Aspecte legislative privind apa. Implicatiile implementarii Directivelor Europene si a Directivei Cadru privind Apa in Romania

Aspecte legislative privind apa. Implicatiile implementarii Directivelor Europene si a Directivei Cadru privind Apa in Romania

Corelarea institutionala si legislativa cu Uniunea Europeana

In prezent Romania este una din tarile asociate ale Uniunii Europene, care isi canalizeaza toate eforturile pentru a deveni membru deplin al uniunii. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta – o prioritate nationala.

Astfel s-au intocmit documentatiile necesare elaborarii Documentului de Pozitie complementar al Romaniei, pentru aderarea la Uniunea Europeana – Capitolul 22 – Protectia mediului, cu incheierea negocierilor in anul 2003 la sub-capitolul Calitatea apei. Data probabila a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana este 1 ianuarie 2007.

Evolutia noii politici europene in domeniul apei

Obiectivele noii politici europene in domeniul apelor se refera la:

Prevenirea deteriorarii starii ecosistemelor acvatice, conservarea si dezvoltarea biodiversitatii florei si faunei acestora, a ecosistemelor terestre si a zonelor umede care au legatura cu ecosistemul acvatic,

Dezvoltarea durabila a sistemului de gospodarire a apelor, prin protejarea pe termen lung a resurselor de apa disponibile, in vederea asigurarii alimentarii cu apa potabila si a alimentarii cu apa a celorlalte folosinte,

Imbunatatirea starii mediului acvatic prin masuri specifice de reducere progresiva a emisiilor si pierderilor de substante prioritare si reducerea si stoparea emisiilor de substante periculoase,

Reducerea progresiva a poluarii apelor subterane pentru prevenirea deteriorarii in continuare a calitatii acestora,

Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale apelor – inundatii si secete,

Atingerea obiectivelor relevante din conventiile internationale, inclusiv cele referitoare la diminuarea poluarii mediului marin.

Raurile importante si marile din Uniunea Europeana reprezinta entitati trans-frontiera, iar aceste resurse de apa au fost afectate cantitativ si calitativ in decursul timpului de dezvoltarea economico-sociala a tarilor din Uniunea Europeana.

Incepand cu anii 1970, inainte ca “mediul“ sa faca parte din Tratat, Uniunea Europeana a elaborat primele norme si standarde pentru protejarea mediului si pentru prevenirea poluarii apelor.

Evolutia politicii europene in domeniul apei a parcurs de-a lungul timpului trei etape importante, prezentate in cele ce urmeaza:

Etapa I, desfasurata intre anii 1970–1980, a avut ca obiectiv general: Protectia folosintelor de apa – stabilirea unor standarde de calitate a mediului care definesc limite specifice pentru resursele de apa utilizate pentru producerea de apa potabila si pentru folosintele de apa,

Etapa a II-a, desfasurata intre anii 1981–2000, a avut ca obiectiv general: Reducerea poluarii la sursa – stabilirea unor valori limita admisibile pentru evacuarea poluantilor in mediul acvatic,

Etapa a III-a, desfasurata dupa anul 2000, are ca obiectiv general: Gospodarirea durabila a apelor – atingerea unei „stari bune” a tuturor corpurilor de apa din Europa, ceea ce impune asigurarea unor conditii de viata similare, din punct de vedere al mediului acvatic, pentru toti cetatenii Europei.

Etapa I “Protectia folosintelor de apa”

In etapa intai au fost lansate urmatoarele directive:

Directiva 75/440/EEC – privind calitatea apelor de suprafata destinate potabilizarii,

Directiva 79/869/EEC – privind metodele de prelevare si analiza a apelor de suprafata destinate producerii de apa potabila,

Directiva 76/160/EEC – privind calitatea apei de imbaiere,

Directiva 78/659/EEC – privind calitatea apelor dulci ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor,

Directiva 79/923/EEC – privind calitatea apelor pentru moluste,

Directiva 80/923/EEC amendata de Directiva 98/83/EC, privind calitatea apei destinate consumului uman.

Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate potabilizarii si Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare si analiza a apelor de suprafata destinate producerii de apa potabila, au ca obiectiv protejarea resurselor de apa de suprafata, respectiv raurile si lacurile care sunt utilizate pentru producerea de apa potabila.

Directiva 75/440/EEC defineste 3 categorii de ape de suprafata (A1, A2, A3), pentru prelevare, in functie de calitatile lor fizice, chimice si microbiologice:

categoria A1 – ape care necesita tratare fizica de baza,

categoria A2 – ape care necesita tratarea fizica si chimica,

categoria A3 – ape care necesita tratarea intensiva fizica si chimica.

Apele de suprafata inferioare categoriei A3 vor fi utilizate in scopuri potabile numai in situatii extreme.

Prevederele Directivei 75/440/EEC si ale Directivei 79/969/EEC vor fi inlocuite de cele ale Directivei Cadru 2000/60/EC in decembrie 2007.

Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC au fost transpuse in legislatia romaneasca prin HG 100/2002, care cuprinde:

Norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare – NTPA 013,

Norme privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila – NTPA 014,

Anexa 1a la NTPA 013 – definerea tehnologiilor standard de tratare pentru transformarea apei de suprafata de categoria A1, A2 si A3 in apa potabila,

Anexa 1b la NTPA 013 – caracterizarea apelor de suprafata utilizate la obtinerea apei potabile,

Anexa 2a la NTPA 014 – metode de rereferinta,

Anexa 2b la NTPA 014 – frecventa minima anuala de prelevare si analiza.

Responsabil pentru implementarea acestor directive este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin Administratia Nationala “Apele Romane”.

Directiva 76/160/EEC are ca obiectiv stabilirea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere, monitorizarea acestor zone si luarea unor masuri pentru asigurarea calitatii apei in conformitate cu limitele prevazute. Directiva este transpusa in legislatia romaneasca prin HG 459/2002, care cuprinde:

Norme de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere,

Anexa 1 – parametrii de calitate.

Responsabile pentru implementarea acestei directive sunt Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Directiva 78/659/EEC privind calitatea apelor in care traiesc pesti, are ca obiectiv protejarea si imbunatatirea calitatii apei pentru a asigura conditii corespunzatoare de viata pentru anumite specii de pesti. A fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 202/2002, care cuprinde:

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

Norme tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.

Anexa 1 – indicatorii de calitate, metodele de analiza si frecventa de prelevare si masurare,

Anexa 2 – valori limita la indicatorii Zn _total si Cu _dizolvat corelat cu prevederile Anexei 1.

De implementarea acestei Directive este responsabil Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.

Directiva 78/659/EEC va fi inlocuita de Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC in decembrie 2013.

Directiva 79/923/EEC privind calitatea apelor pentru moluste, are ca obiectiv protejarea si imbunatatirea calitatii apelor de tranzitie si a apelor costiere in scopul sustinerii vietii si dezvoltarii speciilor de moluste bivalve si moluste gasteropode.

Aceasta directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 201/2002, care cuprinde:

Norme tehnice privind calitatea apelor pentru moluste,

Anexa 1 – indicatorii de calitate ai apelor pentru moluste,

Anexa 2 – principalele specii de moluste prezente in zona costiera romaneasca.

De implementarea acestei Directive raspunde Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.

Directiva 79/923/EEC va fi inlocuita de Directiva Cadru privind apa 2000/60/EC in decembrie 2013.

Directiva 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman, are ca obiectiv protectia sanatatii umane fata de efectele negative ale contaminarii apei folosite pentru consumul uman prin asigurarea ca aceasta este sanogena si curata.

Aceasta directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, care cuprinde:

Conditiile de calitate,

Monitorizarea calitatii apei potabile,

Masurile de remediere si restrictiile in utilizare,

Asigurarea calitatii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substantelor si materialelor care vin in contact cu apa potabila,

Informarea si raportarea.

Raspund de implementarea acestei directive: Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor, si Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.

Etapa a II-a “Reducerea poluarii la sursa”

Etapa a doua a avut ca obiectiv general reducerea poluarii la sursa. In acest scop au fost stabilite valori limita admisibile pentru evacuarea poluantilor in mediul acvatic.

In aceasta categorie de Directive se incadreaza urmatoarele:

Directiva 76/464/EEC – privind poluarea creata de evacuarea unor substante periculoase in mediul acvatic, si cele 7 directive fiice,

Directiva 82/176/EEC – referitoare la mercurul din electroliza clor- alcanilor,

Directiva 84/156/EEC – referitoare la mercurul din alte sectoare decat electroliza clor-alcanilor,

Directiva 83/513/EEC – referitoare la cadmiu,

Directiva 84/491/EEC – referitoare la hexaclorciclohexan,

Directiva 86/280/EEC – referitoare la tetraclorura de carbon, pentaclorfenol, DDT,

Directiva 88/347/EEC – referitoare la drinuri, hexaclorbutan, hexaclorbutadiena, cloroform,

Directiva 90/415/EEC – referitoare la 1, 2 dicloretan, tricloretilena, percloretilena, triclorbenzen,

Directiva 80/68/EEC – privind protectia apelor subterane impotriva poluarii create de unele substante periculoase,

Directiva 91/271/EEC – privind epurarea apelor uzate orasenesti,

Directiva 96/61/EEC – privind prevenirea si reducerea poluarii industriale.

Directiva 76/464/EEC are ca obiective:

stoparea poluarii cu substante prioritar periculoase, prevazute in “Lista neagra” (Anexa I din Directiva),

reducerea poluarii, pentru incadrarea in limitele stabilite de Directiva pentru substantele prevazute in “Lista gri” (Anexa II din Directiva).

Substantele prevazute in “Lista neagra” au fost identificate pe baza proprietatilor lor fizice, de persistenta si de bioacumulare.

Prevederile Directivei cu substante periculoase vor fi preluate pana in anul 2013 de Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC, cu exceptia articolului 6. In Directiva Cadru privind Apa limitele ce se vor stabili pentru substantele prioritare vor fi cel putin tot atat de severe ca si cele stabilite de Directiva 76/464/EEC.

Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii create de unele substante periculoase, are ca obiectiv protectia apelor subterane impotriva poluarii create de:

substantele periculoase din “Lista neagra”, pentru care se vor lua toate masurile in vederea stoparii evacuarii in apele subterane,

substantele periculoase din “Lista gri”, pentru care se vor lua masurile de incadrare in limitele stabilite.

Directiva 80/86/EEC nu dispune de prevederi specifice pentru prevenirea poluarii apei subterane pe perioada lunga de timp datorita efectelor de bioacumulare a unor substante poluante. Prevederile acestei Directive vor fi preluate de Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC in decembrie 2013.

Directiva 76/464/EEC privind poluarea creata de evacuarea unor substante periculoase in mediul acvatic, impreuna cu Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii create de unele substante periculoase, au fost transpuse in legislatia romaneasca prin HG 118/2002 care cuprinde:

Programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase,

Anexa 1 – lista de substante prioritare / prioritare periculoase,

Anexa 2 – componenta Comitetului de Lucru Interministerial,

Anexa 3 – criteriile pentru identificarea apelor poluate cu substante prioritare / prioritar periculoase,

Anexa 4 – liniile directoare de realizare a schemei cadru de prevenire si reducere a  poluarii mediului acvatic si a apelor subterane.

Responsabile pentru implementarea acestor doua directive sunt: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Economiei si Comertului, si Ministerul Sanatatii.

Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti, are ca obiectiv stabilirea aglomerarilor umane si a normelor privind epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, precum si definirea unor zone sensibile pentru care conditiile de evacuare sunt mai severe, statiile de epurare trebuind sa fie prevazute cu treapta tertiara.

Directiva cuprinde norme privind:

conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor si direct in statiile de epurare,

stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali.

Directiva 91/271/EEC a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 –norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, care cuprinde:

Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti – NTPA 011,

Norme privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare – NTPA 002/2002,

Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali – NTPA 001/2002,

Planul de actiune privind colectarea, epurarea, evacuarea apelor uzate orasenesti.

Responsabile de implementarea acestei Directive sunt: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, si Administratia Nationala “Apele Romane”, Ministerul Administratiei si Internelor, autoritatile de administratie locala si operatorii de apa locali.

Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, are ca obiectiv protejarea apelor dulci, costiere si marine impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

Apele afectate de poluarea cu nitrati si apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii:

a)     daca apa dulce de suprafata, utilizata sau in perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa contina cantitati ale azotului din nitrati in concentratii mai mari decat cele prevazute in standardele pentru categoria I de calitate,

b)     daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina cantitati de nitrati in concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde,

c)      daca apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale si marine sunt eutrofe sau ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat.

Directiva prevede:

identificarea, monitorizarea si caracterizarea atat a apelor poluate cu nitrati din surse agricole, cat si a zonelor vulnerabile, si realizarea unui registru al acestor categorii de apa,

elaborarea “Codului de bune practici agricole” si implementerea acestora de catre fermieri,

intocmirea unui plan de actiune in vederea reducerii poluarii din surse agricole.

Directiva 91/676/EEC a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 964/2000, care cuprinde:

Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole,

Anexa 1 – criterii pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati,

Anexa 2 – metode de masurare,

Anexa 3 – continutul cadru al “Codului bunelor practici agricole”,

Anexa 4 – masuri incluse in programele de actiune,

Anexa 5 – continutul raportelor din Planul de actiune.

Responsabila de implementarea acestei directive este: Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti de la Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si de la Ministerul Sanatatii.

Etapa a III-a “Gospodarirea durabila a resurselor de apa”

Directiva Cadru privind Apa – 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European stabileste cadrul de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei si recunoaste bazinul hidrografic – ca: unitate naturala si fundamentala pentru formarea, utilizarea si protectia apelor.

Aceasta directiva integreaza o mare parte din prevederile directivelor referitoare la protectia folosintelor de apa si la reducerea poluarii la sursa, si de asemenea legifereaza spatiul ramas intre cele doua categorii importante de directive mentionate anterior.

Directiva Cadru privind Apa aduce o serie de elemente revolutionare, precum:

gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic,

caracterizarea starii apelor in cinci categorii de calitate,

definirea starii de referinta pentru apele de suprafata,

definirea starii bune a apelor,

definirea categoriei de ape puternic modificate antropic, pentru care obiectivul este reprezentat de obtinerea potentialului ecologic bun,

clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor.

Modul de implementare a Directivei Cadru privind Apa la nivel european

Implementarea Directivei Cadru 2000/60/EC necesita, in principal, elaborarea Planului de Management al Apelor pe Bazin Hidrografic, prin stransa colaborare atat a tarilor din Uniunea Europeana cat si a tarilor aflate in plin proces de aderare.

Planul de Management al Apelor pe Bazin Hidrografic – reprezinta instrumentul de planificare in domeniul apelor, la nivel de bazin hidrografic, care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste obiectivele tinta pe o durata de 6 ani, si propune masuri pentru asigurarea surselor de apa si pentru atingerea “starii bune” a apelor in vederea utilizarii durabile.

Tarile din Uniunea Europeana au stabilit o strategie comuna de implementare, pentru asigurarea compatibilitatii, eficientei si transparentei.

Implementarea Directivei Cadru privind Apa este responsabilitatea fiecarui stat membru al Uniunii Europene.

Din punct de vedere organizatoric, de implementarea Directivei Cadru privind Apa raspunde Comitetul Directorilor de Apa din tarile membre ale Uniunii Europene, care coordoneaza grupe de lucru in vederea realizarii in mod unitar a metodologiilor si ghidurilor de implementare.

Grupele de lucru sunt organizate pe urmatoarele activitati:

Analiza presiunilor si evaluarea impactului,

Conditii de referinta ale apelor de suprafata,

Tipologie, clasificarea apelor de tranzitie si a apelor costiere,

Ape cu regim puternic modificat antropic,

Sisteme informatice geografice – GIS,

Intercalibrare,

Monitoring,

Analiza economica,

Ape subterane,

Metode de planificare la nivel de bazin hidrografic,

Modul de raportare.

Statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Apelor in districtul Dunarii sa se realizeze pe baza unei strategii cu doua nivele:

National – de decizie,

Bazinul Dunarii – de coordonare.

Implicatiile implementarii Directivelor Europene si a Directivei Cadru privind Apa in Romania

Romania, aflata in proces de aderare la Uniunea Europeana, acorda o atentie deosebita implementarii Directivelor Uniunii Europene, si in special a Directivei Cadru privind Apa – 2000/60/EC.

Implicatiile privind implementarea in Romania a Directivelor Europene si a Directivei Cadru privind Apa sunt de ordin: legislativ, organizatoric, stiintific, tehnic si economic.

Din punct de vedere legislativ:

au fost transpuse in legislatia romaneasca toate directivele europene (!),

Directiva Cadru priivnd Apa va fi transpusa in anul 2003, prin modificarea Legii Apelor 107/1996.

Din punct de vedere organizatoric:

crearea Comisiei Interministeriale pentru protectia apelor, formata din reprezentanti ai ministerelor si autoritatilor centrale competente implicate si ai Administratiei Nationale “Apele Romane” pentru implementarea Directivelor Europene,

crearea, la nivelul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului a Consiliului Interministerial al Apelor (prezentat in pagina alaturata), format din reprezentanti ai ministerelor si autoritatilor centrale competente si ai Administratiei Nationale “Apele Romane” pentru implementarea Directivei Cadru. Consiliul Interministerial al Apelor are un presedinte care este si reprezentantul Romaniei in Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR),

crearea grupelor de lucru pentru coordonarea si monitorizarea implementarii la nivel judetean,

crearea Birourilor de Implementare a Directivelor Europene la nivelul Administratiei Nationale “Apele Romane” si a Directiilor de Ape. Planurile de management pe bazine hidrografice elaborate de Directiile de Apa ale Administratiei Nationale “Apele Romane”, pe fiecare bazin hidrografic, vor fi supuse spre avizare Comitetelor de Bazin, care reunesc principalii factori din domeniul apelor: statul, comunitatile locale, unitatile de gospodarire a apelor, reprezentantii industriei si agriculturii, organizatii neguvernamentale etc. Pe baza Planurilor bazinale, Administratia Nationala “Apele Romane” va elabora Planul de management al apelor din Romania, care se va integra in Planul Districtului Hidrografic al Dunarii.

Din punct de vedere stiintific:

reorientarea planului de activitate pentru unitatile de cercetare din domeniul apelor, pentru fundamentarea implementarii Directivelor Europene si in special a Directivei Cadru privind Apa. Una dintre cele mai importante implicatii ale implementarii Directivelor Europene si a Directivei Cadru privind Apa in Romania o reprezinta – adaptarea sistemului national de monitorizare a apelor si a programului de monitorizare la prevederile Directivei Cadru. Directiva Cadru privind Apa prevede o noua strategie de monitorizare a apelor, ce are la baza un nou concept de monitoring integrat al apelor, ce presupune o tripla integrare: a ariilor de investigare, a mediilor de investigare si a elementelor ce trebuie monitorizate.

Din punct de vedere tehnic si economic:

Sunt necesare:

fonduri importante pentru monitorizarea parametrilor caracteristici ai mediului hidric,

fonduri pentru realizarea planurilor de masuri, in special cele pentru asigurarea cu apa a aglomerarilor umane si pentru epurarea corespunzatoare a apelor uzate. Realizarea acestor masuri va asigura conditiile necesare corpurilor de apa sa atinga “starea buna” in conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Apa 2000/60/EC a Uniunii Europene.