Raport privin starea factorilor de mediul in judetul Timisoara

Dupa demersurile care s-au facut pana acum se pare ca gunoaiele de la continental vor primi acea prelungire a autorizatiei de mediu deoarece multe oficialitati locale cat si de la Bucuresti au fost indstulator spurcate cu "banii vestului" pentru a se asigura "viabilitatea" acestei investitii pe termen lung

Cu toate ca s-au strans mii de sesizari la forurile responsabile de combaterea poluarii(poluatorilor) masurile ce se impuneau nu au fost luate de catre aceste marionete de foruri care pot constata si cel mult amenda cu scuzele de rigoare pe aceste cancere ale societatii. In schimb pe oierul ce vinde branza la piata este mancat de viu in fata camerelor de filmat.
In Romania inca nu s-a desfiintat, relocat sau expulzat din tara nici o firma din cauza poluarii mediului, a distrugerii sanatatii oamenilor deoarece in Romania legea este facuta de derbedei si haimanale care considera ca este legal ca in aer sa existe noxe cu efecte toxice pentru organismul uman.

Pozitia geografica a Judetului Timis

Judetul Timis se situeaza in partea de vest a Romaniei, la nord, se

margineste cu judetul Arad, la est, cu judetul Hunedoara, la sud, cu judetul Caras-Severin.

Coordonatele geografice

Puncte extreme : la vest, longitudine estica -20 (Beba Veche), la rasarit,

longitudine estica -22 (Poieni), la sud, latitudine nordica 45 (Latunas), iar la miazanoapte, latitudine nordica - 46 (Cenad).

Suprafata ; 8696,7 km

Tipul de economie al judetului timis

Investitorii sunt sprijiniti in initierea, consolidarea si dezvoltarea afacerilor de servicii profesionale locale oferite de firme de consultanta autohtone si internationale de prestigiu cum sunt PriceWaterhouse Coopers, KPMG si altele.
Pe langa oferta specializata a firmelor private, autoritatile administratiei publice judetene si locale din judetul Timis isi asuma cu responsabilitate rolul de principal agent al dezvoltarii economico-sociale locale. In acest sens, in anul 1995, Consiliul Judetean Timis a infiintat, Agentia de Dezvoltare Economico - Sociala Timis - ADETIM, al carui rol in calitatea acesteia de institutie publica specializata, este de a sprijini si stimula prin mijloace si metode specifice dezvoltarea economica a judetului. Alaturi de aceasta au fost create in cadrul a 64 de primarii de orase si comune posturi de promotori economici locali, al caror rol, similar cu cel al agentiei, este si cel de a asigura o interfata profesionista si eficienta intre sectorul privat si administratia publica locala. Servicii de consultanta profesionale de tipul one stop shop pentru investitorii straini si autohtoni, sunt asigurate permanent si gratuit la sediile administratiilor locale, privind oportunitatile locale de afaceri si investitii.
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara CCIAT, reprezinta interesele societatilor comerciale membre si ofera servicii profesionale specifice.
Confederatia Intreprinzatorilor Particulari din judetul Timis CIPT, reprezinta interesele sectorului IMM si ofera asistenta specializata membrilor sai in domeniile de interes.

Industria

Industria judetului Timis este puternica si diversificata fiind sustinuta de

traditie, localizarea vestica a judetului, precum si forta de munca inalt calificata,

atuuri, care sunt confirmate de prezenta numeroasa aici a investitorilor, autohtoni si straini. Din cele peste 23.000 de firme inregistrate la Registrul Comertului, in judetul Timis sunt prezente mai mult de 4.000 de firme cu capital strain, din care cca. 600 au investit direct in productie. Valoarea participarii straine depaseste 325.000. 000 USD in perioada 1991-2000 iar tarile de provenienta sunt foarte diferite (76 de tari).

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al comunitatii           

Actiunea "Identificarea substantelor prioritare din Lista I si Lista II printr-un screening permanent si intocmirea unui plan de masuri pentru conformare", este in curs de realizare, avind ca termen de realizare 31.12.2009.

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor cu nitrati din surse agricole

Referitor la actiunea "Aplicarea programului de actiune pentru evitarea impurificarii apelor de suprafata cu nitrati din surse agricole", se urmaresc permanent de catre GNM fertilizarile efectuate cu dejectii de la fermele de crestere a animalelor, prin controale periodice la agentii economici. De asemenea GNM monitorizeaza efectul aplicarii Codului de bune practici agricole.

La actiunea "Amenajari de torenti, impaduriri, lucrari de desecare pe terenuri agricole", pe raza Ocolul Silvic Cosava au fost executate lucrari de amenajare a bazinelor torentiale. Primaria Faget a efectuat lucrari de ameliorare a terenurilor degradate din cele 4 perimetre de ameliorare. In Buzias activitatea respectiva a fost realizata, impaduririle din terenurile agricole exploatate, cum ar fi cele de la Silagiu si Bacova, insumand peste 5 ha.

"Constructia si reabilitarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd" este monitorizata de catre GNM prin urmarirea realizarii actiunilor din programele de conformare. In cadrul Primariei Buzias actiunea s-a amanat, deoarece nu s-a finalizat procesul retrocedarii (Legea Fondului Funciar).

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

Agricultura

In judetul Timis, suprafata agricola ocupa 702.938 ha, din care, arabila, reprezinta 530.215 ha, pasunile ocupa o suprafata de 129.231 ha, fanetele se inti pe o suprafata de 29.313 ha, viile si pepinierele viticole 4.313 ha, livezile si

pepinierele pomicole 9.326 ha.

Un procent de 98.7% din terenurile agricole, apartin sectorului privat, iar

sectorului de stat, ii revine doar 1.3%.

Padurile din judetul Timis ocupa o suprafata de 109.126 ha.

Agricultura nu mai reprezinta o afacere profitabila in judetul Timis

Judetul Timis detine cea mai mare suprafata agricola din tara, cu 747.000 de hectare, din care suprafata arabila este de 531.373 de hectare. Specialistii Directiei Agricole spun ca din suprafata agricola s-au insamantat doar 325.553 de hectare.

In judetul Timis, 63.268 de hectare de teren au ramas necultivate, ceea ce reprezinta aproximativ 13% din suprafata arabila. Mai bine de 50.000 de hectare apartin gospodariilor populatiei si doar 12.374 de hectare se afla in proprietatea societatilor agricole, semn ca agricultura nu mai reprezinta o afacere profitabila, cel putin in judetul Timis.

Daca la suprafata agricola Timisul se situeaza pe un loc de top in tara, la antipod sunt suprafetele impadurite din judet. In Timis mai sunt doar 105.401 hectare de padure iar in cursul anului trecut s-a expluatat un volum de masa lemnoasa de 200.000 mc, in valoare de 20,8 milioane de lei.

STAREA SOLULUI

Fondul funciar

Suprafata totala agricola din judetul Timis este de 701.640 ha. Din aceasta

suprafata 532.869 ha (75,99%) reprezinta terenul arabil, 125.720 ha (17,91%) pasunile, 29.499 ha (4,20%) fanetele, restul de 1,9% fiind ocupat cu vii, livezi, arbusti si plantatii duzi.

Principalele restrictii ale calitatii solurilor

Calitatea solurilor este influentata puternic de factorii antropici si mai ales de modul cum se practica agricultura si sunt exploatate padurile. Factorii de degradare a solurilor sunt : eroziunea, inmlastinarea, saraturarea, alunecarile de teren, compactarea-distrugerea structurii solului, acidifierea, poluarea chimica cu ( pesticide, petrol, metale grele etc.)

La nivelul judetului Timis s-a identificat o suprafata totala de 71.269,51 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune naturala si antropica, care au fost constituite in unitati de inventariere pentru reconstructia ecologica.

Solurile cu exces de umiditate ocupa suprafete compacte in Banat; cauzele

excesului de umiditate pot fi interne si externe solului. Suprafetele care sunt afectate de exces de umiditate se mentin si in anii secetosi ca urmare a pastrarii in timp a caracteristicilor specifice profilului de sol cu exces de umiditate.   

Fenomenul poate fi accentuat si de tasarea solului ca urmare a numeroaselor treceri cu utilajele agricole, araturi efectuate la aceeasi adancime, prelucrarea solului la o umiditate prea mare.

Din totalul suprafetei inventariate, 5627,99 ha sunt afectate de exces de umiditate, reprezentand 7,8%.

Ingrasaminte

Din totalul suprafetei cultivate la nivelul judetului de 531.362 ha, se poate constata ca pe doar aproximativ 257.475ha s-au aplicat ingrasaminte chimice, iar suprafata de aproximativ 273.887 ha nu a beneficiat de fertilizare cu ingrasaminte chimice, ceea ce are efect benefic asupra factorilor de mediu.

La aplicarea ingrasamintelor chimice se va acorda atentie respectarii foarte exacte a dozelor si epocilor de aplicare, evitandu-se acumularea de compusi toxici in sol si plante, acidifierea solului, poluarea apelor.

Produse fitosanitare

Cantitatea totala de produse de uz fitosanitar utilizata este de 537.362 tone la nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de Directia Agricola Timis. Din acestea, 68,51% au fost aplicate suprafetelor cultivate, ca ierbicide, iar restul au fost tratamente asupra semintelor.

La nivelul judetului Timis,in anul 2005, intreaga cantitate de pesticide expirate, depozitata la unitatile agricole, foste IAS-uri, a fost eliminata prin proiectul PHARE-Eliminarea deseurilor de pesticide de pe teritoriul Romaniei, zona II, de catre firmele Ramboll-Danemarca, respectiv Sava-Germania.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

Problemele referitoare la poluarea solului datorate unor activitati antropice identificate in judetul Timis sunt cauzate de depozitarii necorespunzatoare a deseurilor industriale, menajere si dejectii animaliere.

Activitatile industriale desfasurate in municipiile Timisoara si Lugoj, dar si in alte localitati din judet, pot constitui surse de poluare prin emisiile atmosferice sau prin depozitarea deseurilor si a namolurilor rezultate.

Degradarea solului este un proces complex in care sunt implicati numerosi factori. Unul din factorii care are o influenta foarte mare asupra degradarii solului este eroziunea.

Factorii care determina eroziunea hidrica pot fi: principali (precipitatii atmosferice, activitatea antropica ) si favorizanti ( relieful, solul, roca, vegetatia).S-a identificat o suprafata de 1.724ha (2,60% ) afectata de fenomene de alunecare.

In categoria terenurilor poluate sunt incluse suprafete care sunt afectate de factorul antropic prin depozitari necontrolate de deseuri zootehnice, menajere si industriale, diverse escavatii, terenuri poluate cu produse petroliere, etc.

Concluzii

Starea de calitate a apelor de suprafata din bazinul hidrografic Bega-Timis s-a mentinut in parametrii ultimilor ani, desi cantitatea precipitatiilor medii lunare a fost semnificativ crescuta fata de perioada 1999-2004.

Se impune re-evaluarea strategiei privind gospodarirea durabila a Bazinului Hidrografic Bega-Timis in contextul noilor dezvoltari economice si al noilor evolutii privind schimbarile climatice.

In agricultura se constata in schimb o crestere progresiva a cantitatilor de

ingrasaminte azotoase si fosfatice, cantitatea de ingrasaminte naturale nefiind

semnificativ modificata.