Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Structuri demografice



Structuri demografice


Structuri demografice



Structura populatiei unui anumit teritoriu reprezinta o anumita diferentiere calitativa a acesteia, pe baza unor criterii care au in vedere elemente de natura lingvistica (structura lingvistica), religioasa (structura religioasa), rasiala (structura rasiala), varsta (structura pe grupe de varsta), profesionala (structura profesionala), mediul de viata (structura pe medii), etnica (structura etnica).





A. Structura lingvistica


Populatia Terrei vorbeste un numar mare de limbi care pot fi reunite in mai multe familii lingvistice; acestea cuprind mai multe grupe, fiecare cu limbile si dialectele lor. In prezent, se considera ca exista peste 3.000 de limbi vorbite si peste 6000 de dialecte. Aceasta arata marea varietate etno-lingvistica a populatiei Terrei (Fig. 1, DOC 1,2,3).



B. Structura religioasa


Lumea contemporana se caracterizeaza si printr-o diversitate a credintelor religioase. Ele au origini istorice, au evoluat de-a lungul timpului si au o importanta influenta asupra oamenilor. Principalele religii actuale (Fig. 2) sunt:


       Crestinismul, care cuprinde mai multe grupe de persoane: catolici, ortodocsi, protestanti (acestia din urma fiind luterani, calvini sau anglicani) si cateva grupuri mai mici (crestini egipteni, denumiti "copti" si crestini etiopieni).

Catolicii predomina in Europa Latina (Franta, Spania, Italia, Portugalia), America Latina, dar se intalnesc si in alte tari europene (Irlanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania), in SUA (indeosebi in nord-est), Canada, Africa si Australia. Centrul catolicismului este Roma, unde se afla statul papal (Vatican).

Ortodocsii (cu originea in Imperiul bizantin) sunt raspanditi in sud-estul si estul Europei (greci, romani, bulgari, sarbi, ucraineni, bielorusi, rusi). Centrul lumii ortodoxe este considerat Constantinopole (Istanbul).

Protestantii sunt mai numerosi in Germania si tarile nordice (unde se numesc luterani), in Anglia (unde se numesc anglicani), in Scotia si Elvetia (unde sunt denumiti calvini), precum si in SUA (unde exista si alte ramuri neoprotestante reprezentate de baptisti, presbiterieni s.a.), Canada, Australia, Africa.


       Islamismul cuprinde doua mari grupe de oameni: suniti (cea mai mare parte) si siiti; religia islamica se mai numeste si "mahomedana" sau "musulmana".

Dintre musulmani, siitii predomina in Iran (centrul religios fiind Qom), dar pe ansamblul lumii islamice sunt minoritari, iar sunitii se intalnesc, in restul lumii islamice (Turcia, tarile arabe din Africa si Asia, tarile din Asia Centrala - Kazahstan, Uzbekistan s.a. - Bangladesh, Pakistan etc); pe langa principalul centru religios al islamului (Mecca) exista si alte centre islamice regionale (Fez, Medina, Islamabad).

Islamismul s-a extins sensibil in ultimul timp la state foarte populate (Nigeria, Indonezia) si in tari africane sau asiatice care nu aveau anterior aceasta religie.


       Budismul (predominant in China, dar originar din India) si hinduismul (predominant in India) sunt religiile celor mai numeroase popoare. Principalele centre religioase sunt Lhassa si Benares.


       Religiile etnice orientale cuprind confucianismul, taoismul (ambele mai frecvente in China) si sintoismul (in Japonia).


       Iudaismul este religia evreilor, iar principalul centru religios este Ierusalim.


       Animismul este mai frecvent in Africa, dar se intalneste si la populatiile aborigene din America, nordul Asiei, Australia si Noua Guinee.


Este interesant de subliniat ca religia si structura religioasa a populatiei unui anumit teritoriu influenteaza foarte multe elemente ale vietii social-economice si politice ale lumii contemporane.


Dictionar


Contingent - numarul de persoane care au aceeasi varsta (sau care sunt nascute in acelasi an).

Dialect - varietate regionala sau locala a unei limbi.

Limba oficiala - limba oficializata ca limba a unui stat si utilizata in administratie.

Limba de comunicare - limba practicata intr-o tara sau in relatii internationale, fara a fi limba materna sau oficiala.

Limba materna - limba invatata in familie si prima practicata ca atare.

Piramida varstelor - reprezentare grafica prin care se redau valorile numerice ale fiecarui contingent (sau grupe de ani), pe sexe si varste, la un anumit moment.

Structura populatiei - repartitia statistica, pe clase sau grupe, a unei populatii ce ocupa un anumit teritoriu dupa criterii demografice, etnice, culturale, socio-economice.



Doc 1.Cele mai vorbite limbi de pe Glob (2004)


Limba vorbita

Persoane (mil.)

Mandarin*

940

Engleza

480

Hindi

430

Spaniola

390

Bengali

260

Araba

240

Portugheza

210

Franceza

130

Urdu


120

Germana

100

Vietnameza

85

Telugu

85

Tamil

85

Italiana

65


* nume utilizat pentru limba chineza


Fig. 1 - Repartitia principalelor familii lingvistice pe Glob

DOC 2 - Ponderea familiilor lingvistice utilizate de populatia actuala a Terrei


Fig. 2 - Repartitia principalelor religii pe Glob

Pentru Fig. 2



Doc 3. Familiile lingvistice.


1.      Indoeuropeana: limbi germanice (engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza); limbi romanice (spaniola, portugheza, franceza, italiana, romana, catalana); limbi slavo-baltice (rusa, ucrainiana, poloneza, ceha, belorusa, bulgara, slovaca, sarbo-croata); limbi indo-iraniene (hindi, bengali, urdu, punjabi, marathi, gujerati, persana, asameza, sindhi, nepali, kurda etc); alte limbi indoeuropene (greaca, albaneza, armeana).

2.      Sino-tibetana: limbi sinice (mandarin, canton, wu, min etc); limbi tibetano-birmaneze (thai, burma, tibetana).

3.      Australo-indoneziana: limbi malayo-indoneziene; limba javaneza; alte limbi.

4.      Afro-asiatica (sau semito-hamitica): limbi semitice (ebraica, araba etc); limbi hamitice; limbi cusitice.

3.      Dravidiana (telugu, tamil, kannada etc.)

6.      Altaica (turca, azera, uzbeca, kazaha, tatara, uigura, mongola).

7.      Uralica: limbi finice (finica - finlandeza etc.) si limbi ugrice (maghiara etc).

8.      Sud-est asiatica (vietnameza, khmera).

9.      Japoneza

10.       Coreeana

11.       Nigero-congoleza: ramura benue-congo (cu swahili, rwanda, zulu etc.) si alte ramuri (yoruba, ibo etc).

12.       Nilo-sahariana

13.       Amerindiana

14.       Alte familii lingvistice


Limbile oficiale la ONU sunt engleza, franceza, spaniola, araba, rusa si limba chineza (mandarin).


Aplicatie:


1. Utilizand documentele si figurile alaturate, explicati repartitia geografica a doua familii lingvistice, la alegere.

2. Comparati hartile alaturate (Fig. 1,2) si identificati tari (sau grupe de tari) care au aceeasi limba si aceeasi religie.



C. Structura rasiala


Exista inca ideea simplista ca rasele reprezinta grupuri umane obiective, ca subdiviziuni majore ale populatiei planetei noastre; se considera ca exista grupuri rasiale cum ar fi rasa alba (sau europoida), rasa galbena (sau mongoloida), neagra (sau negroida). In realitate, omenirea este formata dintr-o singura specie (sau rasa).

Analiza genetica a diferitelor populatii a pus in evidenta un lucru foarte clar: unitatea lor sub aspectul genelor, ca elemente determinante in transmiterea caracteristicilor ereditare ale oamenilor. Daca genele sunt aceleasi, difera insa combinatia acestora la diferite populatii. Prezenta acestor gene comune arata existenta, pe termen scurt, a unei populatii ancestrale comune (cu o vechime apreciata la aproximativ 200.000 ani). Migratiile din zona originara comuna sunt responsabile de repartitia acestor gene si de modul lor de combinare. Diversitatea caracteristicilor exterioare, realizata sub influenta factorilor mediului de viata, nu corespunde unei diversitati genetice.



D. Structura pe grupe de varsta


Grupele de varsta, luate frecvent in considerare, sunt urmatoarele:

a) sub 15 ani;

b) intre 15 si 60 ani;

c) peste 60 ani.


Ca limita a populatiei tinere se considera, uneori, si varsta de 20 ani.

Marimea grupelor extreme genereaza existenta a doua tipuri de tari cu populatii opuse:

tari cu populatie tanara in care ponderea populatiei sub 15 ani este mai mare de 40% (tarile africane, tarile din Asia de Sud-Vest si din Asia de Sud, tari din America Centrala);

tari cu populatie imbatranita, in care proportia tinerilor este mai mica de 20% si a persoanelor varstnice trece de 10% (sunt indeosebi tari europene).

Fenomenul cel mai important pentru anumite tari este "imbatranirea demografica", adica schimbarea ponderii proportiilor varstelor mici in favoarea celor varstnice (Fig. 1).

Expresia raportului dintre varste si numarul de persoane pentru fiecare grupa de varsta sau contingent, pe sexe (masculin si feminin) este o reprezentare grafica foarte sugestiva, denumita piramida varstelor (Fig. 2). Piramida varstelor reda istoria populatiei pe aproape un secol.

Un fenomen foarte interesant, pentru majoritatea tarilor, este preponderenta, la varstele mici, a populatiei masculine fata de populatia feiminina. Acest lucru este datorat faptului ca in fiecare an se nasc mai multi baieti decat fete, fenomen vizibil pentru tara noastra prin analiza datelor statistice din DOC 2.



E. Structura populatiei pe medii (urban - rural)


In prezent, se considera ca populatia urbana reprezinta peste jumatate din totalul populatiei mondiale (56% in 2004).

Ponderea populatiei urbane a crescut in ultimele doua secole si s-a dublat la fiecare 50 de ani (DOC 1). Cresterile cele mai mari s-au inregistrat in ultimele decenii, indeosebi in tarile "lumii a treia", datorita exodului populatiei rurale spre orase.



F. Structura profesionala


Din totalul populatiei, o parte este "activa", iar din aceasta o parte este ocupata intr-o activitate propriu-zisa (spre deosebire de cea neocupata).

Structura profesionala a populatiei reda din totalul populatiei ocupate, numeric sau proportional, acea parte caracteristica fiecaruia dintre cele trei sectoare economice (DOC 3):

sectorul primar (agricultura, silvicultura, pescuit etc);

sectorul secundar (industria si constructiile);

sectorul tertiar (comert, transport si alte servicii).

Ponderea populatiei din sectorul primar are cele mai mari valori (intre 50-90%) in tarile in dezvoltare si subdezvoltate.

Sectorul secundar are ponderi mai mari in tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare (20-35%).

Sectorul tertiar are cele mai mari ponderi (50-70%) in tarile cele mai dezvoltate.


Dictionar


Imbatranire demografica - cresterea ponderii grupei de varste, mari (peste 60 ani), in raport cu populatia tanara.

Populatie activa - acea parte din populatia unui anumit teritoriu care exercita in mod obisnuit o activitate. Cuprinde populatia ocupata si populatia neocupata.

Populatie neocupata - populatie care nu are loc de munca (someri).

Populatie ocupata - populatie care este angrenata efectiv intr-o activitate economica si care obtine venituri din aceasta.

Rasa - subdiviziune majora a populatiei umane bazata pe anumite caracteristici (aspecte morfologice, functionale, grupe sanguine) care, reunite, dau un anumit aspect de omogenitate vizibila.



Doc 1. Evolutia in timp (ultimele doua secole) a ponderii populatiei urbane in populatia globului


Anii

Ponderea populatiei urbane (%)

1800

3

1850

6

1900

13

1950

28

2004

56



Aplicatii:


1. Explicati fenomenul de imbatranire demografica si dati exemple de tari utilizand Fig.1.

2. Interpretati forma piramidei varstelor utilizand Fig.2.

3. Interpretati DOC 2 si incercati sa explicati acest fenomen.

4. Explicati diferentele dintre tarile reprezentate in DOC 3.

1. Deficit demografic din timpul Primului Razboi Mondial


2. Evolutie normala a cresterii populatiei in perioada interbelica


3. Deficit demografic din perioada celui de al Doilea Razboi Mondial

4. Deficit demografic din perioada anilor 1960 - 1966

5. Crestere demografica din anii 1967 - 1969 datorita unor masuri adoptate de stat


Fig. 2 Piramida varstelor2 - populatia pe grupe de varste si sexe, din anul 2001 in Romania


Modul de interpretare pentru piramida varstelor doc2


Populatia cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani din Romania*

Varsta (ani)

Total

Masculin

Feminin

Excedentul masculin

10-11

346.960

176.293

170.667

5.626

11-12

355.985

182.212

173.773

8.439

12-13

369.570

188.160

189.410

6.750

13-14

332.620

169.580

163.040

6.540

14-15

343.273

175.287

167.986

7.301

15-16

309.275

157.988

151.287

6.701

16-17

304.389

154.976

149.413

5.563

17-18

343.262

175.277  

167.985

7.292

dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2002



Doc 3. Structura populatiei pe sectoare economice in diferite state






Fig. 1 - Proportia populatiei vartnice (peste 65 de ani) in Europa



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright