SUBSTANTIVUL - felul si genul substantivelor

Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.

Felul substantivelor

Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten)

-proprii (Maria, Venus, Arad)

Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om)

-compuse (prin contopire: untdelemn)

(prin alaturare: zi-lumina) 11111yzq38rbn4c

%Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, indoiala etc.)

2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar

3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in N si unul in G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)

4.Se scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe) zb111y1138rbbn

5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie sau fraza.

2.Genul substantivelor

In limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru

Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)

Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)

Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

¬Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)

¬Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)

¬Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi,

-an)

Numarul substantivelor

Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)

Masculin Feminin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular Plural

Æ/pom i/pomi a/clasa e/clase Æ/parc -uri/parcuri

u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci Æ/orase e/orase

e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri

a/tata i/tati Æ/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie

a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii

e/vreme -uri/vremuri

Æ- desinenta zero

*

Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la singular la plural: a/a (rana/rani) a/e (masa/mese) a/e (bat/bete) a/i (cuvant/cuvinte) o/oa ( covor/covoare) oa/o (comoara/comori)

*

Alternante consonantice: d/z (lada/lazi) t/t (baiat,baieti) s/s (urs/ursi) g/g (dunga/dungi) c/c (fiica/fiice) l/Æ (cal/cai) str/str ( astru/astri)

*

Substantive defective de numar:

-cu forme numai la singular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (grau,var) si proprii (Siret Traian)

-cu aceeasi forma si la sigular si la plural (pui, tei, unchi, invatatoare, nume)

-cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti) proprii (Iasi, Balcani)

*

Substantive cu forme multiple de singular (oapete/oaspe; pantece/pantec) sau de plural cu acelasi inteles (boli/boale; coli/coale) cu inteles diferit (coarne/corni/cornuri)

*

Substantive colective (a caror forma de singular are inteles de plural):

-substantive simple(primare): hoarda, herghelie, stol, turma, trib etc.

-substantive derivate: alunis, frunzis, taranime, stejaris etc.

%Atentie! Forma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod normal, de acest numar, are sensul; unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva

Declinarea substantivului

Declinarea substantivelor nearticulate sau articulate nehotarat

Declinarea substantivelor articulate hotarat

Declinarea substantivelor proprii (nume de persoane)

Declinarea substantivelor proprii nume geografice compuse

a)doua substantive in acelasi caz: N-Ac Targu-Jiu; G-D Targu-Jiului

b)doua substantive, al doilea in genitiv: N-Ac Vatra Dornei; G-D Vetrei Dornei

c)doua propozitii legate prin prepozitie: N-Ac Curtea de Arges; G-D Curtii de Arges

d)un substantiv si un adjectiv: N-Ac Valea Lunga;G-D Vaii Lungi