Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Arta cultura


Qdidactic » istorie & biografii » arta cultura
Gustav Klimt



Gustav Klimt


Gustav Klimt


Gustav Klimt s-a nascut la Baumgarden, in apropiere de Viena. Tatal sau, Ernst Klimt, era gravor-aurar, iar mama, Anna Finster, cantareata lirica. Klimt se inscrie la scoala de Arte si Meserii din cadrul Muzeului de Arta si Industrie din Viena si in acelasi timp ia lectii de pictura cu profesorul Laufberger. Obtine dipoma de absolvire a Scolii de Arte si meserii din Viena. Deschide un atelier de pictura impreuna cu unul dintre fratii sai si inca un pictor. Realizeaza mai multe lucrari impreuna, printre care si fresce pentru teatre. Pentru a castiga bani, incepe sa faca portrete in stil fotografic.

Klimt afirma «  Nu sunt interesat de propria-mi persoana ca subiect, ci de ceilalti si, mai cu seama, de femei ».Pictura lui ne infatiseaza o lume a opulentei si lipsei de constrangeri, care pare sa se situeze la distanta de ani-lumina de postmodernismul din vietile noastre este o pictura plina de frumusete, de senzualitate si mai ales de erotism.



Modul in care foloseste Klimt culorile si motivele ornamentale este influentat de arta nipona, dar si de cea din Egiptul Antic. El s-a bucurat de succes chiar de la primele sale lucrari, realizate la o varsta frageda. Opera sa este de o profunda senzualitate, iar figura femeii este centrala si primordiala.

Incepand din 1896, Klimt devine mai explicit in modul in care alege sa reprezinte figura umana. In studiile sale se vede amprenta artistului : par inchis la culoare, lasat sa cada pe spate in suvite rebele si cateva fire de par pubian. Figurile feminine din lucrarile lui Klimt au parul lung, sunt suple si mladioase si sunt constiente de sexualitatea lor, pe care o etaleaza deschis, intr-un mod aproape periculos de ispititor.

Bertha Zuckerkandl, contemporana lui Klimt, spune despre acesta : «Klimt transformase femeia vieneza intr-un ideal feminin : moderna si cu o figura baietoasa ».  O femeie care poseda o misterioasa putere de fascinatie ; desi nu aparuse inca notiunea de femeie fatala, el a pictat femei de tipul Greta Garbo sau Marlene Dietrich cu mult inainte ca ele sa existe cu adevarat.



Speranta Iui este unul dintre cele mai faimoase portrete pictate de Gustav Klimt in cariera sa. Artistul lucreaza la tablou si il termina in anul 1903. Tabloul infatiseaza un nud de femeie intr-un stadiu avansat de sarcina. Modelul este Herma, despre care se spune ca era modelul preferat al lui Klimt. Acesta a afirmat ca Herma ar avea un spate mai frumos si mai inteligent decat fata multor modele. Inainte sa inceapa lucrul la panza, Herma nu se prezentase la lucru, si dupa ce a asteptat un timp, Klimt a trimis pe cineva sa o caute. A insistat ca aceasta sa vina la atelierul sau sa-i pozeze, chiar daca aflase ca era insarcinata. Astfel, ea a servit drept model pentru lucrarea Speranta I. Aceasta femeie fragila si mladioasa care infrunta linistita ochii privitorilor nu inspira deloc sentimentul de maternitate. Are mai degraba aura unei femei tinere si suple, aproape prea slaba, cu exceptia burtii proeminente. Are o coronita de flori in par, ceea ce ii da un aer de mireasa. In functie de unghiul de analiza , privirea ei directa si goliciunea expusa fara ocolisuri si prezentata din profil pentru obtinerea unui efect maxim, pot duce cu gandul la consecintele actului sexual, dar pot, in acelasi timp, sa starneasca inca o reactie sexuala fata de corpul sau.

La moartea lui Klimt au aparut mai multe femei care au pretins ca ar fi avut copii nelegitimi cu artistul. S-au recunoscut doar trei oficial dintr-un numar de paisprezece. Se presupune ca artistul ar fi avut relatii sexuale cu majoritatea modelelor sale. Era bine cunoscuta generozitatea sa fata de ele. Nu se stie sigur daca sarcinile femeilor din picturile sale nu au avut o legatura directa cu el. In cazul acesta privirea Hermei din Speranta I poate sa fie o privire plina de repros sau de ironie.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright