Necesitatea
alternativei radicale
Astazi, in societatea noastra, sunt prezentate doua proiecte
principiale cu privire la viitorul rus. Aceste
proiecte abordeaza intr-o masura sau alta, toate aspectele
vietii nationale - economia, geopolitica, relatiile
internationale, interesele etnice, structura industriala, oranduire
economica, organizarea militara etc.
Primul proiect apartine liberalilor radicali,
"reformatorilor", care iau drept exemplu societatea occidentala ,
"structura comerciala" contemporana si isi insusesc
proiectele despre "sfarsitul istoriei", expuse pe larg in cunoscutul articol
cu acelasi nume de Francis Fukuyama. Acest proiect neaga asemenea
valori, precum popor, natiune, istorie, interese geopolitice, dreptate
sociala, factor religios etc. In acest articol totul se construieste
pe principiul unei eficiente economice maxime, pe primatul
individualismului, consumului si al "pietei libere".
Liberalii vor sa construiasca in locul Rusiei o
noua societate care, istoriceste, nu a existat niciodata, in
care se vor instaura acele legi si coordonate culturale, dupa care se
conduce Occidentul contemporan, si, in deosebi SUA. Aceasta grupare
poate sa formuleze foarte usor raspunsul la orice intrebare cu
privire la un aspect sau altul al realitatii ruse, plecand de la
modelele existente deja in Occident, folosindu-se de terminologia liberala
occidentala, de aceleasi norme juridice si bazandu-se pe
structurile teoretice ale capitalismului liberal in totalitate. Pana nu
demult acest punct de vedere aproape ca domina ideologic societatea
noastra, dar si astazi este foarte cunoscut, deoarece coincide
cu linia generala si logica principiala a reformelor liberale.
Cel de-al doilea
proiect al viitorului rus ii apartine asa numitei "opozitie
national - patriotica", ce reprezinta o realitate politica
variata, cimentata de ostilitatea fata de reformele
liberale ca si de respingerea logicii liberale, propagata de
reformatori. Aceasta opozitie este nu numai nationala
si patriotica - ea este "roz-alba", adica in ea domina
reprezentantii comunistilor, adepti ai statalitatii
(care s-au abatut de la dogmatica marxist-leninista dura)
si adeptii unei forme statale pravloslavnic-monarhiste, tariste.
Conceptiile ambelor componente ale "opozitiei unite" se deosebesc
considerabil, exista insa si afinitati nu numai in
determinarea "dusmanului comun", dar si in unele clisee mentale
si ideologice impartasite si de unii si de
altii. Mai mult decat atat "opozitia" patriotica, in marea ei
majoritate, e formata din activisti ai sistemului de pana la
"perestroica", care introduce elemente ale mentalitatii pur
sovietice chiar in proiectele "albe", "tariste", fata de care
pana la "perestroica" nu aveau nici un fel de atitudine
istorica, familiala sau politica, simtindu-se minunat in
realitatea brejnevista. Oricum ar fi, proiectul opozitiei poate fi
numit "sovietic-tarist" fiindca e bazat pe unele arhetipuri ideologice,
geopolitice, politico-sociale si administrative, care apropie, obiectiv,
perioadele sovietica si presovietica (cel putin in sec.XX).
Ideologia patriotilor este cu mult mai contradictorie si mai
incurcata decat constructiile logice si finisate ale
liberalilor, si de aceea ea apare adesea nu sub forma unor conceptii
sau doctrine desavarsite, ci fragmentar, emotional,
inconsecvent. Totusi acest conglomerat grotesc de
ramasite mentale sovieto-tariste amestecate, dispune
de o oarecare integritate care, uneori, nu e atat de simplu sa-l
structurezi rational.
Ambele
proiecte - atat cel liberal cat si cel sovieto-tarist - sunt, in
esenta, o fundatura pentru poporul rus si pentru
cultura rusa. Proiectul liberal presupune stergerea
treptata a particularitatilor nationale ale rusilor in
era cosmopolita a "sfarsitului istoriei" si a "pietei
planetare", iar cel sovieto-tarist se grabeste sa
renasca natiunea si statul sub acele forme si structuri
istorice care i-a condus pe rusi, treptat, spre esec.
Atat pentru liberalismul
"reformator" cat si sovieto-tarismul "opozitiei unite" apare necesitatea
vitala a celui de-al "treilea drum", exprimata intr-un proiect
ideologic special, care nu ar fi un compromis, nu ar fi un "centrism" intre
unii si altii, ci un plan futurist novator radical, ce ar pune
capat logicii dualiste imposibile - "ori liberalii ori opozitia" -
unde, ca intr-un labirint fara iesire, se zbate actuala
constiinta colectiva a rusilor.
Trebuie taiat nodul
gordian si validata adevarata alternativa, care se opune
si unora si altora. Pe harta este pusa o mare
natiune, interesele ei, soarta ei.
