Renasterea este un fenomen cultural, artistic, social, politic complex, ce a cuprins, incepand din peninsula italica, intreg Occidentul european, in secolele XIV-XVI. Primele ei manifestari au fost in centre italiene ca Siena, Florenta, in secolele XII-XIV.

Ea se refera la renasterea vietii culturale pe baza modelului antic, dar aparitia si dezvoltarea fenomenului renascentist implica si alte aspecte majore:

aparitia burgheziei, categorie care dispunea de resurse materiale dar nu si de pozitii notabile in viata politica, administrativa sau sociala, a fost un motiv amplu de intoarcere de la modul medieval de organizare, in care nobilimea, aristocratia detineau drepturi ereditare, catre modelele democratice ale antichitatii.

refacerea sistemelor de referinta din antichitatea clasica greco-romana, din societatea si gandirea de atunci, prin intermediul Umanismului renascentist, care isi concentreaza atentia asupra omului si problemelor lui, propunand o viziune antropocentrica in locul celei teocentrice a Evului Mediu timpuriu.

Reinvierea (RENASTEREA) stralucirii vietii artistice a Antichitatii clasice, luate ca model, reper, sursa de inspiratie.

Fata de lumea medievala, care cerea omului sa se ridice spre Dumnezeu, Renasterea l-a coborat pe Dumnezeu printre oameni. Ea a impulsionat dezvoltarea artelor si a dat oamenilor, artistilor mai ales, constiinta propriei lor valori. Negustor, condotier, meserias sau artist, omul nazuieste a-si stapani destinul, a se realiza prin propriile merite, renuntand la pasivitate si valorificandu-si talentul, meritele, priceperea, indemanarea. Modelul lui este modelul ideal al omului antic, propus de greci, a carui imagine este concretizata in sculptura statuara antica: frumos, armonios proportionat fizic, instruit, cultivat .

Instructia, educatia aleasa, libertatea si deschiderea spirituala au descatusat forta de creatie, aparand, astfel, inventii, personalitati enciclopedice, capodopere, sisteme de instructie din ce in ce mai bine conturate (academii libere, universitati, tratate de matematica aplicata, perspectiva, pictura, arhitectura s. a.), fiind impulsionata dezvoltarea fara precedent a artelor.

Inca din Duecento[1] activitatea artistica este intensa si apar "scoli artistice" ale caror trasaturi sunt particularizate si de specificul geo-cultural al centrelor in care se dezvolta si de marile personalitati artistice care le marcheaza.

Perioadele artistice importante ale Renasterii italiene:

Prerenasterea, numita si Renasterea timpurie - perioada primitivilor renasterii italiene, Duecento si Trecento,

Quattrocento - perioada maturitatii renasterii italiene,

Cinquecento - prima parte a secolului al XVI-lea (perioada de apogeu a Renasterii italiene, "perioada marilor maestri".

Arhitectura si urbanismul

Constructii laice;

scara umana;

echilibru;

ordine;

ratiune;

geometrizare

Fig. Arhitectura civila a Renasterii: resedinte private: Curti interioare la palatul Medici (Florenta, arh. Michelozzi) si la palatul ducal din Urbino (arh. Domenico da Laurana).

Fig. Fatada Palatului Rucellai (Roma, arh. L. B. Alberti). Goluri arcuite semicircular, ca in arhitectura antica romana; pe fatade sunt suprapuse ordinele antice precum la Colosseum

Fig. Capela Pazzi, Florenta, arh. Brunelleschi.

Raportandu-se firesc la scara umana, fara a coplesi prin verticalitate si restabilind echilibrul intre orizontala si verticala, compozitia fatadei pare inspirata din arcurile de arcurile de triumf romane. In plan si in spatiu reia combinatia de la Panteon intre planul rectangular si cel circular. Desenul indica geometrizarea, aplicarea "proportiei de aur"

Sculptura

. Independenta de arhitectura;     . Laicizare & modelul antic; . Portret, nuduri, statui ecvestre.

Fam. Pisano (cantorii), Ghiberti (Portile paradisului), Donatello (David, Gattamelata, Niccolo da Uzzano), Verrocchio (David, Colleone), fam. della Robbia, Jacopo della Quercia

Fig. Donatello. a. Niccollo de Uzzano     b. statuia ecvestra a condotierului "Gattamelata" (Padova, 1443 - 1453)

Arta portretului indica interesul pentru omul real, afirmandu-i calitati, merite, personalitate. Sculptura se laicizeaza si nu mai este dependenta de un monument, nu mai e decoratie a fatadei sau spatiului arhitectural. Dupa modelul antic, se reia statuia ecvestra de for public.

PRERENASTEREA IN ARTA ITALIEI.
DUECENTO SI TRECENTO

Este perioada in care sunt asimilate selectiv influentele morfologice ale stilurilor bizantin, romanic si gotic.

Cultura umanista a Prerenasterii Italiei a afirmat, prin artisti ca Giotto sau Arnolfo di Cambio, nu numai forta personalitatii, ci si deschiderea noii etape de gandire in cultura europeana afirmata prin: spirit inovator, monumentalitate, universalitate.

In Duecento sunt reconsiderate valorile umane si sociale ale individului si colectivitatii, prin lansarea principilor morale care situau in centrul preocuparilor omul si aprecierea calitatilor lui. Pictori ca Guido da Siena, Berlinghieri, Cimabue, Cavalinni, au impus personalitatea artistului in societate, in climatul atelierelor si in cadrul unor "scoli" ca cele de la Florenta, Siena, Assisi, Roma si Venetia, unde s-a cultivat admiratia pentru antichitate.

Trecento a imbogatit fenomenele inregistrate in Duecento. Numarul artistilor a crescut: Giotto, Duccio, Simone Martini, Andrea Orcagna, Tadeo Gaddi, familii de artisti ca cea a sculptorilor Pisano sau a pictorilor Lorenzetti. Nordul Italiei, cu Verona, Venetia, Mantova, Ferrara, a fost teritoriul stralucit al competitiei artistice, atat prin centrele numeroase cat si prin personalitatile artistice. La sfarsitul secolului al XIV-lea apare tratatul de pictura al lui Cennino Cennini, care marcheaza sinteza experientelor secolelor precedente in pictura.

ARHITECTURA IN DUECENTO SI TRECENTO

Structura si sistemul de acoperire specifice stilului romanic sau gotic, au fost adesea evitate de constructorii italieni. Au fost preferate: plafonul cu casete si bolta semicilindrica din lemn (in leagan), placata cu decoratie din piatra iar, in cazul domurilor, cupola bizantina.

Artistii zonei toscane, indeosebi, au apreciat armonia echilibrului clasic si linistea proportiilor antice in pofida masivitatii romanice si verticalitatii gotice. Decoratia a fost imbogatita prin raporturile armonioase dintre plin si gol, sculpturi si mozaicuri. Originalitatea arhitectilor si artistilor italieni s-a manifestat mai ales prin decorarea fatadelor cu placi din marmura de culori diferite.

Catedrala, baptisteriul si campanilul au constituit, cu deosebire la Pisa, Lucca si Pistoia, ansambluri religioase de o impresionanta si originala frumusete. Si in Florenta, arhitectura religioasa pastreaza elemente ale stilurilor bizantin, romanic si gotic. Baptisteriul Sfantul Ioan Botezatorul, Campanila lui Giotto si Biserica San Miniato al Monte (inceputa la sf. sec XI, fatada decorata in sec XIII cu placaj de marmura alba si verde) sunt monumente care impletesc, elemente bizantine si romanice.

Fig. Baptisteriul Sfantul Ioan Botezatorul, Florenta.

Construit in sec. IV si refacut in sec. XI, cu plan central (octogonal), mozaicuri din sec. XIII de inspiratie bizantina.

Fig. Campanilul lui Giotto.

Campanilul lui Giotto (face parte din ansamblul arhitectural din jurul catedralei Santa Maria del Fiore). Este inceput in prima jumatate a sec. XIV, continuat dupa moartea lui Giotto (1337) si terminat la sfarsitul sec. XIV. Stabila si echilibrata, relatia dintre verticala si orizontala volumului geometric ilustreaza cultul formelor clasice; ferestrele, mai largi la etajele superioare decat la primul nivel, definesc preocuparea pentru armonie, ritm echilibrat, care prefigureaza spiritul Renasterii; influenta gotica este marcata la ornamentatie si la decorarea ferestrelor.

Fig. Ansamblul format de Baptisteriu, campanilul lui Giotto si Catedrala Santa Maria del Fiore.

Catedrala Santa Maria del Fiore, inceputa la sf. sec. XIII de Arnolfo di Cambio; continuata succesiv de: Giotto, Andrea Pisano, Francesco Talenti si alti artisti. Are plan bazilical, in cruce latina; un cor octogonal inconjurat de deambulatoriu si absidiole.

Fig. Palazzo Vecchio, Florenta.

Palazzo Vecchio numit si Palatul Signoriei; proiectat de Arnolfo di Cambio in 1298 si terminat la inceputul sec. XIV; a impus formula estetica, constructiva si functionala a palatului florentin de mai tarziu: "forma cubica"; spiritul medieval este vizibil prin metereze, a zidurile de straja, in forma zimtata a crenelurilor; Renasterea este anuntata prin: constructia impunatoare; masa puternica si echilibrata a siluetei; ritmurile plastice; simetria registrelor orizontale ale ferestrelor; palatul are un "pattio" (curte interioara delimitata de coloane si arce), formula ce va intra in morfologia arhitecturii palatului florentin al Renasterii.

Proiect: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Marile Descoperiri Geografice

Fig. Loggia dei Lanzi, arh. Andrea Orcagna (cunscut intre 1344-1368 pictor, sculptor, arhitect)

Destinata intalnirilor publice; ritmul larg si generos al arcelor semicirculare si desfasurarea ampla pe orizontala a loggiei exprima echilibrul, calmul si masura. E conceputa conform cu viziunea armonica antica.

SCOALA FLORENTINA IN QUATTROCENTO, Arhitectura si urbanismul

Nordul Italiei a fost teritoriul competitiei artistice, atat prin centrele numeroase (Verona, Padova, Venetia, Mantova, Ferrara) cat si prin valoroase personalitati artistice.

Inceputul secolului al XV-lea la Florenta a fost marcat de tulburari politice, nascute intre marile familii nobile, intre burghezie si nobili, de lupte, din care a iesit invingatoare familia de Medici: Cosimo cel Batran (Il Vecchio, "Parintele patriei"), conducator al republicii florentine in perioada 1434-1464, Lorenzo de' Medici supranumit Magnificul, fiul lui Piero si nepotul lui Cosimo. Datorita sprijinului familiei de Medici a fost stimulata afirmarea puternica, timpurie, a scolii florentine in arhitectura, sculptura si pictura.

La baza conceptiei noi in constructia edificiilor religioase si civile au stat: interesul arhitectilor florentini pentru antichitatea greco-romana, studiul geometriei, simetriei, sistemului de proportii modulare, al regulilor care dirijeaza elaborarea ordinelor arhitectonice antice.

Palatul este edificiul caracteristic pentru spiritul epocii, marcand preocuparea arhitectilor de a transforma locuinta medievala fortificata in palat impunator si elegant. Conceptul constructiei de forma cubica (aplicat si la Palatul Signoriei, vezi fig. de mai sus, pag. 5) se impune prin ordinea geometrica si cadenta armonioasa a plinului si golului, prin frumusetea si grandoarea proportiilor. In centrul lui se afla curtea interioara - cortile, delimitata de arcade. Curbele arcelor primului ei nivel si ale ferestrelor nivelelor superioare ritmeaza gratios aspectul general sever. Interiorul cortilei este impodobit cu fresce, reliefuri si sculpturi in maniera antichitatii romane. Fatadele edificiului sunt subimpartite la fiecare etaj prin profiluri orizontale, volumul cladirii fiind incheiat in partea superioara de o cornisa puternic proiectata in exterior, decorata cu denticuli si cosolete, constituind un element arhitectonic caracteristic pentru palatul florentin. Curbele ferestrelor geminate[3] de la etaje, cadenteaza si ordoneaza plinul si golul si usureaza in chip gratios masivitatea zidurilor (vezi fig. mai jos, pag. 8).

Fig. Curtea interioara a palatului Signoriei (Palazzo Vecchio)

Filippo Brunelleschi (1377 - 1446) este considerat seful scolii florentine de arhitectura.

La cupola Domului Santa Maria del Fiore: Brunelleschi a gasit solutia tehnica a acoperirii deschiderii mari a intersectiei navelor cu transeptul si cu absida, abia dupa un secol de la construirea catedralei: o cupola mica in interior preia impingerile celei de deasupra ei, inalta de 106 m.

Fig. Filippo Brunelleschi. Cupola domului Santa Maria del Fiore.

Solutia tehnica propusa de Brunelleschi la concursul organizat de oras pentru realizarea cupolei se bazeaza pe principiul nervurilor din piatra ale goticului intre care introduce, practic, doua cupole ce se invelesc una pe cealalta, intre ele aflandu-se spatii libere cu scari de acces pana la marea lanterna din varful cupolei.

Cappella dei Pazzi (1430, construita in curtea interioara a Bisericii Santa Croce), este de mici dimensiuni dar remarcabila prin armonia proportiilor, prin imbinarea elementelor arhitecturii greco-romane cu cele bizantine. Sunt folosite raportul si "proportia divina" (bazata pe "numarul de aur"). Relatii matematice ordoneaza si verticala, orizontala si curba, plinul si golul, proportiile si corespondentele decoratiei. Grupate cate trei, la dreapta si la stanga arcului central (vezi si fig. mai sus, pag. 2), coloanele porticului de la intrare se inalta pana la orizontala care subliniaza jumatatea patratului fatadei. Geometria ansamblului este incununata de o cupola rezemata pe un tambur. Pozitia ferestrelor circulare de pe tambur reiau ritmul fluid (curgator, ondulat) al discului de deasupra usii, precum si al semicercului de la mijlocul porticului.

Fig. Filippo Brunelleschi. Capela Pazzi, Florenta.

Geometrizarea spatiilor si compozitiilor decorative. Medalioane cu reliefuri din terra cotta (pamant ars, material ceramic) smaltuite coloreaza interiorul in alb si albastru.

Fig. Brunelleschi, Ospedale degli Inocenti, Florenta.

Ospedale degli Innocenti (inceput 1419): fatada, desfasurata pe orizontala (dispusa catre Piazza Santissima Annunziata) are un portic[4] ale carui deschideri ritmeaza gratios plinul cu golul; ritmul dinamic al medalioanelor ceramice circulare, realizate de Andrea della Robbia, cu figuri de nou-nascuti infasati, colorati in alb si albastru.

Michelozzo Michelozzi

Palatul Medici (1444) construit din blocuri cu bosaj[5] diferentiat pe inaltimea fatadelor. Curtea interioara (vezi fig. mai sus, pag. 2) cu arcade la parter, decorata cu medalioane in stuc, lucrate de Donatello. etajele cortilei sunt ritmate de verticalele coloanelor cu capitel bogat decorat, etajele avand ferestre geminate asemanatoare cu cele aflate pe fatadele de la strada.

Fig. Michelozzi. Palatul Medici-Ricardi

Leon Battista Alberti (1404 - 1462) s-a manifestat in arhitectura, litere si teoria artei, aflandu-se printre cele mai luminate spirite ale vremii. A scris un Tratat de arhitectura, monumentala lucrare teoretica, inceputa catre 1450, la care a lucrat pana in anul mortii sale precum si tratate de sculptura si de pictura.

A proiectat Palatul Rucellai (vezi fig. mai sus, pag. 2) la care problemele plastice sunt subordonate rigorii, ritmurilor si nobletei proportiilor. Cele trei etaje, care suprapun coloanele ordinelor clasice ca la Colosseum, sunt construite din blocuri de piatra slefuita. Etajele sunt subliniate de orizontale care traverseaza fatada de la un capat la altul, ritmate de verticalele pilastrilor adosati. Alternanta plinului cu golul ritmeaza expresiv fatada, datorita ferestrelor geminate. Cornisa cu denticuli, ornamentele ferestrelor si capitelurilor, slefuirea materialului dur confera o nota de delicatete aspectului general.

Sculptura in Quattrocento la Florenta

In anul 1401, la Florenta s-a organizat un concurs pentru realizarea reliefurilor in bronz ale portilor Baptisteriului, avand ca tema "Sacrificiul lui Abraham". Au participat: Lorenzo Ghiberti, Filippo Brunelleschi, Donatello, Jacopo della Quercia. Castigatorul a fost Ghiberti, bijutierul-sculptor, care s-a impus prin actualizarea subiectului biblic, cu semnificatii complexe.

Fig. Panourile prezentate la concurs de Ghiberti si de Brunelleschi.

Lorenzo Ghiberti

Panoul pentru concurs prezinta momentul in care Abraham este gata sa-si ucida fiul. Silueta lui Isaac, nud, se inalta mandra pe altarul sacrificiului. Curajul si expresia senina definesc si construiesc un ideal uman care reinvie sportivii sculptati in antichitate de Miron sau Policlet.

Fig. Poarta de est a Baptisteriului din Florenta.

Poarta de Est, numita de Michelangelo Poarta Paradisului este executata intre anii 1425 - 1452, in colaborare cu arh. Michelozzo si cu pictorul Benozzo Gozzoli. Cele 10 panouri, aurite, au subiecte din Vechiul Testament (Crearea lui Adam si a Evei, Pacatul originar, Alungarea din Rai, Potopul s. a.). Figurile de pe marginile panourilor (Moise, profeti, sibile) si subiectele religioase, devin pentru Ghiberti pretext pentru contemporaneizarea personajelor: eleganta gesturilor si imbracamintei florentine, fizionomiile si tipologiile toscane, peisajul si arhitectura Florentei sunt observate si fixate cu acuitate, in unele dintre medalioane prezentandu-si chiar autoportretul alaturi de ale colaboratorilor. Ecoul admiratiei generale pentru cultura antica, pentru formele si proportiile sculpturii antice, conceptul de spatiu plastic era definit prin aplicarea noilor reguli ale perspectivei geometrice, exprimate deja de Brunelleschi si de Donatello. Trecerea gradata de la prim-plan (care uneori este detasat de ecranul suportului ca alto-relief) pana la fundal (pe care relieful este abia vizibil), se combina cu perspectiva geometrica prin micsorarea treptata a formelor care sugereaza adancimea spatiului.

Fig. Lorenzo Ghiberti. Reliefuri din "Portile Paradisului"

In coltul din dreapta jos este autoportretul artistului. Panoul prezinta scene din viata lui Isaac.

DONATELLO

In prima perioada a creatiei lui, Donatello s-a aflat printre artistii care lucrau la Florenta in santierul Domului si Campanilei. In acelasi timp a lucrat la decorarea bisericii Orsanmichele, executand sculpturi pentru firidele exterioare ale monumentului. Printre ele se afla statui de sfinti (Sfantul Gheorghe: caracteristica trecerii de la estetica medievala la cea a Renasterii) si profeti: Moise, Ieremia, Hababuc (Il Zuccone - Plesuvul). Profetul Hababuc ganditor, cu gest de carturar si filozof, este o expresie a esteticii cavaleresti, amintind de statuia Sfantului Teodor de la Catedrala din Chartres

Fig. Donatello. Profetul Hababuc (Il Zuccone)

Fig. Donatello, David.

David este conceput ca un contemporan aflat in dialog cu existenta si nonexistenta. Obrazul delicat, pleoapa plecata, expresia ingandurata a tanarului definesc poetul si filosoful, si nu omul de actiune. Absent la mediu, David este absorbit de reflectie, ca si cand actiunea s-ar fi desfasurat, independent de el. Inteligenta si iscusinta au biruit forta fizica a uriasului Goliat. Frumoasa prin proportiile armonioase ale nudului, statuia preia rigorile formei din sculptura clasica greceasca: atitudinea relaxata si contraposta. Se remarca accesoriile elegante ale palariei, sabiei si cizmelor frumos cizelate si inalte pana la genunchi, chipul adolescentin si fruntea umbrite de palaria care incoroneaza buclele cazute gratios pe umeri. Sabia, posibil suport de sprijin, este semn aristocratic, metaforic sceptru princiar, si nu arma de ucidere.

Fig. Cantoria (Muzeul Domului din Florenta)

Usor drapati, inlantuiti intr-o explozie de veselie, copiii evoca anticul zeu Cupidon, ca si amorasii pictati in fresca pompeiana de la Casa Vetti

Gattamelata (vezi mai sus, pag. 3) marcheaza triumful scolii de sculptura florentina din Quattrocento: o statuie ecvestra de mari dimensiuni, destinata unei piete publice, nu se mai crease din epoca Imperiului Roman (statuia lui Marc Aureliu). La compozitia creata de Donatello, structura axiala, relatia cal-calaret, atitudinea, exprima armonia intre echilibrul stabil si cel dinamic.

Fig. Donatello. Gattamelata

Sfera, punct de sprijin labil, este punct de suspensie al echilibrului stabil. Abia atinsa de piciorul calului, sfera sugereaza perpetua mobilitate. Tinuta si chipul eroului au trasaturi particulare, degaja concentrare si atentie; gestul agresiunii ii este strain. Conceputul indraznet de monument, formulat de Donatello in Quattrocento, impune viziunea grandorii, idealul de om superior prin responsabilitatea constiintei asupra destinului propriu si destinului colectivitatii, prin constiinta propriei valori.

Portretul lui Niccollo de Uzzano: bust din pamant ars si colorat; miracolul transformarii uratului in frumos expresiv (vezi mai sus, pag. 3).

Luca della Robbia (1400 - 1482)

Reliefurile in terra cotta (lut ars si policromat), cu un smalt inalterabil si acelea sculptate in marmura, il definesc pe Luca della Robbia ca fiind mai indraznet in solutii decat toti ceilalti membrii ai familiei della Robbia, sculptori mult solicitati pentru compozitii ornamentale, tondo-uri (medalioane de forma circulara) ca cele de la Capella dei Pazzi si de la Ospedale degli Innocenti, precum si compozitii in relief cu Madone, opere prezente pretutindeni pe strazile Florentei, in monumentele, muzeele si colectiile orasului.

Fig. Luca della Robbia, Cantoria. Florenta, Santa Maria del Fiore.

Reprezentativa pentru arta lui prin forma, ritmul, compozitia, dinamica atitudinii si gesturilor, sugerarea fluentei drapajului, a transparentei sau consistentei materialelor.

Fig. Andrea della Robbia (1435 - 1525) Medalioane de la Hospedale degli Inocenti si Fecioara cu pruncul.

Andrea Verrocchio (1436 - 1488) Statuile in bronz David si Il Colleoni - statuia ecvestra - sunt capodoperele care, prin valoarea lor artistica, il situeaza pe Verrocchio alaturi de Donatello. Numai ca duritatea si cinismul devenisera atitudini frecvente ale generatiei sfarsitului secolului al XV-lea, cand omul de actiune ia locul filosofului iar individualismul si egocentrismul inlocuiau mecenatul.

Fig. Verocchio. David.

Lucrarea trebuie comparata cu statuia Donatello. Timpul care le desparte coincide cu intervalul in care societatea florentina si-a schimbat atitudinea fata de arta si artist, fata de om si de viata; interpretarea e mai indrazneata decat cea a lui Donatello: David devine florentinul tanar, provocator, cu suras cinic; sugereaza totala incredere in sine; tine sabia agresiv, gata sa atace; atitudinea energica fac din el eroul ideal al noii societati; versiune virila a lui David, care isi demonstra vointa, puterea si victoria.

Il Colleoni: chipul aspru, atitudinea incordata, gestul autoritar al condotierului infipt in sa apartin aceleiasi tipologii ca si David; calul incordat paseste in mars triumfal; curajul atacatorului, afirmarea fortei brute, lipsa scrupulelor morale si cinismul servesc actiunii si fortei fizice; amplasat spectaculos langa Biserica San Giovanni e Paolo din Venetia; monumentalitate si expresie de avant.

Fig. Verocchio. Colleoni

BIBLIOGRAFIE obligatorie

Constantin SUTER, Istoria artelor plastice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967, pp. 187-236

Gerard LEGRAND, Arta Renasterii, Editura Meridiane-Editura Larousse, Bucuresti, 2000, pp. 18-68

BIBLIOGRAFIE suplimentara (pentru seminar, referate, fise bibliografice)

Mihail ALPATOV , Istoria artei, vol II, Editura  Meridiane, Bucuresti, 1967.

Adriana BOTEZ-CRAINIC, Istoria artelor plastice,vol. II, Editura Didactica, Bucuresti,1997.

Janek DEBICKI, Jean Francois FAVRE, Dietrich GRUNEWALD, Antonio Filipe PIMENTEL, Istoria artei. Pictura, sculptura, arhitectura, ed. Enciclopedia RAO, Bucuresti, 1998, pp. 111-121

Viktor Lazarev, Originile Renasterii Italiene. Protorenasterea, Editura Meridiane, Bucuresti, 1983.

Viktor Lazarev, Originile Renasterii Italiene. Quattrocento-ul timpuriu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1985.

Virgil VATASIANU, Istoria artei europene. Arta din perioada Renasterii, vol. II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1972.

Albume (monografii) dedicate artistilor mentionati in notele de curs

Propuneri pentru teme de referat

Portile Baptisterului din Florenta

Cantoriile in sculptura din Trecento si Quattrocento

Frescele lui Giotto dedicate Sfantului Francisc din Assizi

Scoala Sieneza in secolele XIII-XIV.

Viata artistica a Florentei in Duecento si Trecento.

Contributia sculptorilor din familia Della Robbia la evolutia vietii artistice a Florentei.

Modele de intrebari pentru teste

Aspectele majore implicate in procesul aparitiei si dezvoltarii Renasterii Italiene au fost:

Printre caracteristicile esentiale ale arhitecturii si urbanismului din Renasterea italiana se evidentiaza:

a.   Geometrizarea compozitiilor de fatada,

b.   Ordinea, echilibrul, ratiunea in distribuirea spatiilor, in decoratie, in proportii.

c.   O mare incarcatura decorativa.

d.   Loc foarte putin rezervat pentru sculptura decorativa

e.   Laicizare, prin inmultirea constructiilor civile (palate, primarii, . ) fata de cele religioase.

f.    Masivitatea zidariei si realizarea a cat mai putine goluri

g.   Preferinta pentru traseele curbe, ondulate.

h.   Preferinta pentru programele religioase.

Caracterizati opera lui Donatello (scoala artistica si incadrare cronologica, teme/genuri artistice abordate, noutati evidentiate de creatia lui, exemple de opere):

Exemple de lucrari . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Numiti 4 artisti reprezentativi pentru scoala artistica florentina din Quattrocento in domeniul sculpturii:

Ce se intelege prin:

Scoli artistice (in Renasterea italiana) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Quattrocento . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Campanil (cu minim doua exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cantoria (cu minim doua exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ce se intelege prin:

Statuie ecvestra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exemple:

1 . . . . . . . . . . . . Autor . . . . . . . . sec . . . . . . . . . . . .orasul . . . . . . .

1 . . . . . . . . . . . . Autor . . . . . . . . sec . . . . . . . . . . . .orasul . . . . . . .

La baza conceptiei noi in arhitectura florentina din Quattrocento au stat:

8. Caracterizati opera lui Filipo Brunelleschi (cine a fost, cand si unde a lucrat, minim doua opere caracterizate):

Enumerati minim patru arhitecti ai scolii florentine din Trecento si Quattrocento si mentionati o opera din creatia lor

Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Caracterizati opera numita de Michelangelo "portile Paradisului"(autor principal, unde se afla, cand a fost realizata si in ce imprejurari, ce reprezinta, caracteristici . ):