Copilaria, bucuria jocului

COPILARIA, BUCURIA JOCULUI

MOTTO:

'Sportul te invata sa gastigi cinstit.

Sportul te invata sa pierzi in mod demn.

Prin urmare sportul te invata de toate-te invata ce este viata. '

(Emest Hemingway)

IN LOC DE INTRODUCERE

O vorba din batrani spune:”copilul care nu se misca, nu este vioi, este un copil bolnav”. Eu vin si completez ca miscarea, exercitiul fizic (sub orice forma si in orice moment, contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii.

La varsta prescolara copilul simte dorinta de a se misca, fiind atras mai mult de activitatile dinamice decat de cele statice.

Este gresit atunci cand parintii, bunicii stopeaza dorinta de miscare libera a copilului pe motive ca transpira sau 'trage aer rece in piept' si ca urmare va raci, se va imbolnavi ori se va lovi.

Activitatea predominanta la aceasta varsta este jocul. Prin jocurile si exercitiile motrice, jocurile distractive cu text si cant, concursuri sportive, dansuri tematice, dansuri populare desfasurate cu prescolarii, in conditii de respectare a particularitatilor de varsta si a unor norme igienico-sanitare, urmarim ca obiective:

-intarirea starii de sanatate, calirea organismului si cresterea capacitatii generale la efort prin cei trei factori: aer, soare, apa;

-stimularea proceselor de crestere si asigurarea dezvoltarii fizice armonioase, intarirea tonicitatii si traficitatii musculare generale - prevenirea instalarii atitudinilor fizice deficiente;

-dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu, de percepere a componentelor temporale;

-dezvoltarea calitatilor. motrice de baza: viteza, indemanare, rezistenta si forta;

-perfectionarea deprinderilor motrice: mers, alergare, saritura, catarare, aruncare, prindere;

-formarea unei tinute corecte;

-educarea si perfectionarea trasaturilor morale pozitive a personalitatii copilului.

Parte componenta a sistemului educational, activitatea de educatie fizica reprezinta procesul de rezolvare a acestor sarcini de educare si instruire prin valorificarea sistematica si metodica a formelor de practicare a exercitiului fizic.

In cadrul activitatilor de educatie fizica sunt proiectate exercitii fizice pentru incalzirea diferitelor grupe musculare (gat, brate, spate, abdomen, trunchi, membre inferioare) inainte de '­se trece la jocuri motrice care urmaresc dezvoltarea unor deprinderi motrice si perfectionarea calitatilor motrice, activitatea incheindu-se printr-un joc de relaxare a organismului.

In activitatea mea cu prescolarii am constatat ca inca de la grupa mica, sunt preferate exercitiile si jocurile de miscare libere, care nu implica incadrarea lor in coloana de gimnastica si prevazute cu comenzi, dozari precise.

In general, jocurile, prin regulile lor, impun copilului un anumit comportament, deci apasa si pe pedala inhibitiei, adesea involuntare. Dar exista si jocuri, exercitii care urmaresc, in mod special, dezvoltarea inhibitiei voluntare si a autocontrolului asupra reactiilor motrice.

Pornind de la exercitii de inviorare avand ca tematica imitarea miscarilor vietatilor si fiintelor apropiate de lumea lor inconjuratoare (ex: 'sari ca broscuta', 'zburam ca fluturasii', 'roata mica, roata mare', 'ne taram ca sarpele'), continuand cu exercitii de incalzire a muschilor mici ai mainii in vederea coordonarii ocolo-motrice pentru executarea scrisului, desenului, modelajului, picturii, activitatilor practice (ex: 'ploaia' 'cantam la pian', 'batem toba', 'scuturam frunzele'), ajungem la jocurile distractive, jocurile cu text si cant sau concursuri sportive, acestea fiind planificate, de regula, in activitati alese, dupa activitatile statice cu implicarea unei concentrari maxime din punct de vedere psihic si au ca scop relaxarea organismului sub o forma mai mult sau mai putin dinamica (ex: ''Misca vantul frunzele', 'Albinuta si florile', ' In padure', 'Ciupercutele', 'Soriceii si pisica', 'Barza si broastele', 'Vanatorii si veveritele').

Concursurile sportive au si rolul de a dezvolta calitatile motrice intr-o forma  placuta si pot fi desfasurate ca o evaluare a deprinderilor formate si cu ocazia unor evenimente din viata prescolarilor( ex: 'Stafeta', 'Cel mai bun biciclist', 'Arunca la tinta', 'Copiii indemanatici'). Un rol la fel de insemnat il au dansurile populare (ex: 'Hora', 'Rata', 'Alunelul', 'Hategana', 'Schioapa') sau dansurile tematice (ex: 'Dansul fluturasilor', 'Dansul ciupercutelor', 'Dansul crengutelor de brad') acestea presupunand multe repetitii pentru a fi perfectionate deprinderi, calitatile motrice, fiind prezente in toate programele artistice din gradinita sau cu alte ocazii.

Daca in cadrul activitatilor de educatie fizica desfasurate in sala de gimnastica sau in sala de grupa trebuie sa tinem seama de particularitatile de varsta si chiar individuale ale copilului, in aer liber (in parc, in excursii) acesta poate depasi unele limite in miscare, pe care multi parinti nu le banuiesc sau nu le permit, (dar care pe copil il fac sa se simta bine) din motive mai mult sau mai putin obiective: lipsa de incredere in fortele proprii ale copilului, sensibilitate la anumiti factori si, mai ales, durata prea scurta de petrecere a timpului liber in compania acestuia in aer liber. Copilul simte gustul performantei si autoperformantei. Este atras de balustrade, de catarari pe garduri si pe pomi, se angajeaza in jocuri mai dificile, complexe decat le permite varsta sau dezvoltarea fizica. Loveste mingea cu mana sau cu piciorul spre o directie anume, intra in jocuri 'de-a ascunselea', 'de-a hotii si politistii', jocuri in care exista strategii de miscare, de orientare.

Acest fapt este cauza unor frustrari asupra copilului, acesta crescand mai trist sau dezvoltandu-se insuficient atat fizic cat si psihic in cele mai multe cazuri.         ' ..

, Copilaria si, indeosebi, prescolaritatea este varsta curiozitatii, varsta sinceritatii, varsta marilor visuri si patente creative dar si varsta necesitatii absolute de dragoste si de libertate in miscare.

Plecand de la convingerea unei mame care a contribuit, cu dragoste si grija Ia realizarea dorintei de libertate in miscare a copilului si la realizarea visului acestuia, doresc sa dau un sfat:

Dragi parinti, nu confundati dragostea cu care ii inconjurati pe copiii vostri, cu egoismul, cu frustrarea, cu inactivitatea. Iubiti-i, dar lasati-le libertate de miscare pentru a vi-i apropia mai mult!

.

'Sunt trei lucruri pe care omul le poate considera ca sunt ale sale: trupul, sufletul si timpul”

Leon Batista Alberti

AUTOAREA

METODOLOGIA UTILIZARII JOCURILOR DE MISCARE

Stabilirea nivelului de dezvoltare motrica a copiilor

Formularea obiectivelor de instruire si a etapelor ce trebuie parcurse pentru realizarea lor.

Identificarea elementelor jocului ce pot fi modificate si adaptarea lor la particularitatile individuale:

echipamentul – modificarea greutatii si marimii mingilor, marimea tintelor;

spatiul – modificarea spatiului folosit pentru activitate – distanta fata de tinta, inaltimea la care este amplasata;

: Cerinte proiect (Etapa de analiza si proiectare) : Test initial matematica - clasa I

timpul – modificarea timpul necesar pentru indeplinirea sarcinii motrice sau a numarului de repetari;

forta sau viteza de executie a actelor motrice;

regulile – vor fi simplificate pana la nivelul la care copiii se vor putea implica, impreuna, in activitate;

Modificarea elementelor mai sus mentionate se va realiza astfel incat sa se mentina treaz interesul tuturor copiilor.

Adaptarea/modificarea jocurilor deja cunoscute de copii si crearea unora noi, doar atunci cand este absolut necesar. In felul acesta se va folosi mai eficient timpul afectat lectiei.

Evitarea reducerii complete a dificultatii jocului, doar pentru cresterea accesibilitatii fata de cei mai putin motrici sau a celor cu disabilitati.

JOCURI DE MISCARE PENTRU COPII

« Copilul rade :

Intelepciunea si iubirea mea e jocul »

LUCIAN BLAGA

COSUL CU FRUCTE

Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, asezate pe perechi, pe siruri, in afara liniei de plecare. Inaintea fiecarei echipe se afla cate un cos cu fructe : mere, pere, nuci etc.
La o distanta de 10 m inaintea echipelor se fixeaza un semn de intoarcere, marcat vizibil pe sol.
Primele perechi din echipe apuca cosurile de toarte si la semnalul educatoarei alearga spre semnele marcate, le ocolesc, si se intorc la echipele lor, predau cosurile perechilor urmatoare si se aseaza la coada sirurilor.
Jocul se termina cand ultima pereche trece linia de plecare. Castiga echipa oare a terminat prima.

TRANSPORTUL MERELOR

Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare pe care se asaza cate un cos cu mere. La o distanta de 8—10 m se plaseaza de asemenea cate un cos gol pentru fiecare echipa.
La semnalul educatoarei, primul copil ia un mar din cos si alearga spre cosul gol unde il depune. Dupa ce a lasat marul revine la loc, il atinge pe urmatorul care executa acelasi lucru s.a.m.d.
Echipa care termina prima transportarea merelor este declarata castigatoare.

HRANESTE VIEZURELE

Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri. Fiecare are in mina o castana, o ghinda sau o nuca etc. Pe terenul de joc, inaintea fiecarei echipe, se deseneaza cate o spirala. La capatul fiecarei spirale se plaseaza cate un cos pe care se lipeste un viezure decupat.
La comanda data, primii lasa castanele in cosulete, se intorc, ii ating pe urmatorii, iar ei se asaza la coada sirului.
Castiga echipa care a terminat prima.

CURSA CU DOUA SCAUNE

Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, aliniate pe siruri, inapoia liniei de plecare. In partea opusa a salii, inaintea fiecarei echipe, se plaseaza cate doua scaunele cu speteaza. De speteaza primului se leaga o funda.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa alearga pana la primul scaunel, dezleaga funda si o leaga la al doilea. Se intorc la echipele lor, ii ating pe urmatorii si se asaza la coada sirurilor. Urmatorii dezleaga funda si o leaga pe primul scaunel s.a.m.d. Echipa al carei ultim component termina primul este cistigatoarea jocului.

CURSA SCAUNELOR

Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. Primii din fiecare echipa primesc cate un scaunel. In partea opusa a terenului de joc se deseneaza cite un cerc.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa alearga pana la cerc, lasa scaunelul in interiorul acestuia, se asaza pe el si numara pana la 3 ; apoi se ridica, ia scaunelul si alearga cu el inapoi pana la linia de plecare, il preda urmatorului care procedeaza la fel, iar ei trec la coada sirurilor. Echipa care termina prima este declarata cistigatoare.

STAFETA CU TREI URSULETI
Efectivul grupei este impartit in trei echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. Inaintea fiecarei echipe se deseneaza cite un cerc, in care se asaza cite un ursulet. La citiva metri de cerc se mai marcheaza un semn pe sol.
La comanda educatoarei, primul copil din fiecare echipa alearga spre cerc, se ghemuieste langa ursulet, il ia in brate, alearga spre semnul manost, il inconjura, apoi se inapoiaza la cerc, asaza ursuletul la loc, alearga la echipa sa, il atinge pe urmatorul si se asaza la coada sirului. Jocul continua pana cand toti copiii ajung la locuirile initiale.

CURSA CU FLUIERATURI
Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. In partea opusa a terenului de joc se marcheaza doua semne de sosire (cite unul pentru fiecare echipa).
La comanda educatoarei, primii alearga spre semnele din fata pe oare trebuie sa le ocoleasca. In timp ce alearga, educatoarea fluiera. La auzul fluierului ei se intorc 360° pe loc, apoi continua alergarea, ocolesc semnul, se intorc la echipele lor s.a.m.d.
Educatoarea poate fluiera de mai multe ori sau niciodata pe parcursul alergarii.

CEASORNICUL
Grupa este impartita in trei echipe, egale ca numar, asezate in formatie de careu. Pe o latura sta educatoarea, care conduce desfasurarea jocului, iar pe celelalte 3 cite o echipa, in linie, cu fata spre interior. In mijlocul careului sunt marcate cadranele a 3 ceasornice, pe care sunt indicate prin cifre orele. Pe cadrane, la ora 12, se asaza doua vergele (bastoane), care reprezinta limitele ceasornicelor. La inceperea jocului, educatoarea cere copiilor sa indice o anumita ora. Primii din fiecare echipa alearga la cadran, schimba -aratatoarele la ora indicata de educatoare, se intorc la locul lor in pas alergator si ii bat pe umar pe urmatorii,- acestia ¦corecteaza ora, in caz ca cel dinainte a gresit sau indica o noua ora ceruta de educatoare. Greselile se corecteaza ime-¦diat cu atentionarea celui ce le-a comis.
Este declarata cistigatoare echipa care indica cel mai «corect orele cerute de educatoare si a terminat mai repede.

STAFETA PICTORILOR
Copiii sunt organizati ca in jocul anterior.

In fata fiecarei echipe se plaseaza cite o tabla de scris, iar pe linia de plecare se pun mai multe bucati de creta, diferit colorate.

Inainte de inceperea jocului, educatoarea hotaraste ce anume trebuie sa deseneze copiii pe tabla si ce element din desen trebuie sa execute fiecare dintre ei. De exemplu, se stabileste desenarea unei case. La comanda de incepere, primii din fiecare echipa iau cite o bucata de creta, alearga la tabla si deseneaza un singur element al casei, un perete, apoi alearga la coada sirurilor proprii; pornesc urmatorii s.a.m.d. pana ce se termina desenul respectiv (peretii, acoperisul, ferestrele, usile, cosul, pragul de la intrare, gardul, florile din curte etc).
Este declarata cistigatoare echipa care a terminat prima, care a desenat cel mai corect si a colorat mai bine.

CULESUL Sl PLANTATUL CARTOFILOR
Colectivul este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. Pe aceasta sunt pusi cite 3 cartofi pentru fiecare echipa care trebuie sa fie „culesi' si „plantati' de copii. Inaintea fiecarei echipe la distante egale, se deseneaza cite 3 cercuri.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa alearga, iau un cartof si il asaza in primul cerc, il „planteaza', apoi se intorc, iau al doilea cartof si il asaza in al doilea cerc, revin si foc acelasi lucru si cu al treilea cartof. Dupa ce au „plantat' cartofii, se intorc in alergare, ii ating pe urmatorii, iar ei trec la coada sirurilor. Urmatorii au sarcina sa culeaga cartofii in aceeasi ordine si sa-i aseze pe linia de plecare. Jocul continua pana alearga toti copiii. Este declarata cistigatoare echipa care a cules si a plantat mai repede cartofii.

BANDA RULANTA
Copiii sunt dispusi i.n formatie de semicerc, la un pas distanta intre ei. La capatul din dreapta al semicercului se asaza un numar mai mare de cuburi (sau alte obiecte). Jocul incepe la comainda educatoarei. Primul din dreapta ia un cub si-l da celui de langa el, iar acesta il transmite mai departe, pana ce ajunge la ultimul, oare asaza cubul jos si asa se transmit, pe rind, toate cuburile.
Trecerea cuburilor din mina in mina se face cit mai repede si fara intreruperi.
Dupa ce toate cuburile au fost trecute dintr-o parte in cealalta, jocul se poate repeta, cu schimbarea copiilor din cele doua capete ale semicercului.

HAI SA CONSTRUIM
Copiii sunt impartiti in trei echipe, egale oa numar, asezate in linie pe trei laturi ale unui careu, a patra fiind ocupata de educatoare care supravegheaza desfasurarea jocului.

Inaintea fiecarei echipe, la citiva metri, se traseaza cite o linie. La mijlocul fiecarei linii se asaza mai multe cuburi (numarul lor trebuie sa fie cel putin egal cu cel al copiilor) (fig. 65).
La comanda educatoarei, „Hai sa construim!', primii din fiecare echipa alearga la gramada de cuburi, iau cite unu si alearga spre locul indicat si marcat inainte de inceperea jocului de catre educatoare pentru fiecare echipa, lasa cubul acolo si se intorc tot in alergare, ii lovesc pe urmatorii si trec la coada sirurilor. Urmatorii executa aceleasi actiuni.
Copiii au obligatia sa aseze cuburile in asa fel, incit sa construiasca un zid.
sunt declarati buni constructori componentii echipei care a terminat prima si cel mai corect construirea zidului.

VEVERITELE
Toti copiii sant asezati in formatie de cerc. In jurul picioarelor fiecare isi deseneaza pe sol un cerc mic care reprezinta „cuibul veveritei'. In mijlocul cercului mare se deseneaza un cerc cu raza de 30 cm in care se pun multe nuci.
La comanda educatoarei de incepere a jocului, „veveritele' alearga spre nuci, iau cite una si se intorc repede sa o depuna in „cuiburile' lor s.a.m.d. Inainte de inceperea jocului, educatoarea fixeaza si timpul in care „veveritele' trebuie sa care nucile in „cuiburile' lor. cand educatoarea striga „Veveritele la cuibiuiri!' copiii isi reiau locuirile si se numara nucile. sunt declarate castigatoare „veveritele' care au cele mai multe nuci in „cuiburile' lor. Cistiga echipa care termina prima.

PASARARUL
Copiii sunt asezati pe doua siruri, cite doi. Un copii, „pasararul', este plasat in fata coloanei si striga : „Pasari, plecati!', „Husi!', batind din palme la cuvintul „Husi'. Dupa aceste cuvinte ultima pereche alearga unul prin dreapta, celalalt prin stinga, cautind sa se reintilneasca inaintea coloanei. „Pasararul' incearca sa-l atinga pe unul dintre ei, inainte ca acestia sa se reintilneasca. Daca izbuteste, face pereche cu el si se asaza in capatul formatiei ; daca nu, cel ramas fara pereche alearga pe terenul de joc urmarit de toti copiii pentru a-l prinde. Daca acesta reuseste sa ajunga la capatul terenului, jooul continua in aceeasi formatie ; daca nu, copilul ramas fara pereche devine „pasararul'.

CURSA PE NUMERE
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar. In cadrul fiecarei echipe, copiii sunt asezati pe perechi si stau dispusi pe siruri sezind incrucisat. Componentii ambelor echipe primesc numere de ordine, pe oare trebuie sa le retina (fig. 49).
La comanda educatoarei, de exemplu, 3, copiii cu numarul respectiv se ridica, alearga prin afara sirului, ocolesc o data echipa si revin la locuirile lor in pozitia din care au plecat. Acela care s-a asezat primul in pozitia initiala castiga un punct pentru echipa.
Jocul se termina dupa ce toti copiii au alergat.
Echipa care totalizeaza mai multe puncte este declarata cistigatoare.

CURSA PASARILOR
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, pe perechi si stau asezat incrucisat. Copiii dintr-o pereche primesc nume de pasare : rindunica, soim, vultur, pitigoi, cocos etc, pe care trebuie sa le retina.
La comanda educatoarei, de exemplu, „rin-dunica', perechea care poarta acest nume alearga prin afara sirului, ocolesc o data echipa si se intorc la locurile lor, in pozitia initiala. Acela care a luat primul pozitia initiala cistiga 1 punct pentru echipa sa. Jocul continua, educatoarea strigand pe rimd (sau re-petind) nume de pasari.
Echipa oare a realizat cele mai multe puncte este declarata castigatoare.

CUCUL
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc. Educatoarea alege 3 dintre ei, care formeaza in mijlocul cercului mare unul mai mic si un alt copil pe care il ascunde in sala indeplineste rol de ,,cuc'. Atat copiii din cercul mare, cat si cei din cercul mic se deplaseaza spre dreapta cantand.
Dupa ultimul vers, cei 3 copii din mijlocul cercului pornesc in cautarea „cucului', fiecare in alta directie. „Cucul' poate sa scape de urmarire daca reuseste sa intre in mijlocul cercului mare, fara sa fie atins. Daca il gasesc si il ating cu rnina, este declarat prins si educatoarea il inlocuieste cu alt copil.

STAFETA PACII STRANGEREA RECOLTEI
Efectivul grupei este dispus in formatie de cerc, fiecare avind desenat in jurul picioarelor un oare. In centrul cercului mare se raspindesc pietricele, bucatele de hirtii sau de carton. La semnalul dat de educatoare, copiii alearga spre centru, iau cite o pietricica, o depun in cerculetul propriu, se duc din nou la centru, iau iar cite o pietricica s.a.m.d. pana ce le aduna pe toalte. Capiii nu au voie sa ia decat ciite o pietricica de fieoare data. Da sfarsit este declamat cistigator acela care a reusit sa adune mai multe pietricele.

Pe o distanta de 40 m se traseaza mai multe culoare. Din 10 in 10 m de la linia de plecare sinit marcate trei linii ele schimb. Inapoia acestor linii se plaseaza cite un copil din echipa, fiecare echipa fiind formata din 4 copii.
Aceia care sunt inapoia liniei de plecare au in mina cite un stegulet de culori diferite ori fanioane ale organizatiilor de pionieri sau soimi.
La comanda de incepere a jocului, copiii de la linia de plecare alearga pana la linia de schimb unde predau urmatorilor copii steguletele. Acestia alearga la schimbul urmator caruia ii transmit steguletul, iar acestia predau stafeta educatoarei.
Echipa care a predat prima stafeta educatoarei este declarata cistigatoarea „Stafetei pacii'.

STAFETA OLIMPICA
Copiii sunt impartiti in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia unei linii de plecare. In partea opusa a terenului de joc se fixeaza o platforma mare. Primii copii, o fetita si un baietel, tin in mina dreapta un betisor la capatul caruia sunt legate oiteva panglici rosii, care reprezinta „stafeta olimpica'.
La comanda educatoarei incepe intrecerea. Copiii, pe rind, alearga pana la platforma, se urca pe ea, se intorc la echipa si transmit „stafeta olimpica' urmatorului copil. Ultimul alearga pana la platforma, se urca pe ea, si ramine acolo cu bratul oblic in sus, pana ce ajunge si perechea lui din cealalta echipa.

In timpul intrecerii, cei care asteapta sa le vina rindui isi incurajeaza partenerii strigand :
„Hai mai repede, nu sta Sa cistige grupa mea !'
Echipa care a pierdut inalta steagul grupei pe un catarg fixat pe terenul de joc, in cinstea echipei cistigatoare.

STAFETA CU CERCURI DIN LEMN
Educatoarea imparte efectivul grupei in doua echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia unei linii de plecare, inaintea echipelor, la distante egale, se plaseaza 2 cercuri din lemn.
La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa alearga spre primul cerc, il ridica, trec prin el, il pun la loc si alearga spre al doilea, cu care procedeaza la fel, apoi se intorc cit mai repede la echipele lor, ii ating pe urmatorii si se asaza la coada sirurilor. Cistiga echipa care termina prima.

STAFETA MERELOR
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe, egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. La 3—4 metri de aceasta se fixeaza un steguilet care marcheaza locul de intoarcere.
Primii din fiecare echipa au cite un mar, pe care il asaza pe cap in echilibru.
La comanda educatoarei, primii pornesc spre stegulet il ocolesc, apoi se intorc la echipele lor si transmit marul urmatorului. Acela care ajunge primul cistiga 1 punct pentru echipa sa.
Daca in timpul deplasarii unui copil ii cade marul de pe cap, el trebuie sa reia cursa, indiferent de locul unde se afla.

In final este declarata cistigatoare echipa care are cele mai multe puncte.

STAFETA AVIOANELOR
Toti copiii sunt dispusi in formatie de cerc, iar in mijloc sta educatoarea, care tine in mina un avion confectionat din carton. Pentru inceperea jocului, educatoarea da avionul unui copil care inconjura cercul o data si cand ajunge la locul de unde a plecat preda avionul celui din dreapta. Acesta procedeaza la fel s.a.m.d. pana alearga toti copiii. cand avionul ajunge din nou la primul acesta alearga la mijlocul cercului si-l preda educatoarei.

STAFETA CU JUCARII
Pe terenul de joc se delimiteaza o pirtie de stafeta sub forma de patrat, cu laturile de 10—15 m si in fiecare din cele patru colturi ale patratului se deseneaza cite 2 cercuri. Colturile se numeroteaza de la 1 la 4.

In cercurile din coltul nr. 2 se plaseaza cite un soricel, in cele din coltul nr. 3 cite o pisica, iar in coltul nr. 4 cite un catel.
Copiii ramasi se impart in doua echipe, egale ca numar, dispuse pe siruri in coltul nr. 1, cu mult in afara patratului.
Primii din fiecare echipa asteapta comanda in cercurile din coltul nr. 1.
Jocul se desfasoara sub forma de stafeta, fiecare schimb avind de parcurs un circuit intreg, de-a lungul patratului, cu o jucarie in mina.
La comanda educatoarei, cei 2 din primul schimb alearga pana la coltul nr. 2, iar cu soriceii alearga spre coltul nr. 3, ii lasa acolo si iau pisicutele, alearga la coltul nr. 4, lasa pisi-cutele si iau catelusii, apoi alearga sa-i transmita urmatorilor din echipe. Acestia alearga sa-i aseze in continuare in cercul nr. 2 s.a.m.d. pana termina toti copii.

STAFETA VESELA
Terenul de joc este marcat pe o lungime de 100 m, traseul stafetei fiind circular. Colectivul este impartit in echipe de cite 10—12 jucatori, asezate pe traseu pentru schimburi. Fiecare echipa poarta un semn distinct, vizibil, pentru a putea fi usor deosebiti- Jucatorii au de efectuat urmatoarele actiuni :
— primiul schimb, alergare in saci ;
— al doilea schimb executa alergarea combinata cu sarituri peste coarda;
— al treilea schimb trebuie sa parcurga distanta de 30 m pe doua bucati din carton prin sarituri sau pasind pe bucatile respective pe care le pun pe sol in fata (sint obligati sa calce numai pe ele) ;
— al patrulea schimb executa din alergare aruncarea si prinderea unei mingi mici cu o singura mina, cel putin de 10 ori de-a lungul traseului pe care il are de parcurs ;
— al cincilea schimb se deplaseaza lovind o minge de fotbal in sol ou minia pana ajunge la schimbul al saselea, oare prinde mingea si o transmite odata cu stafeta ;
— al saselea lasa mingea jos si o loveste usor cu piciorul si inainte de a ajunge la schimbul urmator o ridica tot cu piciorul in sus, o prinde si o transmite miai departe ;
— al saptelea schimb alearga spre directia de deplasare, tinind pe palme un baston de gimnastica. Daca ii cade bastonul, il ridica, il asaza pe palme si continua cursa.
Pentru schimbul urmator fiecare echipa are 2 concurenti care primesc stafeta si alearga catre linia de sosire cu o caldare plina cu apa. Ei trebuie sa alerge fara sa o verse si dupa ce ajung la linia de sosire pun caldarea jos si predau stafeta conducatorului jocului

VULPOIUL Sl GASCANUL
Toti copiii sunt dispusi in formatie pe un sir, tinindu-se unul de celalalt de mijloc, ei sunt „bobocii'. Cel din capatul sirului reprezinta „gisoanul'. Intr-un colt al salii se deseneaza un cerc in care sta un copil, „vulpoiul'.
La comanda de incepere a jocului „bobocii' inainteaza spre „vulpoi', recitind :
Scaldati-va, scaldati-va, „bobocilor!'
„Vulpoiul' nu este acasa,
S-a dus la padure,
Sa aduca aripi pentru jupineasa vulpe.
cand ajung in dreptul cercului unde sta „vulpoiul', „gisoanul' striga: „Buna ziua, vulpoiule !'. Acesta, raspunde: „Multumesc, cumetre!. Cum este vremea?' „Gisoanul' spune: „Vremea este frumoasa!'. „Vulpoiul' adauga: „Vremea este frumoasa pentru mine, dar nu si pentru bobocii tai', apoi, alearga sa prinda un „boboc'. Copiii alearga prin sala ca sa nu fie prinsi. Cel prins este adus in cerc si jocul continua pana cand jumatate din „boboci' sunt prinsi. Jocul se incheie cu o tractiune de brate, efectuata peste o linie de demarcatie.

CLOSCA CU PUI
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Primul reprezinta „closca', ceilalti „puii'. In fata lor, la o distanta de 2 m, sta un copil ghemuit, cu un betisor in mina, acesta este „uliul'. El imita cu betisorul miscairea de amestecare intr-un ceaun.
,,Closca' il intreaba : — Ce faci acolo „uliule?'
— Fac o mamaliguta.
— Pentru cine? — intreaba „closca'.
— Pentru mine,
— Cu ce o maninci ?
— Cu un pui de-al tau, fiindca acum am sa-ti fur un puisor i
— Am sa-ti scot un ochisor ! incearca numai sa-l prinzi! Apoi „uliul' alearga incercind sa prinda ultimul „pui'
din rind. „Closca' cu aripile desfacute se deplaseaza in toate directiile, pentru a-si apara „puii', iar acestia se tin unul de altul si toti de closca, alergind dupa cum ii conduce ea, ca sa nu-i poata prinde „uliul'.
„Puii' care sunt prinsi trec in cercul „uliului' si jocul continua.

CIOARA Sl CLOSCA CU PUI
Un copil, „closca', sta in capatul coloanei, iar ceilalti, „puii', se tin de mina. La citiva metri de ei sta un alt copil, „cioara'. „Closca' isi scoate „puii' la plimbare. „Cioara' ii zareste si se apropie croncanind si filfiind din aripi (mis-cind din brate). cand se repede asupra „puilor' (care nu au voie sa rupa sirul), „closca' se opune, aparindu-i. Daca „cioara' a atins cu aripa un pui, acela este dus in „cuibul' ei.
Daca „cioara' nu reuseste sa fure „pui' este schimbata cu alt copil, apoi se reia jocul.

PLACINTUTA
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Primul reprezinta „brutarul', ceilalti copii „cuptorul', iar ultimul are rol de „pla-cintuta'. In fata „brutarului', la 2 m distanta, sta un copil care are rol de ,,cumparator'.
La inceperea jocului, cumparatorul spune: „Vreau sa cumpar o plantuta'. Copilul are acest rol alearga spre „brutar' sa-l apere. „Brutarul' ii iese in intampinare cu tot sirul de copii, fara a strica formatia. Daca „placintuta' reuseste sa ajunga in bratele „brutarului', inainte de a fi aitinsa de „cumparator', devine „brutar', acesta „placintuta', iar „cumparatorul' trece in rindul celor care formeaza „cuptorul'. Educatoarea numeste un nou „cumparator' si jocul continua.

AJUNGE-TI ADVERSARUL !
Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe cite o linie spate in spate, la distanta de 3 m intre ele.
La comanda educatoarei, primul din fiecare echipa alearga, ocoleste spre stinga, prin fata si prin spate ambele echipe, apoi revine la locul initial si transmite urmatorului stafeta.
Urmatorii procedeaza la fel s.a.m.d.
Cursa devine mai interesanta atunci cand cel din prima echipa il ajunge pe cel din echipa a doua, pe oare nu are voie sa-l depaseasca decat prin exterior.

LUMANAREA
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Conducatorul sirului tine in mina un betisor, „luminarea'. La inceperea jocului acesta striga: „Aprinde luminarea ca sa vezi cararea!' Ultimii 2 copii se desprind din formatie si pornesc in alergare unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana ajung in capatul sirului.
Acela care reuseste saajunga primul la conducator preia „luminarea' si conducerea jocului. Perechea lui iese din joc. Jocul se termina'Cind mai jramin cativa copii in formatie.

ULTIMA PERECHE FUGE
Copiii sunt asezati pe doua siruri, cite doi. In fata lor, la aproximativ 2 m, se plaseaza un copil, „conducatorul', inaintea echipelor se traseaza o linie.
La inceperea jocului, conducatorul striga : „Ultima pereche fuge !' Ultima pereche se desprinde din coloana si alearga, unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana in capatul formatiei, unde incearca sa-si dea mina intre ei, dar numai dincolo de linia de urmarire. Conducatorul incearca sa-l prinda sau sa-l atinga pe unul dintre ei, inainte ca acestia sa poata forma din nou o pereche. Daca reuseste, acesta formeaza perechea cu el si se asaza in capatul coloanei.
Cel care ramine fara pereche devine conducator. Daca nu reuseste sa-l atinga pe nici unul, ramine in continuare conducator si jocul continua, perechea urmarita asezindu-se in capatul coloanei. Jocul se termina dupa ce au alergat toate perechile.

Fotbalul mamarutelor

Se sta in cerc strans, cu picioarele departate('poarta') si cu corpul aplecat inainte (genunchii nu au voie sa fie indoiti). Mingea va fi aruncata de la un jucator la altul, iar cu mainile se apara 'poarta'.Cand mingea a trecut prin 'poarta' jucatorul iese din joc si devine arbitru. Acesta va trebui sa urmareasca sa nu se indoaie genunchii si sa se respecte regulile.

URSUL Sl ALBINELE
Grupa este impartita in doua-trei echipe, egale ca numar, asezate in interiorul unor „faguri' desenati pe sol cu creta. Copiii sunt „albinele', iar fagurii „stupii'.
Un copil, care reprezinta „ursul', sta ghemuit intr-un colt al terenului de joc, iar in jurul lui se traseaza un cerc care reprezinta „birlogul ursului'.
La o distanta nu prea mare, se delimiteaza cu creta pe sol un spatiu oare reprezinta „gradina cu flori'.
„Albinele' ies din stupi, zumzaind si dind din aripi, in-tacmiai ca atunci cand zboara prin gradina ca sa culeaga nectar.
„.Unsul', tiptil, leganiinidu-se, se indreapta spre unul din „stupi' pentru a manca miere. „Albinele' in alergare revin la „stup' pentru a-l indeparta pe „urs', inteplndu-l. Acesta alearga spre barlog, urmarit de albine. Daca „albinele' prind „unsul' inainte cia el sa ajunga la „barlog', cel oare l-a aitins trece in locul „ursului', iar el ia locul „albinei'. In caz contrar jocul continua in aceeasi formatie.

VULTURUL
Toti copiii sunt raspinditi pe terenul de joc.
Unul dintre ei, ales prin tragere la sorti ca sa inceapa jocul, se retrage intr-un spatiu delimitat cu creta intr-un colt al terenului de joc, „cuibul', de unde iese in alergare strigand : „Vulturul pleaca la vanat!' si incearca sa prinda un copil, il alunga spre cuib, fiind urmarit de toti ceilalti copii. Acestia cauta sa-l atinga pe „vultur' sau pe cel prins. Daca izbutesc, „vulturul' trebuie sa-l duca in carca pana la „cuib' pe cel care l-a atins.
La iesirea urmatoare din „cuib', „vulturul' apare de :mina cu cel prins pentru a vana si astfel jocul continua pana ce se formeaza un lant de prizonieri ai „vulturului'.
Numai .„vulturul' are voie sa faca prizonieri.

INTRECERE IN CERC
Pe sol se deseneaza un cerc mare, astfel ca distanta dintre copiii, caire stau pe circumferinta lui, sa fie de 2 m.
La semnalul educatoarei de incepere a jocului, toti copiii incep sa alerge in acelasi senis., pe circumferinta cercului, cautand sa-l depaseasca pe cel din fata. Acela care reuseste sa depaseasca este scos din joc si trece in mijlocul cercului. Jocul continua pana cand jumatate din jucatori se afla in mijlocul cercului.
VARIANTA
Acelasi joc se poate desfasura cu schimbarea sensului alergarii printr-o comanda data de catre conducator, un semnal stabilit inainte de inceperea jocului, de exemplu, copiii alearga intr-o directie si la uoi moment dat conducatorul fluiera. Acestia se intorc la stinga imprejur pe loc si pornesc in pas alergator, tot cu intentia de a-si depasi colegul din fata si astfel jocul continua pana cand conducatorul considera ca copiii au obosit.

BUFNITELE
Copiii sunt raspanditi pe tot terenul de joc si primesc diferite nume de animale, insecte, (soricei, iepurasi, broscute, fluturasi etc). Educatoarea alege 2—3 copii, care au rol de „bufnite', pe oare ii aseza la marginea terenului de joc, intr-un loc marcat printr-un cerc, care reprezinta „cuibul' lor. La comanda educatoarei de incepere a jocului, „vietuitoarele' alearga pe teren in toate directiile. cand educatoarea striga: „Noapte!', ele se indreapta in alergare spre adaposturile lor, care sunt marcate pentru fiecare specie la marginea de teren apusa celei cu „cuibul bufnitelor'. In acelasi timp „bufnitele' se reped sa prinda un copil, lucru posibil numai daca acesta nu a reusit sa depaseasca linia de demarcatie a adapostului sau. Daca „bufnitele' reusesc sa prinda un „animal' sau o „pasare', aceasta este dusa in „cuibul' lor si educatoarea schimba rolurile copiilor. Daca nu reusesc, „vietuitoarele' alearga pe teren pana cand aud cuvantul: „Zi!' (roisltit de educatoare). La aceasta comanda „bufnitele' se retrag la „cuibul' lor, iar „vietuitoarele' parasesc „cuiburile'. Jocul continua prin alternarea comenzilor „Noapte!' — „Zi!' si prin schimbarea rolurilor, cand „bufnitele' reusesc sa prinda un copil.

CURSA DE MOTOCICLETE
Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare pe circumferinta caruia se plaseaza copiii, „motociclistii', aproximativ la 2 m unul de altul. In mijlocul cercului sta „arbitrul'. La semnalul : „Start' copiii alearga cit pot de repede pentru a-l intrece pe cel din fata. cand un „motociclist' reuseste, acesta il loveste pe cel intrecut cu mana si isi continua cursa. Cel atins este scos din cursa la comanda „arbitrului'. Depasirea se face numai prin dreapta.
Cand jumatate din „motociclisti' au fost scosi din cursa, „arbitrul' comanda cursa in sens invers.
Este declarat cistigator „motociclistul' care i-a depasit, pe toti ceilalti.

Intre echipele conduse de „vulpe' si de „gospodina'. Echipa care reuseste s-o deplaseze pe cealalta de 3 ori peste linia trasa imtre ele este declarata cistigatoare.

DOUA VULPI

In centrul terenului se deseneaza doua cercuri mici, tangente, cu diametrul pe diagonala care uneste colturile opuse ale terenului de joc, impartindu-le in doua.
La capetele diagonalei simt asezate cele doua echipe, iar conducatorii, „doua vulpi', stau spate in spate in cele doua cercuri. Dupa ce „vulpile' spun : suntem doua vulpi si vrem sa va prindem', oauta sa-si schimbe locurile imtre ele, aler-gind numai pe terenul din dreapta lor. Copiii alearga cu pasi laterali si se feresc de „vulpea' care-i urmareste strigand : „Nu mi-e frica, nu mi-e frica!' venind cit mai aproape de „vulpe'. „Vulpea' daca reuseste sa atinga un copil il scoate temporar din joc.
„Vulpea' care a prins cei mai multi copii cistiga jocul.

CUI II ESTE FRICA DE RECHIN ?
Copiii sunt asezati inapoia laturii mici a unui dreptunghi, desenat vizibil pe sol.
Unul din copii, „rechinul', este plasat la mijlocul terenului (fig. 24).
„Rechinul' porneste catre copii si striga : „Cui ii este frica de rechin ?' la oare tdti raspund : „Mie, nu !' si pornesc toti in alergare spre partea opusa a terenului, ferindu-se de acesta. „Rechinul' incearca sa loveasca unul sau mai multi copii. Cei loviti devin „rechini', dupa care se retrag inapoia spatiului destinat rechinului, unde formeaza un lant, tinin-du-se de miini. Cu toti pornesc strigand ca si „rechinul' : „Cui ii este frica de rechin ?', incercind sa atinga un copil numai prin cei doi din capetele sirului. Copiii au voie sa se furiseze pe sub lant sau sa-l rupa daca pot.
Jocul reincepe, iar ultimul copil prins devine „rechin'.
VARIANTA
Terenul de joc este marcat la mijloc cu doua linii paralele, la o distanta de 3 m una fata de cealalta. Copiii, impartiti in doua echipe, stau in dreptul cite unei laturi a terenului de joc, in afara de unul, ,,rechinul', care sta intre linii si isi pazeste hotarul. Rechinul se duce in fata unei echipe si striga: ,,Va este frica de rechin?' La care toti raspund „Nul'. Apoi se intoarce spre echipa din partea opusa a terenului si ii intreaba la fel. Dupa aceasta cele doua echipe trebuie sa schimbe locul intre ele, copiii fiind obligati sa alerge si prin terenul „rechinului'. Acesta incearca sa prinda unul sau mai multi copiii si jocul continua intocmai ca cel descris anterior.

DANSURI IN TARC

Numar participanti: 15-20
Varsta participanti: 8-99
Durata joc: 10 minute
Materiale necesare: franghie de 6-8 m
Desfasurare joc: Suprafata de joc este delimitata cu o franghie (lungimea ei depinde de numarul participantilor). In acest perimetru jucatorii danseaza dupa o muzica ritmata fara a se atinge unii pe altii. Dupa o perioada de timp dinainte stabilita muzica este oprita iar suprafata de joc este micsorata. Jucatorii danseaza apoi in continuare fara a se atinge unii pe altii si asta intr-un spatiu care se reduce toto mai mult cu timpul. Participantii care se ating in timpul dansului se retrag din joc si devin „Observatori”. Conducatorul de joc are misiunea de a nu restrange excesiv de mult din suprafata avuta la dispozitie, tocmai pentru a preintampina posibile momente de tensiune.
Variatiuni: -
Observatii: Daca membrii unei clase se cunosc foarte bine, acest joc se poate juca si la sfarsitul unei ore de scoala, ca metoda de relaxare.