Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice




Arta cultura


Qdidactic » istorie & biografii » arta cultura
Abstractionismul



Abstractionismul


Abstractionismul



Numele de abstractionism este la fel de nepotrivit ca si cel de expresionism deoarece acestea se regasesc in mai multe curente. Arta moderna este in buna masura o arta abstracta, adica generalista, nonfigurativa, o arta care "face abstractie" de reproducerea unor forme deja date natural. Nu se poate spune ca arta abstracta ar fi opusa unei arte concrete, care ar putea fi identificata cu arta figurativa. Dar se poate spune ca ea elimina naratia empirista pe care arta figurativ-concentrica o adopta. Exista aici si o conceptie crestina despre artele vizuale pe post de apendice la Biblie. In fapt, arta moderna elimina acest gen de prejudecata relativ la acest soi de proza auxiliara a artelor vizuale. Arta abstract-simetrica a impins mai departe conceptul de arta catre zona nonfigurativa reusind sa redea, sa induca spectatorului emotii si trairi diferite de cele ale artei figurativ-concentrice. Reproducerea unor forme din natura s-a dovedit a fi un canon neproductiv si steril, de aceea arta abstract simetrica a insistat pe posibilitatile ce reies din recursul la abstractie, adica la autonomia artei fata de modelul extern. Asadar abstract poate fi cubismul, futurismul, expresionismul etc.



Insa, pe de alta parte, este greu de gasit un nume de curent in care sa fie inclusi un Klee, Kandinsky sau Miró. Primii doi au cochetat cu expresionismul, dar, dincolo de faptul ca acesta era el insusi in cautari, ei o vor rupe cu acesta cautand mai curand o liniste de care vorbeste Matisse. Celalalt a cochetat cu suprarealismul dar, chiar daca este numit suprarealist abstract, numele acesta este cam ciudat, la fel cum este si cel de realism abstract. Exista clasificari care includ in abstractionism curente ca suprematismul, neoplasticismul sau Bauhaus, alaturi de altele cum ar fi ceea ce aici este vazut ca fiind nucleul abstractionismului (Klee, Kandinsky) si chiar gestualismul. Diferenta intre tehnica geometrismului primelor si cea a nervozitatii celui din urma insa este atat de mare incat se impune o separare neta. Apoi semantica intrinseca a discursului unui Klee sau Kandinsky se deosebeste net de formalismul si vidul fenomenologic al discursului directiei geometrice. Sunt de acord ca poate fi gasit cu usurinta un curent mai larg in care sa intre toate acestea si care sa fie denumit abstractionism. Dar deocamdata eu nu am putut gasi un cuvant mai bun cu care sa poata fi numita triada Klee-Kandinsky-Miró.

Asa cum dadaismul este nucleul suprarealismului, la fel abstractionismul este nucleul artei abstract-simetrice. De fapt insasi numele acestei categorii estetice a venit tocmai ca urmare a acestui nucleu esential. Artistii isi pastreaza inca acea "maretie" traditionalista si nu lovesc in conceptul de arta cu intentia de a o desparti de iluzie. Dimpotriva, frumusetea parca este intregita, iar reductia functioneaza la fel. Un Klee, un Miró, un Brancusi sunt la fel de poeti cum e un Michelangelo, El Greco sau Rembrandt. Ei au o viata a lor ce nu poate fi deosebita de opera, au un anumit romantism moderat si optimist. Ei sunt clasici pentru ca acorda in continuare credit vietii si bucuriei de a trai. Sunt avocati ai valorilor familiei si societatii. Ei sunt polul opus al brutalitatii si chiar al aleatoriului cu nuante de absurditate din dadaism. Daca prin psihanaliza se intelege acel model de recuperare a increderii in viata, atunci diferenta dintre ele este aceeasi ca aceea dintre psihanaliza si existentialismul depresiv. Dar nu trebuie uitata nici reunirea acestora. Klee si Kandinsky au fost profesori la Bauhaus, iar Brancusi a avut o latura minimalista recunoscuta de minimalisti. Am vorbit mai sus de legatura dintre Bauhaus si dadaism. Acea nehotarare contradictorie a spiritului se resimte. Dar, in acelasi timp se resimte si trairea la cote maxime a actului creatiei, acel elitism traditionalist al productiei spirituale. Acesti artisti sunt titani, chiar daca unii intarziati, niste genii traditionaliste teleportati intr-un soi de viitor din filmele science fiction.


Acest lucru este resimtit in raportul cu figuratia pe care il are abstractionismul. Rareori acesta se rupe total de figuratie. De aici si paradoxul numelui "abstractionism" fata de alte curente care o rup total cu figuratia,. Deci sunt mai "abstracte" decat el. Dar tocmai acest paradox este in masura sa ateste faptul ca arta abstract-simetrica nu este un demers spre defigurativizare totala, cum crede C. Greenberg, ci o experienta intre altele. Abstractia este un instrument la fel ca si natura pe care o imita arta figurativ-concentrica. Viceversa, adica faptul ca arta figurativ-concentrica este un preabstractionism, este si ea valabila.


Abstractionismul insista pe trei mari tendinte:


1.      abstractionismlui formal este cel al compunerii de forme sau juxtapunerii de culori in mod armonic. Nici formele nici culorile nu sunt recognoscibile empiric, dar ele au rezonanta abisala profunda. Jocul cu diferite tonuri si nuante, jocul cu griuri si culori pure, cu degradeuri, poate crea o stare placuta. La fel se intampla si in sculptura unde formele sunt pur si simplu in sine placute. Ca un diagnostic diferential in psihiatrie, trebuie spus ca acestea nu au tenta agresiva si gestuala, si nici un geometrism rigid. Degradeurile puse in patrulatere desenate cu mana libera de Klee sunt un bun exemplu.

2.      abstractionismului geometric presupune fie geometrizarea unor forme din natura, reducerea lor la forme geometrice regulate, sau jocul cu forme regulate. "Domnisoara Pogany" a lui Brancusi, si alte asemenea lucrari, sau geometrismul lui Kandinsky sunt tipice. Fata de minimalismul geometric, acestea au "pasiune", nu au acea rigiditate, au fie nerv, fie gratie. La Kandinsky exista o doza de neasteptat oricand, o surpriza, ceea ce este altceva fata de sterilitatea egala a minimalismului. Exista si o oarecare legatura cu cubismul. Transparenta inversa folosita de Kandinsky, prin care un obiect, o forma geometrica, va avea o culoare diferita la intersectia cu o alta forma, ceea ce da iluzia de transparenta partiala, este folosita. Domnisoara Pogany se deosebeste de cubism in general pentru ca nu incearca imbinarea si descompunerea, ci o metastilizare geometrica. Ea aduce mai degraba cu cubismul material, dar nu se abuzeaza cu geometrizarea, exista o anumita fidelitate fata de forma.



3.      abstractionismului naiv este cel care face apel la desenul infantil si primitiv. "Sarutul" lui Brancusi, figurile lui Miró si Klee sunt tipice aici. Acesti artisti dar si multi altii sunt buni desenatori, dar ei au renuntat la dexteritate in favoarea gingasiei naive. Abstractionismul are in mod paradoxal multi reprezentanti, si chiar a devenit manierism datorita faptului ca usurinta tehnica ce apare aici este la indemana tuturor. Copiii fac acest lucru inconstient, natural, dar pentru ca un artist ca sa ajunga din nou aici este necesara o reinvatare a desenului. Arta bruta, cea teoretizata si consolidata de Dubuffet, se poate inscrie foarte bine aici. Trebuie inteles totusi ca arta sa nu este un primitivism pur si simplu, desi el tocmai asta isi doreste. Dar aceasta dorinta se consolideaza deja intr-un demers teoretic mai mult sau mai putin nihilist, iar apendicele teoretic il reinstaleaza paradoxal in abstractionism desi el exact acest lucru refuza prin reintoarcerea la arta copiilor, a oamenilor cu tulburari mintale, primitivilor etc. Am spus ca diferentierea artei de acest tip fata de abstractionism este controlul teoretic subsidiar. Arta bruta are un astfel de control teoretic al refuzului oricarui control teoretic, de aceea ea este un abstractionism naiv.


Se poate insa spune ca abstractionismul naiv este de doua ori mai bun decat un academism. Abstractia naiva este a doua Renastere. Cel care nu stapaneste pe prima va face un naivism vulgar, caci naivitatea abstracta se descopera abia dupa ce valorile traditionaliste sunt asimilate.







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

istorie

Arta cultura



Pictura desen

Referate pe aceeasi tema


Arta bizantina
Structural-functionalismul
Versul popular cantat
Lebada- tehnica Origami modular
SECOLUL LUMINILOR - anglia si Franta in secolul al XVIII-lea
Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie: 'Made in Resita - romania'
Costumul in evul mediu, costumul in epoca renasterii
Rromii - surprinderea traiului romilor si a locuintelor lor - cultura tiganilor
De ce iubim medievalul?
Arta bizantina



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.