Padurea
Spanzuratilor - comentariu
Romanul Padurea spanzuratilor a aparut in anul 1922 consolidand prestigiul literar al autorului. Liviu Rebreanu reusea astfel in doi ani sa dea literaturii romane doua
romane fundamentale: unul social si altul psihologic. Romanul a fost anticipat
de nuvele precum "Catastrofa", "Hora mortii", "Itic Strul dezertor", nuvele in
care Rebreanu abordeaza problema intelectualului roman ,
nevoit sa lupte in armata austro ungara pentru o cauza ce nu era a lui . La
baza romanului a stat in primul rand o poza ce i-a cazut in mana autorului ce
reprezenta o padure de tarani cehi spanzurati in spatele frontului. Un al
doilea fapt care a condus la scrierea romanului l-a constituit moartea prin
spanzurare a fratelui sau mai mic, Emil, ofiter in armata austro-ungara in
primul razboi mondialsi omorat prin spanzurare pe frontul de la Ghimes Palanca,
pe motiv ca a incercat sa dezerteze la inamic. Rebreanu a mers pe urmele
fratelui sau, a stat de vorba cu nuna din ultimele sale gazde, i-a recuperat
cateva obiecte personale si l-a recunoscut la groapa comuna dupa lipsa unei
falange. Sub raport compozitional, romanul Padurea Spanzuratilor este alcatuit
din patru parti, fiecare cu cate 11 capitole cu exceptia partii a patra xare
are numai opt. Cifra 11 si nu 12 cat reprezinta intregul simbolizeaza
alunecarea lenta a eroului spre moarte, spre un destin tragic. Fiecare din cele
patru parti are cate un motto semnificativ, astfel I- Datoria de ostas in
armata austro-ungara, II-Datoria dincolo de hotaresi dragostea de neam,
III-iubirea pentru toti oamenii, IV-Iubirea mortii. Fidel conceptiei sale
artistice rotunde sau sferoidale , romanul incepe cu moartea prin spanzurare a
sublocotenentului ceh Zvoboda, pe motiv ca a incercat sa dezerteze la inamic,
scena prin care suntem introdusi in lumea fictiunii artistice a autorului si se
termina cu moartea prin spanzurare a lui Apostol Bologa, eroul principal, scena
prin care suntem readusi la realitate Apostol Bologa descindea din familia
avocatului Iosif Bologa din Parva, cel
mai tanar dintre memorandistii condamnati si executati pentru ideile lor , si
sotia acestuia Maria O fiinta cedincioasa, chiar bigota. Copilul este crescut
de mama sa in cultul religiei si isi vca aminti mai tarziu ca nu a plans la
moartea tatalui sau pentru a nu se face de ras in ochii copiilor gazdei. Dupa
moartea tatalui, ca unic intretinator de famiilie Apostol nu trebuia sa faca armata dar odata
cu izbucnirea primului razboi mondial, cere sa plece voluntar pe front dintr-un
gest pur napoleonian , spre a-i demonstra logodnicei
sale Marta ca este capabil de fapte eroice. Atata timp cat razboiul se
desfasoara pe frontul din Galitia si Italia apostol isi face datoria cu constinciozitate , ramanand fidel juramantului depus fata de
imparat, va fi ranit de doua ori, decorat si inaintat in grad. Ca o recompensa
a meritelor sale este si numirea sa in completul de judecata al
Tribunalului Militar, care va acuza
si va condamna la moarte prin spanzurare
pe sublocotenentul ceh Zvoboda. Convins ca isi face datoria, Apostol nu are
probleme de constiinta, aruncand bila neagra pentru condamnarea cehului, fara
a-si da seama ca maine ii va lua locul. Mai mult dintr-un exces de zel,
urmareste indeaproape executia pedepsitului desi nu ii intra in atributiuni.
Spanzurarea lui Zvoboda are loc pe fundalui unei zile mohorate de toamna, cu ceata , cu burnita , atmosfera ce simbolizeaza lipsa
oricarei sperante de viata a osanditului . Apostol Bologa va retine licarul de
viata din ochii osanditului lumina care-l va marca de aici inainte. Prima bresa
in constiinta lui apare in momentul in care este anuntat ca unitatea sa va fii dislocate si trimisa pe frontul din
Transilvania. Apostol incearca fara a reusi sa-i schimbe hotararea generalului Karg, si a-l lasa sa lupte pe alte
fronturi.Acesta se dovedewste ferm in hotararea luata si Apostol se gandeste se
dezerteze la inamic, hotarare comunicata si amicului sau ,
capitanul Klapka. Inseara in care se pregatea sa dezerteze la inamic linia ce
demarca frontul, rusii contraataca si Apostol se vede nevoit sa distruga un far
ce le pricinuise mari pierderi, aparand din nou simbolul luminii. Este ranit,
spitalizat si apoi trimis intr-o mpermisie acasa unde isi petrce perioada de
convalescenta. Acum el rupe logodna cu Marta pe motiv ca indraznit sa vorbeasca
de fata cu el ungureste cu un ulan. Intors pe front el mai incearca o data sa-i
schimbe hotararea generalului Karg, acesta se dovedeste inflexibil si Apostol
Bologa incearca sa dezerteze la inamic fara a-si lua masuri de precautie.Este
prins de locotenentul Varga si deferit Tribunalului Militar care-l va judeca si
condamna la moarte prin spanzurare. Intre timp el refuzase sa mai faca parte
din completul de judecata al Tribunalului Militar care urma sa condamne la
moarte prin spanzurare un grup de tarani bucovineni. Deasemenea el se logodise
cu Ilona, fiica groparului Vidor care-i va sapa groapa. Moartea lui Apostol
Bologa are loc pe fundalul unei zile senine de primavara cand natura se
trezeste la viata, cand luceafarul de ziua prevesteste revarsarea zorilor , pe fundalu ciripitului pasarerelor, de unde
licarul de speranta la viata al condamnatului. Moare impacat stiind ca n-a
ridicat arma impotriva fratilor sai si n-a trdat juramantul facut tatalui sau
care i-a precizat: "ca ostas sa-ti faci datoria dar sa nu uiti ca esti roman".
Asa cum arata si titlul eroul moare impacat preluand defectele oamenilor,
sacrificandu-se pentru binele altora asemenea Mantuitorului. Principalele etape
parcurse de ASpostol Bologa pe drumul evolutiei sale spre un final tragic sunt
in numar de trei: Apostol este cetatean in sensul ca omul nu este nimic decat
in functie de stat; Apostol devine roman in sensul ca statul nu cere iubire ci
numai devotament si disciplina militara, pe cand neamul presupune o dragoste
frateasca; Apostol devine om, adica in sanul neamului individual isi gaseste
"eul" sau cel bun, in care salasluieste mila si dragostea pentru toata Romania.
