Ungaria
in secolele X-XVI
Originea ungurilor este astazi in
mare bine cunoscuta, apartinand uniunilor de triburi fino-ugrice din
Asia Centrala luandu-si numele de la granitele Europei. La
inceputul veacului urmator au zdrobit Uniunea morava si au
cucerit Slovacia. Gasind un loc prielnic pentru animale si teren bun
pentru agricultura, au parasit viata nomada,
asezandu-se in Panonia. Obiceiurile vechi tribale au fost
parasite cu greu si avem in vedere aspectul razboinic al
statului constituit in secolul X. Incursiunile maghiare au vizat Bizantul,
Italia dar mai ales Germania unde distrugerile provocate erau foarte mari. Vor
fi infranti intr-o batalie decisiva la 10 august 955 la
Lechfeld de armata germana condusa de regele Otto cel Mare. Pentru a
avea liniste in partea rasariteana a statului german, s-a
luat initiativa atragerii acestora la crestinism. Incercari mai
facusera si misionarii bizantini dar fara un succes
notabil. De data aceasta biserica germana a considerat ca datoria ei
sa-i atraga la religia crestina pe maghiari si va
incerca s-o faca prin misionari.
Se urmarea transformarea
maghiarilor dintr-un dusman de temut intr-un eventual aliat in lupta
contra paganilor. Astfel, conducatorul acestora - Geza (972-997)a
trecut la crestinism, reusind cu ajutorul bisericii sa
intareasca puterea centrala si sa restranga pe
cea a sefilor de triburi. Stefan a urmat pilda tatalui si
la 15 august 1000 papa Silvestru al II-lea l-a incoronat rege, in actiunea
interna bazandu-se pe aristocratia de neam si creandu-si o
aristocratie functionareasca. Autoritatea tribala a
fost desfiintata, organizandu-se comitatele, intarindu-se
structura administrativa a statului. Drept consecinta maghiarii
isi indreapta si mai mult privirile catre Transilvania, a
carei cucerire incepuse inca din prima jumatate a secolului X.
De remarcat ca aici ungurii au gasit o populatie numeroasa
de religie crestina fapt dovedit de existenta in limba
maghiara a unor termeni religiosi precum "craciun", "sfant"
preluate de la autohtoni dar si prin existenta unor practici de cult
specifice Bisericii Orientale. Asa a fost cazul preotilor unguri
casatoriti in contradictie cu preceptele Bisericii catolice,
informatie reiesita din discutiile prilejuite de Sinodul de
la Szóbacs (1092), dar si marturia din Cronica pictata de la
Viena datand din secolul al XIV-lea (I. Ramureanu, Istoria bisericeasca universala, ed. Instit. Biblic
si de misiune al Bisericii Ortodoxe romane, Buc., 1987, p. 484).
Acelasi rege Stefan a organizat o arhiepiscopie la Esztergom
(Strigonium) si zece episcopii. Trecerea la crestinismul catolic s-a
facut prin forta, numeroase rascoale ale populatiei
legate de vechile traditii pagane fiind frecvente mai ales in prima
jumatate a secolului XI. In acest secol s-a continuat expansiunea
catre Transilvania si catre Marea Adriatica concomitent cu
consolidarea relatiilor feudale. Din secolul al XII-lea documentele
amintesc existenta unui numar mare de orase inconjurate de
ziduri de aparare ceea ce arata atat progresul economic, dar si
o puternica stratificare sociala. Pentru a sprijini dezvoltarea
agriculturii, regii Ungariei au permis asezarea unor colonisti din
partile apusene ale Europei care au beneficiat de privilegii in
relatiile cu puterea centrala sau populatia autohtona.
Acestia au fost asezati in Transilvania - sasii in
partile Sibiului, secuii in partea de est a aceleiasi provincii
romanesti.
La inceputul secolului XIII, Ungaria
cunoaste o perioada de puternice framantari politice
datorata anarhiei feudale, nesupunerii de care dadeau dovada
marii nobili. Acestia vor reusi sa smulga regelui Andrei al
II-lea in anul 1222 un act numit Bula de aur, prin care se fixau drepturile
si privilegiile nobilimii. Este adevarat ca unele actiuni
regale in politica externa au provocat nemultumirea unei importante
parti a nobilimii autohtone pe care regele incearca sa o
tina sub ascultare prin aducerea in tara a unor nobili
germani ce au primit importante privilegii din partea curtii regale.
Cavalerii teutoni au fost chemati in aceasta perioada, iar
reactia nobilimii maghiare va viza tocmai indepartarea lor din regat.
Plecarea regelui Andrei al II-lea in cruciada in 1217 a favorizat starea
de anarhie pe care o va gasi la intoarcere in tara. De acum
nobilimea va avea dreptul sa se opuna autoritatii centrale,
drept de care se va folosi de multe ori de-a lungul istoriei medievale.
Autoritatea de stat va fi si mai
mult afectata de navalirea in 1241 a tatarilor. Incercarea
regelui Bela al IV-lea (1235-1270) de a-i opri se va solda cu o mare infrangere
pe raul Sajo, eveniment relatat de calugarul Rogerio, in al sau
"Carmen miserabile" (cantec de jale). In aceste conditii regele a
facut noi concesii nobilimii ce aveau voie sa ridice cetati
si sa aiba osti proprii. Cavalerii ioaniti ce vor
primi spre administrare in favoarea ordinului lor, dar si a coroanei
maghiare, Banatul de Severin. In 1247 n-au reusit sa asigure
securitatea granitelor statului in aceasta zona. Sunt
mentionate acum (1247) mai multe formatiuni politice romanesti
la sud de Carpati precizandu-se si existenta unei
stratificari sociale. Dupa retragerea tatarilor situatia
economica se imbunatateste, constatandu-se unele
ameliorari in dezvoltarea oraselor. La inceputul secolului XIV, in
1301, se va stinge dinastia arpadiana ce va fi urmata de o
perioada de anarhie politica, stavilita prin venirea la
tron a regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342).
Un alt monument despre
care doresc sa va vorbesc este Statuia lui Alexandru Suvorov,
aflata pe șoseaua E85, ce face legatura dintre Rm. Sarat
si Focsani, la intrarea in satul Dumbraveni. Sunt convinsa
ca ati trecut de multe ori pe langa ea, si poate v-ati
intrebat cine este acest personaj.
Alexandr
Vasilievici Suvorov, print al Italiei, conte de Rimnik (Ramnic), conte al Sfantului
Imperiu German, print al Sardiniei, generalisim al fortelor armate
terestre si navale ruse, feldmaresal al armatelor austriece si
sarde. A fost al patrulea si ultimul Generalisim rus (fara a-l pune la socoteala pe Stalin).
El a fost unul dintre putinii generali din istorie care nu a pierdut
niciodata o batalie. Este faimos pentru manualul sau de
tactica militara Stiinta
victoriei". Au ramas celebre maximele sale: 'Instruieste-te din
greu, lupta usor ' si 'Glontul e un prost,
baioneta este de treaba'.
Initiativa
ridicarii unui monument in memoria generalisimului rus Suvorov a apartinut
Societatii Istorice Militare Ruse, care a declansat formalitatile
legale in iunie 1911. Locul ales al amplasarii monumentului a fost comuna
Dumb
De numele acestuia este legata
cunoscuta batalie de la Posada din 9-12 decembrie 1330 cu Basarab,
domnitorul Tarii Romanesti in urma careia este
indepartata suzeranitatea maghiara. Cel mai important
reprezentant al casei angevine a fost Ludovic cel Mare - (1342-1382), care din
anul 1370 va fi si rege al Poloniei. A organizat campanii in Italia pentru
a recuceri regatul de Neapole dar fara succes. Lungile domnii ale
acestora au favorizat dezvoltarea economica si stabilitatea
politica. Este anexat in 1365 si Taratul de Vidin, dar extinderea
teritoriala va aduce Ungaria in contact direct cu turcii otomani care erau
in acea vreme in Peninsula Balcanica. In timpul lui Sigismund de Luxemburg
- 1384-1437 - regatul maghiar se va afla la originea a numeroase cruciade
antiotomane precum cea de la Nicopole - 1396 - si Serbia 1428. Lupta
crestinilor contra turcilor va continua atunci cand comanda trupelor va fi
detinuta de Iancu de Hunedoara. Desi la Varna - 1444,
Kosovopolje - 1448 crestinii vor fi infranti de turci, capacitatea de
rezistenta antiotomana creste, fapt dovedit de
razbunatoarea victorie de la Belgrad din vara anului. 1456 sub
conducerea aceluiasi voievod roman. Fiul acestuia, Matei Corvin ce va
ajunge rege al Ungariei - 1458-1490 - va reusi sa
intareasca puterea centrala si sa opreasca
inaintarea turceasca printr-un sistem de aliante cu domnitorii
Tarii Romanesti si Moldovei interesati si ei in
acelasi sens. S-a sprijinit mai ales pe nobilimea mica si
mijlocie, pe orase a caror putere era in crestere si chiar
pe taranimea libera. Relatiile lui cu Stefan cel
Mare al Moldovei vor fi influentate de pretentiile Ungariei de
suzeranitate asupra Moldovei cu greu acceptate de domnul tarii ce va
duce la confruntarea de la Baia din 15 decembrie 1367. In fata pericolului
otoman acestea se vor ameliora mai ales dupa vara anului 1475. La moartea
lui, Ungaria va cunoaste o perioada de anarhie si datorita
amestecului Poloniei interesata de a-si impune controlul asupra
acestui spatiu. Vladislav al II-lea, din familia Jagellonilor n-a putut
stavili decaderea regatului astfel ca ofensiva turceasca
din 1521 va avea succes prin cucerirea Belgradului. Va urma in 1526 infruntarea
dintre armatele maghiare si turcesti de la Mohaçs ce va pune
capat statutului de mare putere al Ungariei. Regele Ludovic al II-lea va
pieri pe campul de lupta, iar tara va fi cuprinsa timp de 15 ani
de o criza politica cu consecinte dezastruoase asupra
starii economice si sociale. Din 1541 o parte a regatului va fi
transformata in pasalac turcesc ce cuprindea centrul si
sud-estul Ungariei, partea din nord-vest va fi luata de Habsburgi iar
Transilvania, Crisana, Maramuresul si o parte a Banatului va fi
sub suzeranitate turceasca. Astfel sultanul Soliman Magnificul va pune
capat pentru multe secole existentei statului maghiar.
