Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Farmacologie, antiastmatice, bronhodilatatoare, inhibitorii degranularii mastocitare, farmacologia tubului digestiv



Farmacologie, antiastmatice, bronhodilatatoare, inhibitorii degranularii mastocitare, farmacologia tubului digestiv


FARMACOLOGIE

ANTIASTMATICE

Astm =boala cronica ;exista astm alergic (se degranuleaza mastocitele ).Crizele de astm se caract prin : -bronhospasm cu caracter expirator

-secretie aderenta vascoasa

Se trateaza atat criza de astm cat si fondul astmatic

Mastocitul sensibilizat ,la un viitor contact cu alergenul va fi degranulat

Astmul are o componenta inflamatorie dar poate sa apara si suprainfectia

1)Bronhodilatatoare

2) Inhibitoare a degranularii mastocitare

3)Dupa caz - Expectorante = Mucolitice

4) Antiinflamatoare

5)ATB

6)O2 -daca exista hipoxie

BRONHODILATATOARE


Urmaresc relaxarea musculaturii. Pot sa actioneze : -a)vegetativo trop (mecanism vegetativ)

-b)musculo trop (mecanism direct )

a)     Act asupra receptorilor ß2 si relaxeaza musculatura bronsica .In astm diminua actiunea adrenergica pt. ca intervine Ach si Histamina care contracta bronhiile



ADRENOMIMETICE -cele mai eficace. Pot sa act selectiv sau neselectiv

-neselective: ADRENALINA -actiune ß1 si ß2. Act asupra musc bronsice si asupra cordului

IZOPRENALINA (Bronhodilatin ) = catecolamina de sinteza ce act ß1 si ß2. Se adm sublingual sau spray. Nu se adm enteral pt. ca se descompune. Are efect bronhodilatator mai bun ca adrenalina si mai de durata. Stimuleaza F de contractie a inimii, creste consumul de O2, produce aritmii. NU se adm la astmaticii cardiaci. Daca se adm timp indelungat produce down-reglation (scade nr. receptori) toleranta

EFEDRINA -efect mai slab ca Adrenalina. Este un medicam de fond al astmului

-selective ß2 SALBUTAMOL au efecte de mai lunga durata ca Izoprenalina si nu produc ef

FENOTEROL evidente asupra inimii

COLINOLITICE -in astm sunt stimulati rec de tip M (ce determina contractia )

ATROPINA in vitro produce relaxare , in vivo are act scazuta si are efecte iritative

IPRATROPIU nu produce ef de tip atropinic la periferie (Xerostomie, midriaza, tahicardie, retentie urinara)

ANTIHISTAMINICE - au efect foarte slab


b)     Miotropele actioneaza direct asupra musc bronsice

METILXANTINE : TEOFILINA utilizata sub forma de AMINOFILINA in tratam de fond astmatic

- relaxeaza bronsiile

- mecanism : - inhibitor al fosfodiesterazei -->cAMP nu e inactivat rapid si cAMP intervine in bronhodilatatie

- antagonizeaza efectele adenozinei

- tratament de fond - supozitoare :abs rectala e foarte scazuta

- tratamentul crizei - intravenos foarte lent / perfuzie

- alte actiuni : coronarodilatator, stimuleaza cordul (tulburari de ritm), stimuleaza SN (nervozitate)

- supradoza produce : colaps, aritmii foarte grave, convulsii, moarte subita

- contraindicatii : infarct miocardic acut

epileptici

alergie

INHIBITORII DEGRANULARII MASTOCITARE


Indicatii - tratamentul astmului bronsic alergic (la inceputul bolii), iar la tineri - profilactic

CROMOGLICAT DE Na (Intal) - scade frecventa crizelor ; efecte bune in asociatie cu adrenomimetice

- poate irita faringele

- colir - conjunctivita alergica

KETOTIFEN (Zaditen) - impiedica degranularea mastocitelor


ANTIINFLAMATOARE

CORTIZON

Status asthmaticus (criza grava ) HSHC ( hemisuccinat de hidrocortizon) = sare de Na. Se adm doze mari


500mg -> corticoterapie intensiva (doar 1-2 zile )

cortizoni per os : Prednison si Prednisolon = antiinflam de 5 ori mai puternice decit cortizonul

daca se adm timp indelungat apar efecte secundare : scade apararea antiinfectioasa

In astm cortizonii se adm sub forma de aerosoli : TRIANCINOLON (Asmacort )

B METAZONA

BECLOMETAZON


FARMACOLOGIA TUBULUI DIGESTIV


A)   Medicamente ce act asupra apetitului : m anorexigene scad pofta de mancare

-agonisti adrenergici FENTERMINA       au efecte nedorite de tip catecolmimetic

MAZINDOL

-agonisti serotoninergici = antidepresive ce blocheaza recaptarea serotoninei ( creste in SN ) ex FLUOXETINA

SIBUTRAMINA blocheaza recaptarea serotoninei si catecolaminelor scade apetitul prin mec central

ORLISTAT inhiba absorbtia lipidelor din intestin

LEPTINA ( la unii sobolani care nu au leptina si se ingrasa ). Leptina determina secretie de adipocite si stimuleaza semnale ce inhiba priza alimentara. Leptina inhiba eliberarea neuropeptidei Y (la niv hipotalamusului creste ingerarea hranei ).

Leptina se secreta la periferie si cind creste ingerarea de lipide


B) Medicamente orexigene cresc apetitul : dupa boli infectioase, expuneri la tratamente anticanceroase

CIPROHEPTADINA (Peritol ) - actiune antiserotoninergica, antihistaminica,

- per os 4 -12 mg/zi mai multe prize

- contraindicata in glaucom

INSULINA

SUBSTANTE AMARE excita papila cale reflexa centri secretori creste secretia digestiva

- tinctura china

- tinctura cola (act prin cofeina ->creste secretia gastrica )

- tinctura strichni (stim plexurile din intestin)

PENTAGASTRINA -se testeaza functia secretorie

ETANOL

CONDIMENTE

ANTISECRETOARE


1)Parasimpaticolitice a) de origine naturala ATROPINA -prep de Belladonna

b) preparati sintetici BUTIRILSCOPOLAMINA (Scobutil), PIRENZEPINA

2)Antihistaminice-CIMETIDINA favorizeaza epitelizarea. Are ca ef adverse impotenta

--RANITIDINA (Azantac)

--FAMOTIDINA (Pepdul)

3) Antigastrinice -PROGLUMID (Milid)

4) Inhibitori ai anhidrazei carbonice -ACETAZOLAMIDA (Ulcosilvanil)

5) Inhibitori ai pompei de protoni - OMEPRAZOL

6) Protectoare ale mucoasei gastrice


Sialogog -CICLOBUTIROL -efect dupa o perioada de latenta.

PIRIDOSTIGMINA

- in tratam sindromului Sjogren

- scaderea secretiei salivare : -colinolitice                           xerostomie

-alcaloizi din soliacee

- efecte secundare : M - colinolitice

- Neurolepticele fenotiazinice

- Butirofene                                 ca efect secundar produc xerostomie

- Antidepresive triciclice

CLONIDINA = agonist alfa 2 adrenergic clonidina act presinaptic alfa 2 impiedica elib mediatorului (Ach)

--mecanism antihipertensiv principal

--secundar scad receptorii alfa 2 blocarea receptorilor uscaciunea gurii


VOMITIVE

- au utilizare restrinsa (azi in intoxicatii, ca spalaturi gastrice). Se adm in intoxicatii acute.

-NU se adm in intoxicatii cu substante caustice, sau cu derivati de distilare a petrolului

- Radix ypeca : EMETINA : prin mecanism central

- siropul se adm 15-30 ml

- efectul apare in 20 minute ; se poate repeta doar o data daca a 2a zi nu s-a produs voma vom face spalatura


ANTIVOMITIVE

= tratament simptomatic in varsaturi si voma persistenta. Mecanism de act : 1) periferic iritatia muc gastrice

2) central receptorii dopamonergici : triggerul vomei =zona chemosenzitiva

-prin mec central PROCLORPROMAZINA (Emetiral)

HALLOPERIDOL =neuroleptice

METOCLOPRAMIDA (Reglan®) = antivomitiv prin mec central, normalizeaza tonusul digestiv si determina inchiderea cardiei si relaxarea pilorului favorizeaza eliberarea continutului gastric (efect prokinetic)

Indicatii : 1. Antivomitiv

2. Reflux gastro esofagian

3.Atonie gastrica

ONDANSETRON blocheaza efectorii serotoninergici. Are un ef antivomitiv f bun. Este eficace in varsaturile dupa chimioterapicele anticanceroase (CISPLATIN)


ANTIULCEROASE


- boala ulceroasa e data fie de hiperaciditate, fie de un dezechilibru intre factorii de agresiune (HCl, pepsina, acizi biliari)

si factorii protectori (mucus, NaHCO3, capacitatea de recuperare a epiteliului)

- prostaglandina E intervine in producerea mucusului

secretia de NaHCO3

repararea epiteliului

- antiinflamatoarele nesteroidiene sau steroidiene, cu cat au un efect antiinflamator mai puternic, cu atita creste ef ulcerigen, pt. ca blocheaza PG E constitutive

- Antiulceroase a) antiacide (scad aciditatea sucului gastric)

b) antisecretoare

c) protectoare ale mucoasei

a) antiacidele pot sa fie ·alcalinizante : intra in r chimica cu sucul gastric, il alcalinizeaza, se absoarbe din intestin si produc alcaloza. Act rapid, neutralizeaza HCl , scade durerea

- se poate forma CO2 in exces distensia stomacului

- acest lucru stimuleaza sinteza HCl

- reducerea aciditatii determina secundar aciditate. De aceea NaHCO3 se administreaza timp scurt 0,5 - 1 g /odata

· neutralizante - intractioneaza cu HCl, il neutralizeaza, dar nefiind solubile nu se absorb si nu produc alcaloza

- compusi de Mg : efect laxativ, bun neutralizant,

hidroxid de Mg, carbonat de Mg (poate da constipatie)

- compusi de Al:   Al(OH)3 sub forma de gel uscat, gel, gel in suspensie apoasa. Formeaza un gel protector la nivelul mucoasei patrunde la interior si formeaza AlCl3 cu actiune astringenta constipatie

- Al in cantitate scazuta se absoarbe

- Al in cantitatii mari produc tulburari SNC

- Antiacidele se iau la 1-2 ore dupa minare




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright