Vegetatia, fauna si solurile Romaniei

Precizati prin notarea (scrierea) literei, raspunsul corect:

Un element faunistic specific zonei alpine este:

a) capra neagra                      b) iepurele c) lupul d) vulpe

Pe teritoriul tarii, o vegetatie cu specii submediteraneene exista in unitatea de relief numita:

a) Carpatii Orientali               b) Depresiunea Colinara a Transilvaniei

c) Podisul Mehedintii              d) Podisul Moldovei

Cele mai extinse suprafete ocupate cu stuf se afla in:

a) Carpatii Orientali               b) Campia Romana

c) Dealurile de Vest d) Delta Dunarii

Solurile din zona alpina si subalpina sunt cuprinse in clasa:

a) argiluvisoluri b) cambisoluri c) molisoluri d) spodosoluri

Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete mari in unitatea de relief numita:

a) Dealurile de Vest b) Depresiunea Colinara a Transilvaniei

c) Podisul Dobrogei d) Podisul Getic

Ursul este o specie de animale care traieste in:

a) padurile de conifere b) padurile de stejar c) silvostepa d) stepa

Padurile de conifere ocupa suprafete foarte extinse in unitatea de relief numita:

a) Carpatii Orientali                  b) Campia Romana

c) Podisul Dobrogei                    d) Podisul Getic

Rozatoarele sunt animale specifice:

a) padurilor de conifere b) padurilor de fag

c) padurilor de stejar d) zonei de stepa

Soluri fertile, din clasa molisolurilor exista in unitatea de relief numita:

a) Campia de Vest                     b) Delta Dunarii

c) Subcarpatii Getici                  d) Carpatii Curburii

Pasuni alpine extinse exista in unitatea de relief numita:

a) Carpatii Meridionali              b) Dealurile de Vest

c) Podisul Moldovei                   d) Subcarpati

Solurile numite spobosoluri se intalnesc in: a) Campia Baraganului

b) Obcinele Bucovinei; c) Dealurile de Vest; d) Podisul Somesan.

Solurile situate in zona alpina fac parte din clasa:

a) argilovisoluri b) cambisoluri c) molisoluri d) spodosoluri

Spodosolurile ocupa cele mai mari suprafete in unitatea:   a) Campia Romana b) Dealurile de Vest c) Muntii Fagaras d) Delta Dunarii

Solurile cu cea mai mare fertilitate apartin clasei:

a) argiluvisoluri b) cambisoluri c) molisoluri d) spodosoluri

In Campia Baraganului, pe suprafete intinse, se dezvolta: a) padurile de conifere b) padurile de fag c) padurile de stejar d) stepa

Cele mai raspandite dintre conifere(rasinoase) este:

a) fagul b) laricea c) molidul d) pinul

Solurile numite spodosoluri, se intalnesc in: a) Campia de Vest; b) Dealurile de Vest; c) Muntii Retezat; d) Podisul Somesan.

Cel mai raspandit conifer din Romania este:

a) fagul b) gorunul c) molidul d) pinul

Bradul este un arbore intalnit in zona:

a) alpina b) de padure c) de silvostepa d) de stepa

Capra neagra este un animal specific pentru zona:

a) alpina b) de padure c) de silvostepa d) de stepa

Bradul si molidul cresc in zona:

a) alpina b) de padure c) de silvostepa d) de stepa

Document online: Functia motorie a stomacului - golirea stomacului Document online: Biologie celulara - diviziuni celulare

Cocosul de munte este o pasare specifica:

a) padurilor de foioase b) padurilor de rasinoase

c) silvostepei                           d) zonei alpine

Dropia este o pasare specifica:

a) padurilor de foioase b) padurilor de rasinoase

c) stepei                      d) zonei alpine

Pinul este un arbore specific:

a) padurilor de foioase b) padurilor de rasinoase

c) silvostepei                           d) zonei alpine

Ordinea etajelor de padure, de la campie spre munte, este:

a) fag - rasinoase - stejar b) fag - stejar - rasinoase

c) rasinoase - stejar - fag d) stejar - fag - rasinoase

In etajul padurilor de rasinoase predomina arborele numit:

a) fag b) molid c) salcie d) stejar

In lunci predomina arborele numit:

a) fag b) molid c) pin d) salcie

Pinul este un arbore specific in padurile de:

a) fag b) conifere c) lunca d) stejar

Vegetatia specifica in Campia Baraganului este reprezentata de:

a) padurea de conifere      b) padurea de fag c) silvostepa d) stepa

Vegetatia de stepa se intalneste in:

a) Campia Baraganului b) Campia Transilvaniei

c) Podisul Getic                       d) Podisul Sucevei

Cernoziomurile sunt specifice regiunilor de:

a) campie b) deal c) munte d) podis

Un animal specific zonei alpine este:

a) capra neagra                         b) harciogul c) veverita d) vulpea

In zona stepei si silvostepei este specific animalul numit:

a) capra neagra                         b) iepurele c) ras d) urs

Zona stepei este specifica unitatii de relief numite:

a) Campia Barladului              b) Podisul Somesan

c) Podisul Sucevei                   d) Subcarpatii Getici

Solurile specifice zonei de stepa si silvostepa apartin clasei:

a) argiluvisoluri; b) cambisoluri; c) molisoluri; d) spodosoluri

Vegetatia caracteristica pentru Campia Baraganului este cea de:

a) stepa b) silvostepa c) paduri de fag d) paduri de stejar

Cernoziomurile (molisolurile) acopera suprafete intinse in:

a) Campia Romana b) Muntii Banatului

c) Podisul Tarnavelor              d) Subcarpatii

Vegetatia de lunca ocupa suprafete intinse de: a) Delta Dunarii; b) Muntii Banatului; c) Podisul Getic; d) Subcarpatii Moldovei

Capra neagra este specifica: a) padurilor de fag b) padurilor de stejar

c) stepei                                  d) zonei alpine

In Campia Baraganului este specifica vegetatia de:

a) lunca b) padure de fag c) padure de stejar d) stepa

Vegetatia alpina se intalneste in Muntii:

a) Hasmas                            b) Oas c) Retezat d) Vrancei

Cernoziomurile ocupa suprafete intinse in: a) Campia Romana;

b) Muntii Banatului; c) Podisul Sucevei; d) Podisul Tarnavelor

Solurile corespunzatoare etajului padurilor de conifere apartin clasei:

a) argiluvisoluri b) cambisoluri c) molisoluri d) spodosoluri

Cele mai extinse areale de stepa sunt:

a) Baraganul si Campia Moldovei; b) Podisul Getic si Podisul Dobrogei;

c) Podisul Dobrogei si Baraganul; d) Campia Moldovei si Campia de Vest.

45. Ienuparul, jneapanul, afinul si merisorul alcatuiesc vegetatia specifica:

a) Deltei Dunarii;                    b) muntilor cu altitudini sub 1500 m;

c) campiilor si dealurilor joase,    d) sectorului alpin.

46. In zona solului de stepa se include:

a) cernoziomul castaniu; b) solurile brune si brun-acide;

c) cernoziomul spalat; d) solurile brun-roscate de padure.

47. Solurile specifice zonelor alpine si subalpine se numesc:

a) molisoluri; b) spodosoluri; c) argiluvisoluri; d) cambisoluri.

48. Padurile specifice Subcarpatilor sunt de:

a) fag;           b) brad; c) molid; d) stejar.

49. Vegetatia submediteraneana este reprezentata de:

a) liliac salbatic, fag, iasomie; b) liliac, mojdrean, carpinita;

c) stejar, mojdrean;                   d) fag, stejar.

50. Cernoziomul este un sol: a) negru, roditor; b) rosu, putin fertil;

c) cenusiu, lipsit de fertilitate; d) albicios si potrivit de fertil.

51. stepei cuprinde:

a) campiile; b) dealurile inalte; c) muntii inalti; d) muntii josi.

52. Silvostepa este: a) stepa propriu-zisa; b) stepa cu palcuri de padure;

c) paduri de stejar;                    d) graminee si fag.

53. Padurile de lunca sunt formate din:

a) salcie, plop;                            b) salcie, fag;

c) plop, molid;                            d) mojdreanul, carpinita.

54. Cea mai cuprinzatoare zona de vegetatie este:

a) zona stepei; b) zona padurilor; c) zona alpina; d) zona de lunca.

55. Animalele de origine submediteraneana sunt:

a) vipera cu corn, broasca testoasa, scorpionul;

b) vulturul plesuv, broasca testoasa, capra neagra;

c) vulturul alb si negru, scorpionul, vulpea;

d) ursul, scorpionul, vipera.

57. In Delta Dunarii traiesc pasari ca:

a) rata si gasca salbatica, pelicanul, lebada; b) dropia, cormoranul, barza;

c) gainusa de padure, pelicanul, vulturul plesuv; d) prepelita, dropia, barza.

58. In raurile de munte traiesc:

a) crapul; b) pastravul; c) calcanul; d) scrumbiile.

59. In zona stepei si silvostepei se intalnesc soluri din clasa:

a) cambisoluri;                           b) spodosoluri; c) molisoluri; d) regosoluri.

60. Dintre solurile azonale, cele mai fertile sunt solurile:

a) nisipoase;    b) saraturoase; c) aluvionare de lunca; d) halomorfe.

61. Capra neagra si acvila de munte traiesc in zona:

a) padurilor;    b) stepei si silvostepei; c) alpina; d) submediteraneana.

62. Podisul Dobrogei de Sud este acoperit predominant cu vegetatie de:

a) paduri de stejar;                    b) stepa; c) silvostepa; d) fag.

63. Zona alpina se intalneste la altitudini mari in muntii:

a) Banatului; b) Cozia; c) Iezer; d) Vrancei.

64. Cel mai vechi element al vegetatiei actuale a tarii noastre este:

a) fagul; b) molidul, c) stejarul; d) carpinita.

65. Solurile balane dobrogene intra in clasa:

a) cambisoluri; b) spodosoluri; c) molisoluri; d) argiluvisoluri.

66. O asemanare intre vegetatia Campiei Romane (partea estica) si Podisul Dobrogei de Sud o formeaza prezenta:

a) stepei; b) padurile de fag; c) vegetatia de foioase; d) solurile fertile.

67. Este considerata un "paradis al pasarilor":

a) Campia Romana; b) Lunca Dunarii; c) Marea Neagra; d) Delta Dunarii.

68. Exista toate zonele de vegetatie din Romania in unitatea de relief:

a) Podisul Dobrogei, b) Carpatii, c) Campia Romana, d) nicio unitate.

69. Ca element al faunei se afla raspandit in mai multe zone de vegetatie:

a) ursul; b) iepurele; c) dropia; d) lebada.

70.Cele mai extinse areale de silvostepa sunt in podisul:

a) Getic; b) Mehedinti; c) Transilvaniei; d) Moldovei .

BIBLIOGRAFIE

Dumitrescu D., Mosor Gh. (2002) Teste pentru Geografia Romaniei, Editura Offsetcolor, Rm.Valcea.

Dumitrescu D., Mosor Gh. (2003). Itemi cu alegere multipla si teste la Geografia Romaniei, Editura Psihomedia, Sibiu.

Lazar N. (2002) Geografia Romaniei pentru examenul de capacitate, Editura Art, Bucuresti

Mandrut O. (2003) Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, Bucuresti.

Mosor Gheorghe (2004) Verificarea cunostintelor prin itemi-teste la Geografia Romaniei,Editura Psihomedia Sibiu.

Mosor Gheorghe (2006) Geografia Romaniei-teste,Editura Psihomedia Sibiu.

Mosor Gheorghe (2007) Geografia Romaniei. Itemi si teste,Editura Psihomedia Sibiu.

Negut S., Ielenicz M., Apostol G. (2003) Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti

Posea Grigore (2003) Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura All Educational, Bucuresti.

(2007) Variantele de subiecte la Testarea Nationala