Determinarea acuitatii vizuale - masurarea acuitatii vizuale statice la departare

Acuitatea vizuala pentru departe se testeaza de la o distanta de 5 m, distanta la care nu sunt solicitate procesele de acomodatie.

Acuitatea vizuala de aproape se testeaza de la distanta de 33 cm.

Se testeaa acuitatea vizuala pentru fiecare ochi in parte apoi pentru ambii ochi.

Acuitatea vizuala binoculara este superioara celei monoculare, datorita asimetriei directiei de excitare a foveei centrale a celor doi ochi.

Astfel, zona temporala a imaginii este mai luminoasa. Centrul cerebral al vederii binoculare utilizeaza cele mai bune parti ale celor doua imagini.

Acuitatea vizuala a ochiului drept este superioara fata de cea a ochiului stang la 9/10 din subiectii dreptaci si invers la stangaci, deoarece in cazul drepatacilor la nivelul cortexului occipital stang, care este mai dezvoltat la acestia, se proiecteaza 2/3 din fibrele musculare.

Cea mai folosita in clinica este masurarea acuitatii vizuale subiective statice.

1. Masurarea acuitatii vizuale statice la departare

Se foloseste optopitul care poate utiliza mai multe tipuri de scale.

Cel mai frecvent este utilizata scala Monoyer

Optotipii sunt luminatii prin transparenta.

Pentru copii se utilizeaza optotipi cu figuri atractive, usor de recunoscut.

Se mai utilizeaza si optotipul cu litere E.

Se testeaza separat fiecare ochi in parte. Ochiul neexaminat se exclude din determinare prin acoperire cu un opercul semitransparent.

Subiectul care este examinat se aseaza in fata optotipului la o distanta de 5 m si este invitat sa citeasca literele din fiecare rand, incepand cu literele de dimenstiunile cele mai mari. Acest rand de litere corespunde vederii clare a unei persoane cu acuitate vizuala normala de la distanta de 50m.

Daca semnele grafice nu sunt distinse de la distanta de 5 m, subiectul se va apropia de optotip. Apropierea se face pana cand va reusi sa citeasca primul rand de pe ortotip sau sa recunoasca degetele mainii care corespund ca grosime cu litere de pe acest rand.

Daca este necesara o apropiere de 10 cm distanta, se va mentiona capacitatea subiectului de a percepe lumina sau miscarile mainii.

Acuitatea vizuala se poate exprima prin raportul dintre distanta de citire a optotipului (d) si distanta la care poate fi citita litera randului respectiv de catre un ochi emetrop: AV = d / D.

Acuitatea vizuala la ochiul emetrop este egala cu 1.

2. Masurarea activitatii vizuale dinamice

Subiectul examinat urmareste imagini in miscare.

Se folosesc dispozitive a caror rotire proiecteaza imagini. Imaginile nu-si schimba orientarea, au un traiect circular.

Miscarea circulara este continua si reglabila intre 20 si 200 rotatii/minut.

Subiectul va trebui sa recunoasca obiectul proiectat (testul) in miscare, de la viteza de rotatie cea mai mica la cea mai mare. Se noteaza viteza la care testul este recunoscut.

Datele obtinute folosesc la inscrierea unei curbe in cadrul unui sistem de coordonate in care pe abscisa se noteaza viteza de deplasare a imaginilor (in m/sec).

Acuitatea vizuala dinamica este cu atat mai buna cu cat curba este deplasata in sus si spre dreapta.

Deplasarea curbei in sus indica valori superioare ale acuitatii vizuale, iar deplasarea spre dreapta indica recunoasterea obiectului la viteze mari.

Aceasta metoda de determinare este utila pentru testarea personalului care lucreaza in traficul aerian si rutier.

3. Masurarea acuitatii vizuale obiective

Aceasta metoda se foloseste la persoanele necooperante (bolnavi cu handicap mental, copii, stimulanti).

Se realizeaza:

- masurarea nistagmusului optokinetic;

- inregistrarea potentialelor evocate occipitale