Principalele probleme actuale de geografie politica

Lumea contemporana este confruntata cu o serie de probleme politice care tin de relatiile dintre state; acestea au o importanta componenta teritoriala, spatiala, deoarece se desfasoara in cadrul concret al actualei harti politice a lumii si se refera la o gama variata de aspecte cuprinzand: conflictele interne si externe, utilizarea apelor si resurselor marine, interesul pentru regiunile polare, transporturile maritime prin stamtori si canale, pastrarea si cultivarea identitatii proprii a statelor in conditiile globalizarii, colaborarea internationala pentru abordarea in comun a unor probleme ale lumii contemporane, trasarea frontierelor(DOC 1).

A. Conflicte interne sl externe

In prezent, se accepta ca singura posibilitate de rezolvare a problemelor politice dintre state este calea dialogului si a negocierilor.

■       Conflictele interne au o serie de cauze multiple, dintre care le mentionam pe cele de natura etnica, religioasa, lingvistica, de diferentiere economica a anumitor regiuni, comportamentul conducatorilor, interese de grup, regimul politic instaurat (totalitar, uneori). Cateva exemple:

in Sudan, conflictul dintre militiile arabe proguvernamentale si localnicii (populatii negroide) din vestul statului, regiunea Darfur (Fig.l, 2).

in Sri Lanka, o populatie minoritara (familii) isi revendica prin lupta armata o noua identitate;

in Filippine, exista un conflict de natura religioasa intre populatia majoritar catolica si minoritatea musulmana;

in Peru si Mexic, conflictele interne opun paturile cele mai sarace ale populatiei (indeosebi taranii aborigeni) puterii statale centrale;

in Etiopia si Somalia, conflictele intre diferitele grupuri umane sunt generate de nivelul de trai foarte scazut si de imposibilitatea unei redresari economice reale a tarilor respective;

in Iran, conflictele interne opun grupurile reformatoare fundamentalistilor islamici si chiar cele doua ramuri ale islamismului (siiti, majoritari, fata de suniti, minoritari);

in Columbia, exista conflicte intre autoritatea centrala si grupurile de interese care se ocupa de producerea, transportul si distribuirea drogurilor;

in Angola, diferitele grupari armate isi disputa de peste un deceniu administrarea tarii. O situatie similara este in Afganistan.

■       Conflictele externe (Fig. 3) opun, de regula, cate doua state si au ca obiect regiunea comuna de frontiera (DOC 1). Cauzele sunt numeroase; ele pot fi etnice, religioase sau economice si au o importanta componenta istorica (cu originea in timp si cu perpetuare pana in zilele noastre).

Astfel, conflictul dintre India si Pakistan isi are originea in momentul decolonizarii (1947), cand fosta colonie britanica a fost impartita in doua dominioane pe criterii religioase: Uniunea Indiana (cu o populatie preponderent hindusa) si Pakistan (cu o populatie musulmana), formata la randul sau din doua parti, in vest, Pakistanul Vest si in est, Pakistanul de Est. Intre aceste tari s-au succedat mai multe razboaie, in urma razboiului de acum aproape 4 decenii, Pakistanul de Est si-a dobandit independenta, luand numele de Bangladesh. In prezent, conflictul are ca obiect zona Kashmir revendicata atat de Pakistan, cat si de India (Fig. 4). Problema este mai complexa in prezent, intrucat cele doua tari poseda bomba atomica.

O categorie noua de conflicte este generata, in ultimii ani, de ceea ce poarta denumirea de terorism international, fenomen cu care s-a confruntat SUA, diferite tari vest europene, Arabia Saudita, Federatia Rusa s.a. La origine, terorismul international are un pronuntat caracter religios, cultural si ideologic, depasind sensibil cadrul unor revendicari minimale. Terorismul in sine nu este o problema de geografie politica, dar in masura in care afecteaza integritatea teritoriala a statelor poate fi considerat un domeniu al politicii mondiale in componenta sa teritoriala. De asemenea, dezvoltarea tehnologiilor nucleare de tari cu o democratie limitata creaza premisele unor posibile instabilitati regionale, care pot afecta integritatea teritoriala a statelor.

Dictionar

Conflicte externe - conflicte care opun diferite tari.

Conflicte interne - conflicte care au loc in interiorul tarilor, opunand grupuri de oameni ai aceleasi tari.

Etnie - grup uman cu o anumita omogenitate a caracteristicilor culturale si de civilizatie (limba, religie, mod de viata, comportament), ca rezultat al unei istorii comune.

Minoritate - grup uman care este mai redus din punct de vedere numeric decat unul sau mai multe alte grupuri umane cu care convietuieste pe un anumit teritoriu determinat; exista mai multe acceptiuni ale termenului: minoritate etnica, lingvistica, religioasa.

■          Fig. 1 - Sate distruse in regiunea

Darfur (2005)

■          Fig. 2 - Localnici nevoiti sa-si

paraseasca localitatile distruse

■          Fig. 3 - Principalele zone de conflict de pe Glob,

in ultimele decenii

Doc1.               Marii creatori de frontiere

«Au existat momente si state creatoare de frontiere: China, Imperiile otoman, britanic, francez, portughez si spaniol, german si rus, ca si papalitatea si conferintele internationale. Practicile au fost ele identice? Puterile preexistente au fost consultate in luarea deciziilor sau au avut si un rol decizional. Au existat frontiere premoderne si practici frontaliere vechi? Care au fost urmele lasate de marii creatori de frontiere? Care a fost aici rolul geografilor si al cartografilor?

Astfel, in lumea a treia, 17,2% din frontierele actuale au fost trasate de francezi. Ei urmeaza pe locul al doilea, dupa britanici (21,5%), campioni la toate categoriile. Aceasta concurenta pare destul de neobisnuita cand se rememoreaza circumstantele inventarii frontierelor franceze. Notam absenta relativa a Statelor Unite ale Americii si, faptul ca, in cazul Tratatului de la Versailles, unde diplomatii americani au fost foarte implicati, Congresul a refuzat ratificarea.

De ce se traseaza frontierele si conform caror conceptii? In cancelarii, in principal pentru a concesiona teritorii evitand razboiul, dar si pentru consolidarea cuceririlor, ca urmare a conflictelor, si din motive de administrare si mentinere a ordinii. Britanicii pun in acelasi timp accentul, in Asia, pe probleme strategice - a face din teren aliatul tau - in timp ce francezii rationeaza mai mult in functie de comoditatile de administrare.

Pe scurt, diferite conceptii au dominat trasarea frontierelor.»

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

M. Foucher, Fronts et frontieres, Fayard, 1991

■          Fig. 4 - Soldat din trupele indiene de graniceri tinand sub observatie o intersectie a orasului Srinagar din zona de conflict Kashmir

Aplicatii:

Cititi textul alaturat si raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Enumerati cateva dintre motivele posi­bile pentru care sunt create frontiere.

2. Explicati de ce Franta si Marea Britanie au trasat aproape 40% din lungimea frontierelor "lumii a treia".

B. Utilizarea apelor si resurselor marine

O privire atenta asupra unui planiglob ne arata ca intinderile marine predomina asupra uscatului continental. De asemenea, se observa ca multe tari, prin accesul direct la mare, par a avea o pozitie privilegiata fata de tarile fara acces sau pentru care acesta este dificil.

Resursele din zona litorala (Fig. 1,3), precum si cele situate in largul marilor si al oceanelor, au trezit un interes sporit din partea tarilor situate in apropiere.

■       Delimitari ale apelor marine

In urma unor negocieri s-au stabilit urmatoarele delimitari ale apelor marine:

marea teritoriala (pana la 12 mile marine departare de tarm, circa 22 km), care intra in domeniul suveranitatii statului respectiv;

zona contigua (de la 12 la 24 mile marine), unde statele nu isi exercita o suveranitate deplina, dar pot realiza un anumit control;

zona economica exclusiva (pana la o distanta de 200 mile marine de la linia tarmului), in care statul are dreptul de exploatare economica a resurselor naturale (Fig. 2);

zona marilor adanci (situata dincolo de 200 mile marine), care constituie un bun comun al intregii omeniri; este denumita si "zona economica libera" sau "marea libera".

■       Zonele economice exclusive

O consecinta a stabilirii zonelor economice exclusive (ZEE) este reducerea cu 1/3 a suprafetelor totale ale oceanelor si marilor care reprezinta patrimoniul comun al umanitatii. Mai mult de jumatate din suprafata zonelor economice exclusive apartin unor state cu larga iesire la mare (SUA, Australia, Federatia Rusa, Brazilia, Japonia, Indonezia, Canada, Chile, Noua  Zeelanda, Mexic).

De avantajele oferite de zonele economice exclusive beneficiaza multe tari insulare mai mari (Japonia, Filippine, Republica Madagascar, Indonezia, Noua Zeelanda) sau foarte mici (Mauritius, Fiji, Maldive).

Geografia politica a tarilor se modifica sensibil daca luam in consideratie raportul dintre suprafata continentala a unui stat si zonele economice exclusive, din jurul sau din apropierea acestuia (analizati DOC 1).

■       Granitele si platforma continentala

O problema care creeaza uneori dispute teritoriale o reprezinta delimitarea platformei continentale a unor tari suverane si trasarea, pe aceasta, a granitelor maritime dintre state. Un exemplu in acest sens il reprezinta trasarea granitelor maritime in zona Golfului Persic (Fig. 6) unde, pe langa elementele legate de aspectul granitelor continentale, a tarmurilor si a zonelor maritime stabilite (mare teritoriala, zona economica exclusiva) exista un interes suplimentar pentru zacamintele submarine de petrol (zacaminte off-shore).

■       Apele internationale si valorificarea resurselor marine

O importanta problema de geografie politica este aceea a accesului, cel putin teoretic, al tuturor tarilor la suprafetele acvatice ale apelor internationale si la resursele naturale situate in apele si pe fundul Oceanului Planetar, in spatiul acestor ape internationale.

Utilizarea "marii libere" se refera la mai multe aspecte, cum ar fi: extragerea nodulilor polimetalici; utilizarea resurselor energetice (curentii oceanici, mareele); exploatarea substantelor dizolvate in apa marii; valorificarea resurselor biotice s.a.

Aceste probleme noi se pun intr-o alta perspectiva daca avem in vedere ca, intr-un viitor apropiat, anumite tehnologii vor putea sa duca la utilizarea resurselor Oceanului Planetar intr-un mod mai complet.

In prezent, statele sunt preocupate mai mult de a-si organiza o prezenta activa in zonele economice libere, pentru ca, in viitor, sa poata utiliza direct aceste teritorii.

Totodata, aceste spatii au si un rol strategic in crestere, datorita posibilitatilor de deplasare a navelor civile si militare, a submarinelor, precum si a navelor pentru cercetari stiintifice privind problematica oceanului.

Deocamdata nu exista un tratat negociat si acceptat, deoarece tarile care au posibilitati de a "controla", cel putin teoretic, aceste spatii nu sunt interesate de noi reglementari.

Dictionar

Mare - intindere acvatica de dimensiuni mai mici decat oceanul, fiind, de regula, parte marginala a acestuia.

Nodul polimetalic - concentrare de minerale utile prezente in cantitati mari pe fundul oceanelor; reprezinta o sursa potentiala de mangan, fier, nichel, cupru etc.

Ocean - cea mai intinsa subdiviziune a hidrosferei care cuprinde intinderile acvatice mari dintre continente; oceanele de pe Glob sunt: Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Oceanul Arctic.

Platforma continentala - suprafata cu o inclinare redusa, situata la marginea marilor si oceanelor, care face legatura intre uscat si povarnisul continental; apele platformei continentale au adancimi mici (0-200 m).

Tari insulare - tari compuse din mai multe insule sau, in anumite cazuri, dintr-o singura insula.

Zacaminte off-shore - zacaminte de petrol in zona platformei continentale a marii, la adancimi relativ reduse, care se extrag cu ajutorul unor sonde sau platforme de foraj marin.

■          Fig. 1 - Exploatarea zacamintelor off-shore - platforma petroliera in Marea Nordului

■          Fig. 2 - Principalele zone economice exclusive

Relativ la harta anterioara

■ Fig. 3 - Exploatari de zacaminte off-shore cu sonde de foraj marin in Golful Mexic

* inclusiv insulele din Oceanul Atlantic

** China considera Marea Chinei de Sud ca mare teritoriala si zona economica mai extinsa

Aplicatii

Urmarind DOC1 si Fig. 2:

1. Localizati pe harta politica a lumii principalele state cu zone economice exclusive.

2. Analizati raportul dintre suprafata uscatului statelor respective si cea a zonei lor eco­nomice exclusive.

3. Explicati ordinea statelor din tabel.

C.         Geografia politica a regiunilor polare

■       Arctica, un ocean (Oceanul Arctic) inconjurat de uscaturi continentale (America de Nord, Europa si Asia), prezinta un interes strategic deosebit datorita pozitiei pe care o are intre principalele puteri nucleare mondiale (SUA si Federatia Rusa). Bazele militare (inclusiv de submarine atomice) inconjoara Oceanul Arctic, facand din aceasta regiune polara un spatiu al zonei confruntarii militare ipotetice (Fig. 1,3).

■       Antarctida, continentul sudic acoperit cu gheata, precum si zona inconjuratoare situata intre Polul Sud si Cercul Polar Sudic (Antarctica) reprezinta, de asemenea, o regiune care, desi nu este locuita permanent, constituie un teritoriu de interes pentru numeroase state ale lumii (Fig. 2,4).

D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale

Importanta deosebita a stramtorilor si a unor canale pentru realizarea unor legaturi intre diferitele tari si regiuni ale lumii este foarte evidenta si constituie un domeniu de interes al geografiei politice.

Pentru tarile din jurul Marii Negre trecerea navelor spre Marea Mediterana prin stramtorile Bosfor (Fig. 5a.) si Dardanele este vitala.

Aceasta problema, cu radacini istorice, a fost rezolvata in timp prin negocieri, in sensul acordarii unui acces liber al navelor, chiar daca prin cele doua stramtori se tranziteaza teritoriul unei tari (Turcia).

Stramtoarea Gibraltar (Fig. 5b.) permite accesul din Marea Mediterana spre Oceanul Atlantic, situatie care ii confera o importanta deosebita.

Stramtoarea Ormuz face legatura dintre Golful Persic (principala regiune petroliera a lumii) si Oceanul Indian, iar de aici, pe mare, in alte directii (Fig. 6).

Stramtoarea Malacca este un loc obligatoriu de trecere spre Japonia, in apropierea ei dezvoltandu-se orasul-stat Singapore.

Stramtoarea Bering permite accesul din Oceanul Pacific in Oceanul Arctic si reprezinta spatiul de apropiere maxima intre SUA si Federatia Rusa.

Canalul Panama (Fig. 7), intre oceanele Atlantic si Pacific, este foarte important pentru politica SUA in zona (chiar si dupa ce a fost retrocedat statului Panama, SUA exercita un important control asupra canalului).

Canalul de Suez leaga Marea Mediterana de Marea Rosie si Oceanul Indian, fiind o ruta mai directa intre Europa si Oceanul Indian (Fig. 8).

E.         Globalizarea si identitatea statelor

Procesul de globalizare, favorizat de comunicatiile realizate instantaneu, transporturile rapide, multiplicarea activitatilor economice si de problematica mondiala actuala, tinde sa devina un cadru integrator si pe termen lung de abordare a realitatilor lumii contemporane; totodata, principalele  probleme ale "sistemului mondial" nu pot fi rezolvate decat printr-o abordare globala. Desi problemele comune trec pe primul plan, statul va ramane inca un timp unitatea politica de baza a sistemului international.

Prin globalizare, majoritatea inovatiilor de natura economica, tehnologica, culturala sau din alte domenii pot deveni bunuri ale unui numar tot mai mare de locuitori ai planetei. De asemenea, bunurile (de tot felul) pot ajunge in orice parte a Terrei.

Globalismul inseamna, mai ales, trecerea peste diferentele de identitate intre oameni, grupuri de oameni si tari.