Hipnotice si sedative

HIPNOTICE SI SEDATIVE

Hipnoticele (somnifere) sunt deprimante neselective ale SNC care, la doze terapeutice hipnotice, forțeaza sau favorizeaza instalarea unui somn asemanator celui fiziologic.

Sedativele sunt deprimante neselective ale SNC care, la doze terapeutice sedative, produc o stare de liniște, prin diminuarea hiperexcitabilitații senzitive și psihomotorii.

Efectele hipnotic, sedativ și tranchilizant nu se manifesta transant ci se intrica, la diferite medicamente și in funcție de doza.

O mare varietate de agenți medicamentoși sau nemedicamentoși au capacitatea de a produce o deprimare a funcțiilor SNC, de cele mai multe ori aceasta deprimare fiind doza dependenta. De altfel sedativ-hipnoticele de generație mai veche produc o deprimare progresiva doza dependenta a SNC instalandu-se: sedare, pierderea cunoștinței, anestezie chirurgicala, coma și in final moarte prin stop cardio-respirator (alte clase decat benzodiazepine).

Sedarea este un efect secundar al multor medicamente care in general nu sunt folosite ca deprimante ale SNC (ex: antihistaminicele H1 sau neurolepticele). Cu toate ca astfel de substanțe produc o intensificare a efectului deprimantelor SNC, ele produc alte efecte terapeutice la doze mult mai mici decat cele care produc sedare.

Somnul

Somnul este definit ca o stare de inconstienta din care persoana poate fi trezita prin intermediul stimulilor senzoriali sau a stimulilor de alt tip. Somnul trebuie distins de coma, care reprezinta o stare de inconstienta din care persoana nu poate fi trezita

Somnul este starea de repaus a organismului care alterneaza periodic cu starea de veghe, aceasta alternanța constituind bioritmul veghe somn, nictemeral sau circadian. Se manifesta prin unele modificari de ordin cantitativ ale funcțiilor psihice, motorii și vegetative, comparativ cu starea de veghe.

Modificarile funcțiilor fiziologice in timpul somnului:

Toate funcțiile fiziologice se afla la un nivel bazal cu scaderea metabolismului bazal;

Starea de conștiența este suprimata, ramanand activ suncoștientul care naște vise;

Motilitatea voluntara este abolita;

Motilitatea reflexa este diminuata; pragul reflexelor este crescut; excitațiile externe nu pot fi percepute sub o anumita intensitate;

Mușchii striați sunt ușor relaxați;

Scade tonusul centrului termoreglator, cu hipotermie ușoara;

Scade excitabilitatea centrului respirator; bradipnee cu acumulare de CO₂ in sange și instalarea acidozei;

Creșterea tonusului sistemului nervos vegetativ parasimpatic, cu bradicardie și creșterea diastolei (timpul de repaus cardiac)

Tipuri de somn

Exista 2 stadii ale somnului, care in mod normal se succed periodic, avand un caracter ciclic: somnul lent NREM și somnul rapid REM (cu mișcari oculare rapide, frecvente).

Tulburarile somnului

Tulburarile somnului sunt cuprinse in doua grupe principale: hipersomnii și hiposomnii.

Hipersomnia se caracterizeaza prin somnolența excesiva care survine la o persoana aproape in fiecare zi deși somnul de noapte este de obicei normal (8-10 ore). Poate fi intalnita in cadrul iunor boli infecțioase, in encefalite, boli hepatice sau renale, in mixedem, abuz de deprimante ale SNC.

Hiposomnia - insuficienta somnului. Insomnia adevarata este extrem de rara. Poate antrena tulburari de insuficienta recuperatorie: indispozitie, oboseala, randament scazut si erori repetate in activitate.

Poate aparea:

Rar si pentru scurta durata la oamenii sanatosi datorita unor factori externi temporari

Frecvent, in boli psihiatrice (schizofrenie, stari depresive) si medicale.

Clasificarea insomniilor

dupa durata:

a.     insomnia tranzitorie: dureaza de obicei mai putin de 3 zile si este de obicei cauzata de situatii de stress. Poate raspunde la respectarea unor reguli de igiena somnului. Daca se prescriu hipnotice ele trebuiesc administrate in doze minime, nu mai mult de 2,3 zile. Atentie insa deoarece s-a demonstrat ca administrarea benzodiazepinelor inainte de momente importante , cum sunt examenele, poate duce la o scadere a performantelor.

b.     Insomnia pe termen scurt: 3 zile - 3 saptamani si este cauzata de situatii de stress continuu: boli, griji, probleme legate de serviciu, datorii. Si  in acest caz primele masuri constau in respectarea unor norme legate de igiena somnului. Hipnoticele pot fi folosite ca medicatie adjuvanta pentru 7-10 nopti. Este indicata administrarea intermitenta a acestor hipnotice cu trecerea peste o doza dupa 1 - 2 nopti de somn normal.

c.      Insomnia pe termen lung este  cea care dureaza mai mult de 3 saptamani si in care nu poate fi identificata o situatie de stress specifica.

dupa etiologie:

a.     insomnia psihogena: in emotii mari, prelungite sau anxietate nevrotica.

b.     Insomnia psihotica: apare in cazul afectiunilor psihiatrice grave. Raspunde de obicei la tratamentul medicamentos specific afectiunii psihice. Exemplu: in episoadele depresive majore asociate cu insomnie tratamentul specific consta in administrarea de inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, substante ce au ca efect secundar insomnie, dar, de cele mai multe ori, administrarea lor unor astfel de pacienti, o data cu inlaturarea simptomatologiei depresiei vor produce si inlaturarea insomniei.

c.      Insomnia neurologica: cauzata de traumatisme sau tumori cerebrale

d.     Insomnia simptomatica: apare asociata in boli insotite de simptome ca durere, diaree, tuse, poliurie. Inlaturarea acestor simptome inlatura si insomnia.

e.     Insomnia toxica: la abuzul de excitante SNC (cafea, amfetamine).

in functie de momentul manifestarii:

a.     initiala: cu dificultate de adormire (in stari de excitatie emotionala sau anxietate)

b.     intermimitenta: cu somn discontinuu (in stari depresive)

c.      terminala, cu trezire precoce, in special la varstnici

d.     de noapte, cu inversarea ritmului normal veghe-somn

HIPNOTICE - clasificare

Hipnoticele se impart in doua mari grupe:

o      Hipnoinductoare - substante care favorizeaza instalarea somnului

o      Hipnocoercitive - substante care forteaza instalarea somnului.

Caracteristicele fiecarei clase se gasesc in tabelul urmator

Reprezentanti:

hipnocoercitive:

a.     barbiturice

i. cu latenta si durata ultrascurte: tiopental

ii. cu latenta si durata scurta: ciclobarbital

iii. cu latenta si durata medie: amobarbital

iv. cu latenta si durata lunga: fenobarbitalul

hipnoinductoare:

a.     benzodiazepine (derivati de 7-nitro 1,4 benzodiazepine): nitrazepam, flunitrazepam

b.     imidazopiridine: zolpidem

c.      ciclopiroline: zopiclon