenit indispensabila in conditiile climatului arid si secetos specific judetului Braila. Regimul de uscaciune a fost accentuat totodata de cresterea presiunii demografice si a schimbarilor climatice.

Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului. Modificari insemnate pot avea loc din cauza calitatii apei de irigare folosite, fiind posibila aparitia fenomenelor de salinizare si alcalinizare, (in situatia apelor continand saruri), sau modificarea texturii (in masura in care apa contine aluviuni in suspensie).

Evolutia suprafetelor irigate in perioada 1999 – 2009 este redata mai jos:

Tabel 3.4

Din evolutia suprafetelor irigate prezentate mai sus se observa o crestere a acestora in perioada 2001-2003, urmata de scaderea acestora in anii 2004-2005, cand cantitatile de precipitatii au fost mai mari. In anii 2006-2009 atat suprafetele irigate si cat si volumele de apa utilizate au fost in crestere, cu exceptia anului 2008.

3. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Calitatea solului in judetul Braila nu a fost influentata si nu a suportat un impact major generat de activitatile industriale. In tabelul de mai jos sunt mentionate suprafetele afectate de poluare ca urmare a depozitarii a diferite tipuri de deseuri.

Poluarea solului (ha) in anul 2009, in judetul Braila,

Tabel 3.5

Nota : 1 - suprafata utilizata pentru depozitarea deseurilor provenite din gospodarii comunale, suprafete pe care s-a sistat depozitarea in cursul anului 2009.

2 - depozite de reziduuri petroliere, ale S.C. PETROM S.A.

3 - depozit reziduuri industriale (slam de caustizare), al S.C. Celhart-Donaris S.A. Braila.

4 – halda de zgura apartinand SC Termoelectrica SA (Centrala Termica Ianca).

3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

In judetul Braila nu functioneaza nici o termocentrala pe carbune.

4. Calitatea solurilor

Solul este principalul suport al tuturor activitatilor socio-economice si constituie factorul de mediu expus cel mai usor la poluare.

Calitatea solului este determinata de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetatia, timpul, dar si de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la conditiile de mediu, tratamentele si fertilizarile facute fara fundamentare agro-pedologica, agrotehnica, deversarile de substante chimice periculoase, depozitarile de deseuri de toate categoriile, reprezinta factori antropici care modifica sensibil si rapid calitatea solurilor.

Conditiile pedoclimatice din judetul Braila au determinat aparitia si evolutia unei cuverturi de soluri, diversa, dominata de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluvionare, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lacovisti etc.

Repartitia solurilor din judetul Braila pe clase si tipuri de sol este redata in tabelul de mai jos:

Tabel 4

4.1. Repartitia terenurilor pe clase de calitate

Unitatea de pretabilitate reprezinta arealul rezultat din gruparea unitatilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, in vederea stabilirii categoriilor de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni, fanete).

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului cat si modul de manifestare al celorlalti factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in cinci clase de calitate diferentiate dupa nota medie de bonitare (clasa I: 81 -100 puncte; clasa a II-a: 61 – 80 puncte, clasa a III-a: 41 – 60 puncte, clasa a IV-a: 21 – 40 puncte, clasa a V-a: 1 – 20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosintele agricole.

Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din judetul Braila, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel:   

Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Braila,

Tabel 4.1.1

4.2. Principalele restrictii ale calitatii solurilor

Din inventarierea efectuata de catre Statiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricola Braila, calitatea solului este afectata de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solului, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, asupra calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentialul productiv redus, se regasesc in urmatoarele grupari de soluri:

a) Soluri saraturate sau afectate de saraturare:

- Soluri halomorfe (solonceacuri, soloneturi, complex de solonceacuri-soloneturi), avand un potential productiv foarte redus (pajisti foarte slabe);

- Cernozomuri saraturate (salinizate si alcalizate);

- Soluri aluviale saraturate (salinizate si alcalizate).

Daca solurile halomorfe in majoritate au origine primara, procesele de saraturare pe cernozomuri si soluri aluviale sunt de origine antropica (secundara) si au aparut in conditiile indiguirii si neaplicarii lucrarilor ameliorative pe lunci si in conditiile pierderilor de apa din amenajarile de irigatie, ridicarii panzei freatice si neaplicarii tehnologiilor ameliorative corespunzatoare.

b) Soluri afectate de exces de umiditate

In lunca excesul periodic de apa se produce cu precadere in zonele controlate de fluviu si rauri (lunci si zone depresionare de campie) si sub incidenta aportului de apa din precipitatii sau irigatii.

c) Soluri afectate de compactare

- In lunca aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorita configuratiei litologice favorabile (prezenta cu preponderenta a fractiunilor fine in stratul arabil) cat si prin efectuarea lucrarilor agricole in conditii de umiditate ridicata, toamna tarziu.

- In campie procesele de compactare sunt localizate frecvent la adancimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorandu-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate.

d) Soluri afectate de eroziune eoliana

Sunt soluri nisipoase situate majoritatea in campia Calmatuiului si pe terasele raului Buzau. Datorita texturii grosiere, a fertilitatii reduse si a vegetatiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflatiei, reclamand interventii de fixare si aplicarea unor sisteme de agricultura ameliorativa specifica. Dupa anul 1991, odata cu defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolate ale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflatie pe aceste soluri s-a accentuat.

Principalele restrictii ale calitatii solurilor sunt redate in tabelul de mai jos. Procentele sunt calculate fata de suprafata agricola a judetului.

e) Zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

La sfarsitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole.  In judetul Braila acesta lista cuprinde 40 de localitati. Consiliile locale vor elabora planuri de actiune locale care vor cuprinde masuri pentru protectia apelor si solului impotriva poluarii cu nitrati pentru localitatile respective.

Pentru o mai buna gospodarire a solului s-a elaborat „Codul de bune practici agricole” a carui aplicare este obligatorie in zonele identificate drept vulnerabile, si s-a organizat „Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Monitorizarea calitatii solurilor

Solul este un factor de mediu care are o limita de incarcare, de suportare, peste care nu se poate trece fara pericolul degradarii. Spre deosebire de apa si aer, unde in general substantele toxice se dilueaza pe masura ce se amesteca, in sol poate avea loc concentrarea lor datorita faptului ca aici circulatia substantelor este foarte lenta. Tinand cont de aceste criterii stiintifice si de sursele de poluare locale, APM Braila monitorizeaza calitatea solurilor  astfel:

solurile care se afla sub influenta poluarii industriale;

solurile din imediata apropiere a depozitelor de deseuri menajere de la Ianca, Faurei, Baldovinesti;

solul aflat sub influenta depozitului ecologic Tracon

solul din apropierea depozitului de reziduuri petroliere de la Oprisenesti.

Se fac prelevari de trei ori pe an, in trei sectiuni de profil, in zona expusa poluarii industriale in punctele Albina, Chiscani si Lacu Sarat, iar pentru zonele expuse poluarii prin depozitarea deseurilor menajere si reziduuri petroliere in punctele de la Ianca, Faurei, Baldovinesti, Tracon si de la Oprisenesti.

Graficele nr. 1, 2, 3, si 4., ilustreaza comparativ cu anii anteriori, evolutia indicatorilor CTSS, pH, carbon organic si zinc din zonele depozitelor de deseuri menajere Baldovinesti, Tracon, Faurei, Ianca si zona industriala Chiscani.

 Fig 1. Evolutia mediei anuale a CTSS de la depozitele de deseuri menajere de la Baldovinesti, Tracon, Faurei, Ianca si zona industriala Chiscani

 

Fig.2. Evolutia mediei anuale a pH-ului de la depozitele de deseuri menajere de la Baldovinesti, Tracon, Faurei, Ianca si zona industriala Chiscani

 Fig.3. Evolutia mediei anuale a carbonului organic de la depozitele de deseuri menajere de la Baldovinesti, Tracon, Faurei, Ianca si zona industriala Chiscani

Fig.4.  Evolutia mediei anuale a indicatorului zinc, de la depozitele de deseuri menajere de la Baldovinesti, Tracon, Faurei, Ianca si zona industriala Chiscani

Principalii indicatori determinati pentru depistarea poluarii chimice a solului sunt: pH-ul, continutul total de saruri (CTSS), carbonul organic si metalele grele. Raportand rezultatele analizelor cu normele ICPA, si valorile limita din Ordinul 756/97 pentru elementele toxice de interes pentru terenuri de folosinta sensibila si mai putin sensibila s-au constatat urmatoarele :

valorile medii anuale ale pH-ului au situat solurile in domeniul slab alcalin, spre deosebire de anul trecut cand solurile au avut reactie neutra. Variatiile mediilor anuale ale pH-ului au fost foarte mici de la o zona la alta. Concentratia maxima anuala a acestui indicator, este specifica solului cu  reactie moderat alcalina si s-a inregistrat in profilul 0-20 cm de la Baldovinesti in luna octombrie 2009.

concentratiile medii anuale ale CTSS-ului nu au depasit valoarea limitei impuse in zonele Faurei si Tracon, acestea fiind fata de anii precedenti in scadere. In celelalte puncte de prelevare s-au semnalat depasiri de la 3% pana la 31% a normei limita pentru acest indicator. Cele mai semnificative depasiri comparativ cu anii cu anii precedenti, au fost semnalate in zona Ianca si in zona platformei industriale Chiscani.

valorile medii anuale situeaza solul din punct de vedere al continutului de substanta organica (Corg. %) in limitele unui sol nepoluat in majoritatea zonelor monitorizate, singura exceptie o reprezinta solul in zona Ianca care este usor poluat.

S-au reluat determinarile metalelor grele prin repunerea in functiune, dupa modernizarea laboratorului, a spectrofotometrului cu absorbtie atomica. Concentratiile medii anuale nu depasesc valorile limita din Ordinul 756/97.

continutul de produse petroliere a fost sub limita pragului de alerta de 200 mg/kg de sol in punctul de prelevare de la Oprisenesti.

Sunt monitorizate fantanile Gojman si Popescu din imediata apropiere a depozitului de deseuri menajere Baldovinesti si patru foraje situate in amonte si aval de depozitul ecologic Tracon pe linia predominanta de scurgere a apelor subterane, pentru a supraveghea calitatea apelor din freatic. Valorile indicatorilor de calitate pentru apele subterane se incadreaza in valorile limita conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. Putem concluziona ca apele subterane nu sunt poluate de depozitele din imediata apropiere.

Putem afirma, ca in anul 2009, in urma analizelor fizico-chimice a principalilor indicatori determinati si raportand rezultatele analizelor cu normele ICPA si a metalelor grele care au valorile limita in Ordinul 756/97, solurile monitorizate in judetul Braila nu au fost poluate chimic.

6. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Zonele critice din punct de vedere al deteriorarii solului, rezulta din cele prezentate la punctele de mai sus privind:

a) Arealele largi cu restrictiile de ordin climatic (soluri cu exces de apa, soluri cu procese de saraturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliana), totalizand o suprafata de cca. 179013 ha, au fost prezentate la punctul 4.2.

b) Eroziunea solului si alunecarile de teren reprezinta un important factor limitativ al calitatii solului. Principala cauza a alunecarilor de teren inregistrate in judetul Braila o constituie eroziunea apelor curgatoare. Au fost identificate zonele privind riscurile naturale la alunecari de teren si inundatii in comunele: Chiscani, Maxineni, Racovita, Ramnicelu, Scortaru Nou, Racovita.

6.2 Inventarul siturilor contaminate

In conformitate cu prevederile HG 1408/23.11.2007 care reglementeaza modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului in scopul identificarii prejudiciilor aduse acestora si stabilirii responsabilitatilor pentru refacerea mediului geologic:

- Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului ii revine obligatia de a realiza identificarea preliminara a siturilor contaminate, prin institutiile din subordine, pe baza chestionarelor prevazute in anexele nr. 1 si 2 ale H.G. nr. 1408/23.11.2007, a documentatiei existente pentru actul de reglementare emis si a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice.

- Prin ordin comun al conducatorilor autoritatilor publice centrale pentru protectia mediului, economie si finante, agricultura si dezvoltare rurala se vor aproba:

a.      lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate;

b.      lista siturilor contaminate actual.

In cursul anului 2008 au fost realizate actiuni in scopul identificarii preliminare a siturilor contaminate (zone definite geografic, delimitate in suprafata si adancime, poluate cu substante biologice sau chimice). In acest scop, potrivit prevederilor articolului 9, alineatul 1 al hotararii de guvern mai sus numite, precum si la solicitarea ANPM, Agentia pentru Protectia Mediului Braila a transmis chestionarele mentionate unui numar de 54 de operatori economici si 44 primarii. Chestionarele completate ( 48 de la operatorii economici si 43 de la primariile care au raspuns solicitarilor) au fost verificate si completate de APM Braila si au fost transmise Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului

Pentru a inventaria siturile contaminate, pe parcursul anilor 2008-2009 s-au introdus informatiile detinute de APM Braila (din documentatiile depuse de titularii de activitati pentru obtinerea avizelor/autorizatiilor de mediu si a chestionarelor privind siturile potential contaminate) in baza de date „on-line”, accesibila pe site-ul ANPM, sectiunea „Inventar National, situri contaminate – faza pilot”.

Conform  Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 au fost intocmite si transmise catre ARPM Galati propunerile APM Braila privind lista siturilor contaminate si lista siturilor potential contaminate din judetul Braila. Cele doua liste propuse de APM Braila contin 19 situri contaminate si 3 situri potential contaminate si cuprind amplasamente apartinand SC PETROM SA, SC Miorita SA, SC PAL SA, SC TERMOELECTRICA SA.

Lista siturilor contaminate

Tabel 6.2.1

Lista siturilor potential contaminate

Tabel 6.2.2

Lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate si lista siturilor contaminate actual vor fi aprobate prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, autoritatii publice centrale in domeniul finantelor publice si autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

7. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

7.1. Modalitati de investigare

Modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului se vor stabili potrivit HG1408/2007 utilizand metode specifice geologice si pedologice, in baza metodologiilor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului. Acestea se vor publica, sub forma de ghid tehnic aprobat prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor, autoritatii publice centrale in domeniul finantelor publice si autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Investigarea, evaluarea si refacerea siturilor contaminate se va realiza conform H.G. nr. 1408/2007 prin:

intocmirea inventarului de situri contaminate, bazat pe completarea chestionarelor;

stabilirea modalitatilor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului;

realizarea celor trei etape principale ale investigarii si evaluarii poluarii mediului geologic, avand ca finalitate identificarea si caracterizarea siturilor contaminate:

analiza si interpretarea datelor existente,

etapa de investigare si evaluare preliminara (ale carei rezultate sunt cuprinse in raportul geologic de evaluare si investigare preliminara),

etapa de investigare si evaluare detaliata ale carei rezultate sunt cuprinse in raportul geologic final de evaluare si investigare).

Propunerile Agentiei pentru Protectia Mediului Braila privind lista siturilor contaminate/potential contaminate s-au realizat pe baza informatiilor din chestionarele prevazute in anexele 1 si 2 ale HG 1403/2007, precum si pe baza analizei si interpretarii datelor existente in cadrul  documentatiilor depuse de titularii de activitati pentru obtinerea actelor de reglementare.

In anul 2009 s-au realizat investigatii detaliate pentru un singur sit (Batalul vechi Oprisenesti pentru depozitarea reziduurilor petroliere) in cadrul caruia s-a determinat volumul de sol contaminat dar nu s-a determinat suprafata contaminata.

7.2. Reconstructia ecologica a solurilor

In noiembrie 2007 a intrat in vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. Aceasta hotarare stabileste cadrul legal pentru desfasurarea activitatilor de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de autoritatea competenta pentru protectia mediului in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, luand in considerare urmatoarele:

• caracteristicile si functiile solului, ale formatiunilor geologice si ale apelor subterane;
• tipul si concentratia, gradul de risc pe care il prezinta poluantii, organismele sau microorganismele nocive;
• distributia poluantilor in mediul geologic;
• volumul solului poluat sau subsolului care necesita tratarea, localizarea, adancimea si accesibilitatea acestuia;
• obiectivele refacerii mediului geologic si intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;
• raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;
• destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de dezvoltare al zonei sau folosinta terenului preconizata pentru viitor.