Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Cancer de colon - investigatii paraclinice



Cancer de colon - investigatii paraclinice


Cancer de colon - Investigatii paraclinice

Explorarile capabile sa descopere si sa stabileasca diagnosticul de cancer de colon sunt irigografia si colonoscopia.

Irigografia sau clisma baritata se executa dupa o evacuare atenta a colonului si poate fi completata prin insuflatie cu aer, care permite examenul cu dublu contrast. Cliseele obtinute prin irigografie evidentiaza indirect prezenta, numarul si forma tumorilor colonului. Prin efectul negativ pe care-l au acestea asupra umplerii cu substanta de contrast a intestinului, tumorile ulcero-vegetante exofltice vor determina imagini lacunare cu alte cuvinte defecte de umplere. Tumorile stenozante vor surprinde modificari de lumen, stenoze intestinale mai semnificative atunci cand segmentul din amonte este dilatat. Alteori, coloana baritata introdusa prin clisma se opreste brusc la un anumit nivel.



Clisma baritata ofera informatii despre sediul tumorii sau tumorilor, numarul lor, repercusiuni asupra tranzitului colonului.

Colonoscopia este de obicei o explorare complementara a irigografiei, superioara acesteia prin vizualizarea directa a tumorii si prin permisiunea recoltarii unor fragmente pentru examenul histopatologic, singura metoda capabila sa semneze diagnosticul de cancer.

Daca pentru stabilirea diagnosticului sunt suficiente explorarile amintite, pentru determinarea stadiului evolutiv sunt necesare explorari suplimentare. Astfel, echografia abdominala poate pune in evidenta tumora, mai putin exact gradul ei de extensie si ne ofera informatii utile despre existenta unor metastaze hepatice atunci cand depasesc diametrul de 1 cm.

Tomografia computerizata obtine informatii mai exacte despre metastazele hepatice, chiar cele dimensionate sub 1 cm si asociata cu folosirea substantei de contrast permite deosebirea angioamelor hepatice de eventuale metastaze hepatice. Tomografia computerizata poate fi completata prin biopsia ghidata (de altfel realizabila si ecografic) care permite punctia biopsie a formatiunilor nodulare situate concomitent sau succesiv in ficat.

RMN poate de asemenea identifica tumori si metastaze, dar este de putine ori adaugata investigatiei tumorilor de colon.

Radiografia pulmonara este obligatorie pentru depistarea eventualelor metastaze pulmonare, dupa cum radiografiile scheletice tintite la nivelul suferintelor acuzate de bolnav, ca si scintigrafia osoasa, permit depistarea unor eventuale metastaze osoase.


2.1 Diagnosticul clinic

Simptomatologia cancerului colic depinde de localizarea anatomica a leziunii si de gradul extensiei tumorale. Tabloul clinic al cancerului de colon intruneste manifestari generale similare altor neoplasme digestive, tulburari functionale comune tuturor localizarilor pe colon si semne particulare pentru principalele forme anatomo-topografice.

Semne functionale.

Tulburarile de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de diaree cu cele de constipatie, constituind un semn precoce dar, nu constant. Aceste tulburari caracteristice cancerului de colon, evolueaza in general in doua etape. Initial apare tendinta la constipatie, la un individ al carui tranzit intestinal era normal, constipatie ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative. Astfel pot aparea debacluri diareice, ce usureaza senzatia de balonare abdominala.

Aceasta alternanta a constipatiei cu diareea, este foarte sugestiva pentru cancerul de colon, fiind consecinta evacuarii intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra obstacolului tumoral.

In anumite localizari, se modifica tranzitul de la inceput, in sensul unei diarei persistente, iar interpretarea tulburarilor de tranzit, mai ales la inceputul suferintei, este ingreunata de existenta anterioara a unei constipatii habituale.

Semne locale

Aparitia durerii, constituie expresia invadarii seroasei intestinale sau a peritoneului adiacent de catre procesul tumoral. Durerea se poate localiza in zona tumorala sau in oricare parte a abdomenului in functie de efectele dezvoltarii leziunii asupra peretelui colic.

Intensitatea si caracterul durerii variaza in functie de extensia leziunii si de receptivitatea fiecarui individ in parte. Crizele dureroase se asociaza cu borborisme si cu balonare abdominala.

Semne generale

Alterarea progresiva a starii generale, se manifesta prin astenie si scadere ponderala, ce poate ajunge pana la casexie. Anemia este consecinta hemoragiilor persistente, manifeste sau oculte. Bolnavii cu anemie marcata, sunt astenici, letargici, dispneici, avand atentia si interesul scazut.

Febra isi gaseste explicatia in necroza tumorii, ce induce si o reactie inflamatorie peritumorala. Uneori febra poate constitui singurul simptom al cancerului colic.

Infectia si inflamatia segmentului colic din vecinatatea tumorii sau a tesuturilor peritumorale sunt responsabile de durere, impastare locala, febra, hiperleucocitoza si in cele din urma de o casectitate a bolnavului.


Manifestarile clinice in raport cu topografia tumorala

Cancerul colonului drept ( cec ascendent, unghi colic drept).

Acest segment are un calibru mare, continut fluid si o flora microbiana predominant de fermentatie. Tumorile localizate la acest nivel, sunt voluminoase, vegetante, friabile uneori, de consistenta moale, conopidi forme si cu zone necrotice ulcerante. Durerile nu sunt caracteristice pentru cancerul de colon drept; uneori tumorile voluminoase pot determina dureri surde, profunde in flancul si fosa iliaca dreapta.

Tulburarile de tranzit pot lipsi sau pot sa apara sub forma constipatiei, dar, mai frecvent apare diareea, care este refractara la orice tratament, chiar daca apar scurte perioade de remisie in urma regimului alimentar si al medicatiei administrate.

Sindromul dispeptic are un colorit variabil predominand meteorismul abdominal, flatulenta si borborismele.

Desi pierderea de sange poate fi importanta, cantitatea evacuata cu ocazia unei singure defecatii, in majoritatea cazurilor, nu este suficient de mare astfel incat sa modifice aspectul fecalelor.

Durerea, in fazele initiale ale bolii, este inconstanta, apare de obicei sub forma unei jene neplacute, a unei dureri estompate localizata in fosa iliaca dreapta, hipocondrul drept sau in intregul hemiabdomen drept.

Acuzele se accentueaza in timpul mersului sau la schimbarea pozitiei, mai ales la flectarea trunchiului, asociindu-se cu senzatia de plenitudine postprandiala sau cu eructatii. Odata cu invazia parietala sau cu dezvoltarea procesului inflamator supraadaugat, durerea devine intensa si localizata precis.

Tumora palpabila in jumatatea dreapta a abdomenului constituie uneori prima manifestare a cancerului de colon drept, sesizata de bolnav sau de medic.

De cele mai multe ori, semnele generale sunt cele care atrag atentia bolnavului asupra bolii sale. Alterarea starii generale, este insorita in majoritatea cazurilor de anemie, avand ca expresie clinica paloare, palpitatii, fatigabilitate, astenie, ameteli, dispnee de efort.

Pierderea ponderala este progresiva; tabloul clinic fiind de febra ca urmare a suprainfectarii tumorii si/sau de inflamatia peritoneului din jurul sau.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright