Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Anemii hemolitice imunologlce



Anemii hemolitice imunologlce


ANEMII HEMOLITICE IMUNOLOGlCE


A. HEMOLIZA AUTOIMUNA PRIN ANTICORPI  LA CALD

Se intalneste la ambele sexe, forma idiopatica predomina la femei. Formele simptomatice apar dupa varsta de 45 de ani. Anticorpii sunt in general IgG, cu specificitate anti-Rh. Se evidentiaza prin test COOMBS direct si indirect. Daca anticorpii sunt fixatori de complement, testul COOMBS poate da reactie pozitiva numai cu ser anti complement. Uneori, auto-anticorpii sunt de tip IgM, de tip panaglutinant. Se evidentiaza prin test COOMBS clasic.

Autaanticorpii la cald reactioneaza optim la 37 grade, nu sunt activi la temperaturi joase. Autoanticorpii la cald nu produc de obicei decat aglutinare si nu hemoliza, sunt deci aglutinine si nu hemolizine. Cauza formarii lor nu este cunoscuta. Eritrocitele normale inceteaza de a mai fi recunoscute ca proprii de catre celulele imunitare. Ca urmare, se elaboreaza anticorpi care sunt decelati pe suprafata eritrocitelor sau in serul bolnavilor.



In 25% din cazuri apar ca o complicatie a unor afectiuni ce intereseaza SI. Cel mai adesea insotesc LLC, LES, limfoame non Hodkiniene.


Tratament

Tratamentul consta in administrarea de corticosteroizi, splenectomie (eliminarea unui tesut activ in producerea de anticorpi si cu un continut ridicat de macrofage). In cazurile rezistente si dupa splenectomie, se incearca terapia imunosupresiva.


c) Muschii periarticulari sunt dispusi asemenea unui con cu baza intre capsula si varful inspre humerus (muschii subscapular, supraspinos, rotund mic)


3 Sistemul muscular periarticular

Este alcǎtuit din muschii ce actioneazǎ asupra coloanei vertebrale, toracelui si bratului.

Muschii dispusi in jurul centurii scapulare formeaza un sistem de trei centuri:

Centura descendenta, alcatuita din unghiular, portiunea superioara a trapezului, romboid, portiunea superioara a dintatului mare. Ea sustine omoplatul, nu il lasa sa se deschida sub influenta gravitatiei. Aceasta centura este intinsa, contractandu-se izometric cand asupra umarului apasa o povara. In miscarile de catarare, contractandu-se izometric, trage trunchiul in sus.

Centura orizontala este alcatuita din dintatul mare, portiunea mijlocie a trapezului, romboidul si pectoralul mare. Prin intrarea ei in actiune, omoplatul se deplaseaza inainte si in afara, inapoi si inauntru pe torace, efectuand deci miscarile pe orizontala ale centurii scapulare.

Centura ascendenta este alcatuita din pectoralul mic si din portiunile inferioare ale dintatului mare, trapezului, pectoralului mare si dorsalului mare.Trage omoplatul in jos si este intinsa contractandu-se izometric in pozitiile atarnat si sustinut.

Toate aceste trei centuri au trei roluri principale :

- imobilizarea centurii scapulare pe torace, atunci cand miscarea membrelor superioare reclama un punct solid de sprijin, ca in pozitiile atarnat, sustinut sau stand pe maini.

- imobilizarea centurii scapulare, atunci cand membrele superioare executa miscari de mare amplitudine ale articulatiei scapulo-humerale

- trage trunchiul in sus, ca in miscarile de catarare

Muschii care participa la efectuarea miscarilor articulatiei scapulo-humerale fac parte din mai multe categorii :

- muschii posteriori ai coloanei vertebrale (trapezul, marele dorsal, romboizii si angularul).

- muschii toracobrahiali (marele pectoral, micul pectoral, subscapularul, marele dintat)

- muschii scapulobrahiali care se intind de la centura scapulara la membrul superior si sunt in numar de sapte : deltoidul, coracobrahialul, supraspinosul, subspinosul, marele rotund, micul rotund, subscapularul.

Acesti muschi formeaza o masa musculara, care dau reliefurile umarului si acopera articulatia scapulo-humerala. Muschii se dispun sub forma unui con cu baza la torace si varful la humerus.

Muschiul deltoid, este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului. Are forma triunghiulara si inveleste articulatia scapulo-humerala.

Origine : - treimea externa a claviculei

-acromion (varf si marginea externa)

-spina scapulei (marginea postero-inferioara)

Insertii . Insertia superioara se face corespunzator celor trei portiuni ale sale :- pe treimea laterala a marginii anterioare a claviculei ( prin fibre tendinoase si fibre musculare)

- pe marginea laterala a acromionului ( prin mici aponevroze ) ;

- pe buza inferioara a marginii posterioare a spinei scapulei ( printr-o aponevroza triunghiulara )

Insertia deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralului mare , fapt cu importanta in deplasarea capetelor osoase, intr-o fractura a diafizei humerale situate deasupra tuberozitatii. Fragmentul inferior al osului se va deplasa in sus, tras de muschiul deltoid, iar fragmentul superior, medial, tras de pectoralul mare.

Actiune. Cele trei grupe de fascicule realizeaza urmatoarele miscari:

a)fasciculele anterioare executa proiectia inainte si rotatia interna a bratului ;

b) cele posterioare, proiectia inapoi si rotatia externa a bratului ;

c) fasciculul mijlociu este exclusiv abductor. Actiunea sinergica a celor trei

B. ANEMII HEMOLITICE AUTOIMUNE CU ANTICORPI LA RECE

Se impart in doua entitati: boala aglutininelor la rece si hemoglobinuria paroxistica la frig.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright