Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie Gradinita Literatura Matematica Hidrologie Qdidactic » didactica & scoala » geografie » hidrologie Circuitul apei in natura Circuitul apei in natura Circuitul apei in natura Apa in natura alcatuieste hidrosfera, dar se gaseste si in atmosfera si in litosfera. Ea este intr-o continua transformare, dintr-o stare de agregare in alta, in procesul vast si general, numit circuitul apei in natura (schema 1.2) Circuitul global al apei este caracterizat printr-o succesiune continua a proceselor de: evaporare, condensare,scurgere, intre cele trei rezervoare principale: atmosfera, hidrosfera, litosfera. 1.2. Circuitul apei in natura: Figura 1.2 Circuitul apei in natura Bilantul apei este: P = E +S + (A-C), unde:  P = precipitatii; S == scurgeri (fluvii si ape subterane in oceane); E = apa evaporata; A= acumulari din anii cu precipitatii bogate; C = consumul din acumulari. Din totalul de apa evaporata de la suprafata oceanelor 90% revine in ocean, 10% revine pe uscat sub forma de precipitatii. Din apa ce cade pe uscat 2/3 se evapora din nou, 1/3 se varsa in ocean. Regimul de precipitatii variaza intre 0 si 10 m3/an, in functie de aria geografica, valoarea medie pe an fiind 0,7m3 /an (m3 precipitatii / m² sol/an). PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test	4	2294	16	0,442		0,442
Derivatia Nord	39	73170	243	1,800	3,994	5,794
Derivatia Sud	36	8296	236	2,130	5,384	7,514
Derivatia Vest	6	12910	24	0,670		0,670
Total	87	156670	519	9,322	9,378	18,700

 Potentialul hidroenergetic – teoretic mediu anual – al bazinului este de cca. 1243 GWh, in care raul Lotru detine o pondere ce variaza de la 800 KW/km pe sectorul Vidra – Balindru, de la 6600KW/km in zona cataractelor si 1000-1400 KW/km spre debusare.

Potentialul hidroenergetic variaza in functie de hidrauliciate, determinand variatii proportionale in durata a puterii instalate si a productiei de energie.

Tabelul 27

Aport la formarea potentialului hidroenergetic al amenajarii in an mediu.

 Tabelul 28.Variatia duratei de utilizare a puterii instalate si a productiei de energie electrica in functie de hidraulicitate.

 Derivatii

Acumularea a 340 x 10⁶ m de apa in lacul Vidra precum si compensarea zilnica a debitelor turbinate se realizeaza prin:

 captarea directa si acumularea debitului cursului superior al raului Lotru;

 captarea si derivarea – gravitational si prin pompaj – in acumularea Vidra a debitelor afluentilor din aval si ai raului Lotru;

 captarea si derivarea – gravitational si prin pompaj – in acumularea Vidra – debitelor multor cursuri de apa din bazinele limitrofe.

Captarile de tip prize tiroleze la firul apei, cele patru acumulari secundare cu baraje proprii (Galbenu, Petrimanu, Balindru si Jidoaia) dintre care trei echipate cu statii de pompare, precum si o retea complexa de derivatii (galerii, canale si conducte) ce se intind pe cca. 520 km² la altitudini intre 1390 m d.M si 1020 m d.M. colecteaza si dirijeaza – gravitational si prin pompaj – 14,420 m³/s apa in acumularea principala Vidra.

Sistemul este format din 132,1 km de galerii, in sectiuni cu arii cuprinse intre 3,5 si 10 m², din care in jur de 60 km sunt betonate, 80 de captari cu gratar de fund sau speciale, 70 de apeducte, patru baraje in arc, care realizeaza tot atatea acumulari, trei statii de pompare ce au o putere totala de 66 MW si o inaltime de pompare intre 180 si 300 m. Daca se adauga si lungimea aductiunii principale (13,47 km), a conductei fortate (1,32 km) si a galeriei de fuga (6,52 km) rezulta ca intreaga amenajare a Lotrului masoara 153,41 km de galerii, un adevarat labirint subteran, inscriindu-se intre cele mai mari lucrari de acest gen din lume.

Derivatia principala (aductiunea principala).

Debitele acumulate in locul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie de aductiune de tipul sub presiune care este continuata – pana la hidroagregate – cu o galerie fortata, dimensionate pentru un debit instalat de 80 m³/s.

Structural, sistemul de aductiune cuprinde: priza de apa, galeria de aductiune, castelul de echilibru, vanele fluture, galeria fortata, vanele sferice (figura 21).

Priza de apa amplasata pe versantul drept, in imediata apropiere a barajului, este constituita din patru deschideri de acces al apei, prevazute cu gratare mobile tip sertar.

Casa vanelor priza – cu put umed.

Galeria de aductiune pleaca de la priza si strabate roci cristaline din seriile de Lotru si Parang. Seria de Lotru este constituita din roci cristalofiliene puternic metamorfozate (gnaise mixte cu textura oculara si lenticulara, paragnaise, amfibolite, micasisturi si cuartite, strabatute de filoane pegmatitice). Seria de Parang este formata din roci cu grad redus de metamorfism (granognaise, amfibolite, sisturi cristaline verzi, sisturi sericito-cloritoase, sisturi cristaline grafitoase, cuartite, calcare cristaline strabatute local de roci ultrabazice).

Galeria de aductiune a carei acoperire in roca variaza intre 30 si 600 m traverseaza aerian Valea Manaileasa (printr-o conducta de beton armat cu diametrul de 5 m, blindata in interior) si subteran Valea Rudareasa. Interesant de semnalat este ca in punctele de traversare (Manaileasa, Nopteasa si Rudareasa) galeria de aductiune preia debitele acestor cursuri de apa. Astfel Manaileasa si Nopteasa, dupa ce se unesc, ajung in aductiune la cota 1214 m, aducand un debit de 120 m³/s, iar Rudareasa la cota 1199 m cu un debit de 1,60 m³/s.

Aductiunea principala ajunge in doua locuri la suprafata, situatie care a si permis, de astfel, in timpul executiei, atacarea lucrarilor din mai multe puncte, nemaifiind astfel nevoie de puturi speciale destinate acestui scop.

Caracteristicile galeriei de aductiune sunt:

           Tip: galerie sub presiune

           Lungime: 13719 m

           Cota radier priza: 1230 m d.M.

           Cota racord castel: 1186 m d.M.

           Panta: 2,50% - 4,50%

           Diametrul excavat: 6 m

           Diametrul interior: 5 m

           Grosimea camasuielii din beton armat: 35-70 m

           Capacitatea de tranzit: 80 m³/s

           Sarcina hidrostatica: 60 – 130 m H₂O

 Castelul de echilibru, ce incheie in aval galeria de aductiune, este o constructie din beton cu o inaltime de 122,50 m din care 16 m revin camerei superioare (cu diametrul de 23 m ) si 106,50 m putului, (cu diametrul de 23 m) si la capatul de jos al acestuia fiind situata camera inferioara.

Casa vanelor fluture. Vanele fluture sun amplasate subteran intr-o caverna de 12,10 m x 17,95 m x 21,00 m, pe traseul galeriei de aductiune la cca. 50 m aval de axa castelului de echilibru. Instalatiile din casa vanelor regleaza continuitatea drumului apei de la castelul de echilibru spre galeria fortata.

           Diametru: 4 m

Presiune hidrostatica nominala: 125 m H₂O

Timp de deschidere: 8 minute

Timp de inchidere: 2 minute

Accesul la casa vanelor este prevazut printr-o galerie lunga de 230 m si cu sectiunea de 25 m².

Galeria fortata realizeaza legatura intre galeria de aductiune si circular si este blindata pe toata lungimea cu tola din otel. Pe traseul sau galeria fortata  strabate amfibolite si granognaise, pe alocuri alterate si tectonizate.

           Tip: galerie sub presiune

           Lungime: 1350 m

Panta: 32^s

Capacitate de tranzit: 80 m³/s

Presiune de calcul: 15-100 atm.

Cota racord vane fluture: 1186,40 m d.M

Cota racord hidroagregate: 488,20 m d.M

Diametru interior: 4 m

Racordul galeriei fortate cu hidroagregatele se realizeaza cu sase conducte – ramificatii ale galeriei fortate – de 20,00 m lungime si 1,

Circuital apei poate fi influentat indirect prin activitatile antropice ca:

-defrisari masive, ce pot deregla regimul de precipitatii si pot retine apa in sol;

-favorizarea eroziunii si distrugerea solului;

-urmare a poluarii apelor poate surveni o modificare a biocenozelor acvatice.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Hidrologie

Alpinism Astronomie Demografie Ecologie Geodezie Geologie Hidrologie Meteorologie

Referate pe aceeasi tema Test de evaluare - apele curgatoare si statatoare Aprecierea gradului de poluare a apelor EPURAREA APELOR UZATE - istoric si evolutie, principiul constructiv al unei statii de epurare a apelor uzate Efectele nocive ale principalelor substante evacuate concomitent cu apele uzate industriale Reducerea rezervelor de apa dulce si alimentare Procedee adsorbtive si de schimb ionic utilizate la depoluarea apelor impurificate cu metale grele Apele minerale din Romania: Govora; Borsec; Casin; Slanic-Moldova si Calimanesti Caciulata Clasificarea apelor dupa utilizari Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale Participarea publicului la managementul bazinelor hidrografice, in conformitate cu prevederile Directivei cadru privind apa

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online proiectul sau referatul tau.