Ingrijirea pacientilor cu ocluzie intestinala

INGRIJIREA PACIENTILOR CU OCLUZIE INTESTINALA

Pregatirea preoperatorie:

Pregatirea preoperatorie este diferentiata in functie de felul bolii (stadiul evolutiv terenul bolnavului, afectiunile asociate, starea generala a organismului. Factorii sociali) si tipul de activitate nervoasa superioara.

Ea reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament si ingrijiri efectuate pentru a preintampina eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie.

Planul de interventii preoperatorii cuprinde:

- Masuri generale sau uzuale
- Masuri speciale
- Masuri de urgenta

Masurile generale

componentele masurilor generale de ingrijire preoperatorie a pacientului sunt:

- Pregatirea psihica, pregatirea fizica;
- Igiena generala;
- Supravegherea;
- Alimentatia preoperatorie.
- Examenul somatic;
- Examenul clinic pe aparate;
- Examenul de laborator

*Pregatirea psihica a pacientului:

*pacientii care necesita interventii chirurgicale sunt animati de sentimente de teama, agitatie, incertitudine pentru diagnostic, anestezie, durere si evolutie postoperatorie

*asistenta medicala are responsabilitatea si obligatia:

- Sa castige increderea pacientului;

- Sa inlature teama si starea de anxietate a pacientului;

- Sa-l incurajeze si sa-i insufle incredere in echipa operatorie;

- Sa nu ii aduca la cunostinta gravitatea diagnosticului si a interventiei; sa manifeste rabdare si sensibilitate la exprimarea gandurilor si temerilor pacientului;

- Sa-i asigure conditii de mediu optim

*pentru protectia psihica a pacientului ziua operatiei ii este adusa la cunostinta cu cel mult 12 ore inainte iar programarea nu trebuie amanita, in caz contrar contribuind la cresterea starii de neliniste, tensiune, teama.

*Igiena generala:

*ingrijirile igienice zilnice cuprind: baie generala, ingrijirea gurii si a dintilor, taiatul unghiilor, pieptanatul parului;

- Curatenia patului si a salonului

*Supraveghere:

*asistenta medicala observa zilnic si comunica declicului eventualele valori perturbate pentru:

- Functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura);

- Scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor;

- Dezechilibre hidroelectrolitrice;

- La femei se noteaza perioada menstruala deoarece aceasta contraindica interventia chirurgicala

*Alimentatie preoperatorie:

*cura alimentara preoperatorie consta in administrarea de alimente in functie de afectiunile pacientului.

Examenul somatic:

*in urma examenului clinic sunt observate si consemnate

- Aspectul general al pacientului;

- Culoarea tegumentelor si mucoaselor;

- Greutatea si inaltimea;

- Posibilitatea de mobilizare si autoservire

Examenul clinic pe aparate:

*este realizat de catre medic

Examenul de laborator:

* indiferent de afectiunea pacientului si operatia care urmeaza a i se efectua, examenele de laborator curente sunt obligatorii pentru completarea examenului clinic si aprecierea exacta a starii de sanatate

Asistenta medicala recolteaza sange pentru examenul de urgenta (hemoleucograma; Rh; grup sanguin; ionograma; rezerva alcalina; uree; creatinina, timp de sangerare, timp de coagulare, examen sumar de urina)

*in cazul operatiilor mai mari se efectueaza urmatoare examene:

- Proteinemie, colesterol;

- VSH, EAB (echilibru acido-bazic)

*in cadrul examenelor de laborator sunt cuprinse:

- Radioscopiile, radiografiile, scintigrafiile;

- Electrocardiograma, electroencefalograma;

- Computer tomograf, RMN

1. Explorarea sanguina

A)        Examenul citologic: hematocrit, leucograma cu formula, numar de trombocite. Numarul mic al hematiilor asociat cu un hematocrit si o hemoglobina scazuta semnifica o anemie acuta sau cronica.

B)         Examenul biochimic: ureea sanguina, glicemia, ionograma serica, colesterolemia, transaminazele.

C)         Testele de sangerare si coagulare, determinarea grupului sanguin si a timpului de protrombina sunt obligatorii in vederea efectuari interventiei chirurgicale

D)        Reactia Bordet-Wassermann este obligatorie. In cazul in care este pozitiva se contraindica interventia chirurgicala (exceptand urgentele) si se prescrie terapia specifica

Toate aceste explorari sanguine necesare etapei preoperatorii se realizeaza

Prin punctie venoasa.

PUNCTIA VENOASA

Obiectivul procedurii;

- Recoltarea sangelui pentru examenul de laborator

Pregatirea materialelor:

- Garou;

- Manusi de unica folosinta;

- Seringi; ace; o canula; Butterfly (fluturas); sistem vacutainer;

- Tampon;

- Alcool;

- Musama, aleza;

- Eticheta;

- Eprubete;

- Banda adeziva non alergica;
- Formular pentru laborator;
- Recipient pentru colectarea materialelor

Pregatirea pacientului:

Psihica

- Informam si explicam pacientului necesitatea proceduri

- Incurajam pacientul pentru a reduce anxietatea

- Intrebam pacientul daca i s-a mai recoltat pana in prezent si daca a avut vreo reactie

- Obtinem consimtamantul informat

Fizica

- Asiguram pozitia corespunzatoare in conformitate cu suirea
Pacientului

- Examinam calitatea si starea venelor, alegem locul punctiei

Efectuarea procedurii:

- Identificam pacientul;

- Spalam mainile si punem manusi pentru a preveni contaminarea;

- Selectam locul potrivit;

- Punem musama sub bratul pacientului;

- Aplicam garoul la 5-8cm deasupra locului de punctie;

- Palpam vena;

- Verificam prezenta pulsului;

- Montam seringa si atasam acul;

- Recomandam pacientului sa stranga pumnul;

- Daca venele nu sunt vizibile si nu se pot simti la palpare incercam urmatoarea tehnica;

A) rugam pacientul sa inchida si sa deschida pumnul

B) dam drumul la garou si rugam pacienti sa-si coboare mana sub nivelul inimi,
Pentru a i se umple venele, apoi re aplicam garoul si batem usor pe vena pentru a deveni mai vizibila

C) inlaturam garoul si punem o compresa calda si umeda pe vena timp de 10-15min

- Dezinfectam tegumentul (cu un tampon cu alcool) folosind miscari circulare de la centru in afara cu cativa centimetri, pentru a evita introducerea potentialei flore de pe piele in interiorul vaselor pe perioada efectuari proceduri;

- Pozitionam mana nedominanta la 4-5cm sub locul de punctie si cu policele se intinde pielea dreapta pe vena;

- Tinem acul cu bizoul in sus si introducem la un unghi de 10-30° de deasupra venei in pozitia oblica;

- Urmam cursul venei si cand sangele se intoarce prin lumenul acului avansam cu acul in vena la 2cm; aspiram sangele in seringa; daca curgerea sangelui este rapida dezlegam garoul pentru a preveni staza si hemoconcentratia care poate modifica testele de laborator; plasam un tampon cu alcool pe locul punctiei venoase si usor retragem acul cu seringa; aplicam o presiune pe locul punctie pana se opreste sangerarea;

- Etichetam eprubeta indicand numele prenumele bolnavului si completam buletinul de analiza

Reorganizarea locului de munca:

- Colectam deseurile conform PU in recipiente speciale;
- Indepartam manusile;

- Spalam mainile

Ingrijirea pacientului

- Asezam pacientul in pozitie comoda;

- Observam faciseul pacientului, culoarea tegumentelor;

- Verificam locul punctiei pentru a fi siguri ca nu s-a dezvoltat un hematom

- Sfatuim pacientul sa nu flecteze antebratul pe brat

Notarea procedurii:
- Notam procedura in dosar;

- Notam orice observatie legata de starea si reactia pacientului;
- Notam data, ora si proba ce a fost trimisa la laborator

Evaluarea eficacitati procedurii:

Rezultate asteptate:

- Pacientul are tegumente normal colorate;

- Semnele vitale sunt normale;

- Pacientul nu a prezentat stare de greata, voma, hematom

Rezultate nedorite:

- Lesin, stare de greata sau voma:

- Refuzul pacientului privind functia;

- Hematom:

- Hemoliza sangelui recoltat;

- Infectia

II. Explorarea tubului digestiv

a)     Examenul radiologie este foarte important de multe ori esential
Pentru diagnostic. Radiografia abdominala simpla este utila
Pentru ca poate evidentia! Imagini hidroaerice (ocluzie). Examenul
Radiologie baritat al tubului digestive nu se va efectua cand se
Suspecteaza o ocluzie intestinala sau o peritonita.

III. Explorarea pulmonara

Trebuie facuta la orice bolnav chirurgical.

Ea este obligatorie la varstnici si la bolnavi cu antecedente patologice (TBC pulmonari, emfizem. Astm bronsic, bronsita cronica. Fumatori).

IV. Explorarea cardio vasculara: EKG

Pregatirea fizica a pacientului:

- Pregatirea fizica difera de la pacient la pacient in functie de afectiune, stare generala. Examene de laborator si felul interventiei

- Pregatirea propriu-zisa incepe in seara dinaintea operatiei si consta in:

- Restrictie alimentara:

- Evacuarea intestinului si a vezicii urinare;

- Igiena corporala si depilarea zonei de interventie;

- Dezinfectare speciala:

- Administrare de medicatie prescrisa;

- Asezarea pacientului pe masa de operatie;

- Dezinfectia campului operator;

Restrictia alimentara:

- Este impusa atat in cazul anesteziei generale cat si in anestezia locala;

- Se interzice pacientului fumatul si consumul de alcool;
- In ziua operatie pacientul trebuie sa fie constient de necesitatea lipsei hidratarii si alimentari pentru evacuarea intestinului si a vezici urinare;

- Pentru evacuarea preoperatorie vezicala montarea unui caracter este utilizata atunci cand se are in vedere monitorizarea diurezei iar interventiile sunt de durata

TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL

Obiectivul procedurii:

- Evacuarea preoperatorie vezicala in vederea monitorizarii diurezei cand intervenita este de durata

Pregatirea materialelor:

- Tava pentru materiale;
- Sonda urinara sterile;
- Tavita renala;

- Manusi sterile si manusi de unica folosinta;
- Solutii dezinfectante tampoane si comprese sterile;
- Seringi;

- Ser fiziologic sau apa stenic.
- Solutie sterile pentru lubrifiant sonda;
- Pungi colectoare;

- Materiale pentru toaleta organelor genitale;
- Musama;
- 1-2 eprubete
Pregatirea pacientului

Psihica:

- Informam pacientul cu privire la necesitatea sondajului;

- Obtinem consimtimantul si colaborarea acestuia

Fizica:

- Asezam pacientul in pozitie ginecologica (femei), si decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor departate (barbate);

- Asiguram intimitatea pacientului

Efectuarea procedurii:

- Identificam pacientul;

- Verificam recomandare medicala;

- Protejam patul cu aleza si musama;

- Lasam accesibila zona genitala;

- Spalam mainile si imbracam manusi de unica folosinta;

- Efectuam toaleta regiuni respective cu apa si sapun si dezinfectam meatul urinar;

- Indepartam materialele folosite pentru toaleta si asezam intre coapsele pacientei tavita renala;

- Schimbam manusile de unica folosinta cu cele sterile;

- Evidentiem meatul urinar;

- Dezinfectam onorificul uretral;

- Prindem sonda intre degetul mediu si inelar al mainii dominante si lubrifiem sonda;

- Orientam varful sondei in sus tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului;

- Introducem sonda in uretra la o adancime de 4-5cm

Ingrijirea pacientului:

- Asezam pacientul in pozitie comoda;

- Verificam daca pacientul acuza disconfort

Reorganizarea locului de munca

- Colectam deseurile in recipiente speciale;

- Indepartam manusile;

- Spalam si dezinfectam mainile

Notarea procedurii:

- Notam data, ora, scopul sondajului;

- Numele persoanei care a efectuat procedura;

- Aspectul si cantitatea urinei eliminate

Evaluarea eficacitati procedurii

rezultate asteptate:

- Pacientul exprima stare de confort;

- Sondajul s-a facut fara incidente

rezultate nedorite: - sonda nu se poate introduce;

- Sonda a fost desterilizata;

- Pacienta acuza dureri, sangereaza;

- Sonda este infundata cu cheaguri;

- Asistenta medicala efectueaza inaintea interventiei chirurgicale o clisma evacuatoare pentru golirea intestinului terminal

Clisma evacuatoare: Obiectivul procedurii:

- Introducerea prin anus in rect si colon a unor lichide pentru indepartarea materiilor fecale

Pregatirea materialelor:

- Masa de tratament;

- Musama;

- Substanta lubriflanta;

- Materiale pentru toaleta perineala;

- Canula rectala, casoleta cu comprese;

- Stativ pentru irigator, irigator, tub de cauciuc de 1,5 - 2 m, tavita renala, bazinet, apa calda la 35°- 37° C, (500-1000ml adulti, 250ml adolescenti) sare (1 lingurita/1 l apa), ulei (4 linguri/1 l apa) sau glicerina (40 gr/500 ml), sapun (1 lingurita rasa/1 l apa)

- Solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic.

Pregatirea pacientului:

Psihica - se anunta si se explica tehnica, solicitandu-i colaborarea

- Obtinem consimtamantul informativ

Fizica - asiguram intimitatea pacientului

- Pozitionam pacientul in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si membrul inferior drept flexat

- Asezam musamaua si aleza sub bazinul pacientului; - asezam bazinetul sub regiunea sacrala si acoperim pacientul cu o invelitoare

Efectuarea tehnicii:

- Verificam prescriptia medicala;

- Ne spalam pe maini cu apa si sapun;

- Imbarcam manusi de unica folosinta;

- Se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;

- Se verifica temperatura apei;

- Se umple irigatorul;

- Se evacueaza aerul si prima coloana de apa;

- Se lubrifiaza canula;

- Se fixeaza irigatorul in stativ la o inaltime de 45cm

- Indeparteaza cu mana stanga fesele pacientului si introduce canula prin anus in rect perpendicular pe suprafata subadiacenta, cu varful indepartat inainte in directia vezicii urinare;

- Dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale;

- Se introduce canula 10-12 cm;

- Se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de curgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 58 cm deasupra - capului bolnavului;

- Pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si regleze musculatura abdominala, sa retina solutia 10-15 minute;

- Se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; se indreapta canula si se aseaza in tavita renala; pacientul este adus in pozitie de decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la adancime mai mare.

- Daca pacientul se poate deplasa va merge la toaleta;

- Pentru cei imobilizati se foloseste bazinetul;

Ingrijirea pacientului:

- Dupa eliminarea scaunului la pacienti imobilizati se realizeaza toaleta zonei

Reorganizarea locului de munca:

- Indepartam paravanul si aerisim salonul;

- Indepartam materialele utilizate;

Notarea procedurii:

- Notam cantitatea, aspectul, culoarea materiilor fecale in foia de temperatura sau in planul de ingrijire

Evaluam eficacitatea procedurii:

rezultate asteptate: - pacientul exprima confort

- Materiile fecale au aspect normal;

- Rezultate nedorite: - canuia intampina rezistenta dupa patrunderea in anus;

- Pacienta nu poate retine lichidul

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

Masurarea si notarea tensiunii arteriale:

Obiectivul procedurii

- Determinarea presiunii sistolice si diastolice pentru a evalua starea pacientului in ceea ce priveste volumul sangvin, randamentul inimii inainte si dupa operatie

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Pregatirea materialelor

- Pregatim pe o tava medicala; - stetoscop biauricular - tensiometru cu manseta adaptata varstei - comprese cu alcool medicinal - pix de culoare albastra - foaie de temperatura - caiet de adnotari

Pregatirea pacientului:

Psihica:

- Explicam pacientului procedura pentru a reduce teama si a obtine colaborarea

- Asiguram un repaus psihic de cel putin 5min

Fizica

- Asezam pacientul in pozitie confortabila

Efectuarea procedurii:

- Utilizam comprese cu alcool pentru a sterge olivele stetoscopului

- Selectam un tensiometru cu manseta potrivit varstei

- Alegem bratul potrivit pentru aplicarea mansetei

- Rugam pacientul sa adopte pozitia confortabila cu bratul sustinut la nivelul inimi si palma indreptata in sus

- Verificam daca manseta contine aer

- Scoatem aerul din manseta

- Inchidem ventilul de siguranta inainte de a umfla manseta

- Aplicam manseta circulara in jurul bratului la .2-5cm deasupra aplici cotului si o fixam

- Palpam artera brahiala

- Asezam membrana stetoscopului deasupra arterei reperate si introducem olivele in ureche

- Umflam manseta tensiometrului pompand aer cu para de cauciuc in timp ce privim acul manometrului

- Pompam aer pana cand presiunea se ridica astfel incat pulsul a disparut

- Decomprimam manseta, deschizand usor ventilul de siguranta si restabilim circulatia sanguina prin artere

- Inregistram prima bataie care reprezinta T.A max (sistolica) si ultima bataie T.A min (diastolica)

- Indepartam manseta, curatam si dezinfectam olivele stetoscopului

- Inregistram valorile masurate in carnetul personal, notam numele bolnavului si data inregistrarii

- Reprezentam grafic tensiunea arteriala in foaia de temperatura, valoarea fiind inregistrata printr-un dreptunghi de culoare albastra

Evaluarea eficacitatii:

- Rezultate asteptate: - T.A a pacientului este in limite normale

- Pacientul nu acuza cefalie, tulburari de echilibru

- Rezultate nedorite:  - T.A sistolica sau diastolica este mai mare sau mai mica fata de valoarea normala

Masurarea si notarea pulsului:

Definitie:

Pulsul arterial este rezultatul undei determinat de distensia peretilor aortei, ca urmare a evacuarii bruste a sangelui la fiecare sistola a ventriculului stang.

Obiectivul procedurii:

- Determinarea numarului de batai cardiace pe minut, inaintea si dupa interventie.

- Obtinerea de informatii despre activitatea inimii

Pregatirea materialelor

- Pregatim pe o tavita medicala;

*ceas de mana cu secundar

*culoare rosie (pix, creion)

* carnet de adnotari personale

* foaia de temperatura

Pregatirea pacientului:

Psihica:

- Explicam pacientului procedura pentru a reduce emotiile, teama si a obtine colaborarea

- Asiguram un repaus psihic de 5min, inainte de masurare

Fizica:

- Asezam pacientul in pozitie confortabila in functie de starea

Generala:

*decubit dorsal cu membrul superior intins pe langa corp, articulatia mainii in extensie, mana In suprimare (palma orientate in sus)

*pozitie semisezanda, antebratul in unghi drept sprijinit pe suprafata patului

Efectuarea procedurii:

- Ne spalam pe maini

- Reperam artera radiala la extremitatea distala a antebratului, pe fata anterioara in santul radial aflat in continuarea policelui;

- Plasam degetele index, mediu, inelar, deasupra arterei reperate; - exercitam o presiune usoara asupra arterei, astfel incat sa percepem sub degete pulsatiile sangelui.

- Numaram timp de un minut pulsatiile

- Apreciem ritmul, amplitudinea si elasticitatea peretelui arterial inregistram frecventa pulsului in carnetul personal notand: numele pacientului, salonul, data inregistrarii - ne spalam pe maini;

Reprezentarea grafica

- Notam grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare rosie asezat direct pe linia orizontala, din rubrica corespunzatoare pentru dimineata si seara, pentru valori care cresc din 4 in 4 si printr-un pune asezat in mijlocul patratului, pentru valori care cresc din 2 in 2

- Prin unirea punctelor obtinem curba pulsului

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate:
- Pulsul este bine batut, regulat iar frecventa se inscrie in limite normale corespunzatoare varstei

- Pacientul este linistit

Rezultate nedorite:

- Pulsul radial nu este perceptibil

- Pacientul este palid, anxios, acuza palpitatii. Extrasistole

- Pulsul mai poate fi palpai, la nivelul:

- Arterei temporale - arterei carotida externa - artera pedioasa - artera femurala - apex (varful inimii) - artera poplitee - artera tibiala

Valorile normale ale pulsului la adult 60-100 batai/min (barbati 70batai/min, femei 78 batai/min)

Masurarea si notarea respiratiei:

Definitie

A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

Obiectivul procedurii:

- Determinam rata respiratorie pentru a servii ca baza de comparare cu masuratorile ulterioare;

- Monitorizam efectele bolii

- Monitorizam inaintea si dupa interventia chirurgicala

Pregatirea materialelor:

- Pregatim pe o tavita medicala;

- Ceas cu secundar - culoare verde (creion, pix) - foaie de temperatura - carnet de adnotari personale

Pregatirea pacientului:

- Evitam pregatirea psihica a pacientului, intrucat acesta isi poate modifica ritmul obisnuit in momentul in care constientizeaza propria respiratie

- Asezam pacientul in decubit dorsal

Efectuarea procedurii:

- Plasam mana cu fata palmara pe suprafata toracelui sau urmarim direct si numaram inspiratiile sau expiratiile timp de un minut

Reprezentarea grafica:

- Consemnam valorile obtinute printr-un punct.. pe foaia de temperatura

- Unim cu o linie valorile prezente pentru a obtine curba - unim primul punct printr-o linie cu sageata de rubrica respiratie aflata in partea dreapta a sistemului de coordonare din foaia de temperatura

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate:

- Rata respiratiei, in repaus, este in limitele normale caracteristice varstei

- Respiratia se face pe nas, este linistita fara zgomote, fara efort.

Rezultate nedorite:

- Rata respiratorie este mai mica sau mai mare fata de valorile normale caracteristice varstei;

- Pacientul trece printr-o detresa respiratorie manifestata prin zgomote respiratorii anormale, piele palida sau cianoza, pierdere de cunostinta.

Respiratia normala:

Adult; 16-18 respiratii/min

Copil mare; 15-25 respiratii/min

Copil mic; 20-40 respiratii/min

Nou-nascut; 30-80 respiratii/min

Masurarea si notarea temperaturii corpului

"Viata este ansamblul functiilor care rezista mortii "

(BICHAT)

Definitie:

Temperatura corpului uman reprezinta caldura rezultata din procesele oxidative prin care se dezintegreaza alimentele energetice introduse in organism.

Obiectivul procedurii:

- Determinam nivelul curent a caldurii corpului - evaluam refacerea pacientului dupa boala - evaluam caldura interna inainte si dupa interventie

Pregatirea materialelor:

In functie de calea aleasa pentru masurare, pregatim pe o tava medicala;

- Termometru din sticla uzual pentru axila, oral sau rectal

- Lubrifiant daca se foloseste calea rectala

- Manusi de unica folosinta (optional), comprese de tifon;

- Culoare albastra, (creion, pix);

- Foaie de temperatura

- Recipient cu solutie de cloramina 1%;

Pregatirea pacientului:

Psihica:

- Explicam procedura pentru a obtine colaborarea

Fizica:

- Asezam pacientul in pozitia cea mai adecvata caii utilizate pentru masurarea temperaturii corporale

Efectuarea procedurii:

1) metoda orala

- Ne spalam pe maini

- Clatim termometru cu apa rece daca a fost tinut in solutie dezinfectanta

- Stergem termometrul cu o compresa de tifon pentru a indeparta urmele solutiei

- Prindem termometrul in mana, si scuturam printr-o miscare din articulatie, pana la coborarea mercurului sub 36 grade

- Plasam termometrul in cavitatea bucala sublingual

- Instruim pacientul sa inchida gura - mentinem termometru timp de 3min

- Indepartam termometru

- Citim gradatia de pe scala termometrului inregistram temperatura in carnetul personal spalam termometru cu apa calda si detergent

- Introducem in solutie dezinfectanta, (solutia se schimba la 12 ore)

2) metoda axilara

- In cadrul acestei metode, termometrul se plaseaza in axila. - Se apropie bratul pacientului de trunchi si se flecteaza antebratul pe torace

- Termometrul se mentine 10 min;

- Se indeparteaza termometrul si se citeste gradatia

- Inregistram valoarea

- Spalam si introducem termometrul in solutie dezinfectanta ne spalam pe maini

3. Metoda rectala:

- Ne spalam pe maini

- Stergem, scuturam si citim gradatia termometrului - punem manusi de unica folosinta

- Lubrifiem bulbul termometrului

- Asiguram intimitatea pacientului

- Asezam pacientul in decubit lateral si descoperim regiunea fesiera

- Mentinem termometrul timp de 3min

- Indepartam si stergem cu o compresa de tifon

- Citim gradatia termometrului

- Spalam termometrul si introducem in solutie dezinfectanta

- Inregistram temperatura in carnetul de adnotari

Reprezentarea grafica

- Notam grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare albastra

- Unind punctele obtinem curba termica

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate:

- Temperatura inregistrata este in limite normale varstei

Rezultate nedorite:

- Pacientul prezinta disconfort, frison, iritatie

Valorile temperaturii normale;

- Temperatura normala 36-37 grade

- Subfebrilitate:37-38 grade

- Febra moderata:38-39 grade

- Febra ridicata:39-40 grade

- Hiperpirexie peste 40 grade

Tehnica recoltarii urinei pentru determinarea diurezei

Definitie:

Diureza reprezinta procesul de formare si eliminare al urinei din organism in 24 de ore.

Obiectivul procedurii:

- Obtinem date asupra starii aparatului urinar - stabilim volumul urinar Pregatirea materialelor;

- Tava medicala

- Recipient curat pentru colectarea diurezei manusi pentru manipularea urinei - sonda urinara daca situatia o impune - seringa

Pregatirea pacientului

Psihica:

- Informam pacientul

- Obtinem colaborare

- Explicam procedura

Fizica:

- Educam pacientul pentru toaleta regiunii genitale

Efectuarea procedurii:

- Imbarcam manusi

- Pregatim vasele de colectare, acestea trebuiesc pastrate acoperite

- Le etichetam cu numele si prenumele pacientului, nr salonului si al patului

- Transportam urina la laborator

- Notam gradatia in foaia de temperatura

Notarea grafica:

- Notarea in foaia de temperatura se face prin hasurarea patratelelor

- Linia orizontala hasurata mai intens corespunde cu 500ml urina

- Fiecare linie orizontala in plus sau in minus echivaleaza cu l00 ml

- Notam diureza intotdeauna, dimineata dupa trecerea celor 24 ore

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate asteptate:

- Urina nu contine albumina sau glucoza

nu este contaminate cu scurgere vaginala

Rezultate nedorite:

- Monstra de urina este contaminata cu scurgere vaginala sau cu sange menstrual

Observarea tranzitului intestinal:

In cazul ocluziei intestinale tranzitul intestinal este intrerupt.

Inainte de interventia chirurgicala asistenta medicala monteaza o sonda nazo - gastrica ce se mentine postoperator pana la reluarea tranzitului digestiv.

Aspiratia gastrica

Definitie: golirea stomacului de continut prin intermediul unui tub introdus in stomac si mentinerea stomacului gol prin efectuarea unor manevre de aspiratie.

Echipamentul necesar:

- Carucior;

- Sonda nazo - gastrica;

- Materiale pentru protectia pacientului si a patului;

- Recipient pentru proteza dentara (daca este cazul);

- Lubrifiant - hidrosolubil;

- Seringa de 20 ml;

- Recipient pentru lichidul de aspiratie;

- Pensa hemostatica (la nevoie);

- Pompa de aspiratie.

Efectuarea manevrei:

Inainte de toate asistenta medicala:

- Explica pacientului scopul tubajului;

- Explica manevra, castiga consimtamantul si cooperarea;

- Asigura izolarea pacientului si -1 aseaza intr-o pozitie confortabila si relaxanta.

- Il informeaza asupra duratei interventiei

- Indeparteaza proteza dentara (daca exista)

- Ajuta pacientul sa-si sufle nasul

- Masoara distanta de la nari la stomac si noteaza pe tubul nazo - gastric. Se introduce sonda in stomac, dupa ce a fost lubrifiata

Asistenta medicala verifica daca sonda a ajuns in stomac astfel:

- Aspira continutul gastric, printr-o aspiratie continua sau intermediara, in functie de

Recomandarile medicului.

- Introduce 20ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, zgomotul va fi ascultat cu ajutorul unui stetoscop

Se va securiza sonda la nas sau fata cu banda adeziva. Dupa suprimarea aspiratiei gastrice asistenta medicala: Se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta confortabil; indeparteaza materialele folosite; inregistreaza tehnica efectuata;

Monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post manevra si le raporteaza medicului.

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

Reprezinta ansamblu de masuri si interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.

Planul de interventii postoperatorii cuprinde:

- Preluarea pacientului

- Supravegherea pacientului

- Ingrijirea postoperatorie

Preluarea pacientului;

Pacientul este preluat de anestezist si asistenta medicala dupa terminarea protocolul izooperator in serviciul de reanimare sau sala de supraveghere, care sunt amplasate in apropierea salii ele operatie.

Pregatirea salonului si a patului:

- Inca din timpul operatiei se pregateste salonul si patul pentru primirea bolnavului. Pentru a-i proteja sistemul nervos, este bine sa fie plasat intr-o camera cat mai izolata cu putine paturi.

Temperatura din salon nu va depasi 20C, o temperatura prea ridicata poate produce transpiratie si o usoara tahipnee, ceea ce contribuie la deshidratarea bolnavului. Patul se pregateste cu lenjerie curata, musama, traversa.

Langa patul bolnavului se pregateste sursa de oxigen cu umidificator, seringa, si substante medicamentoase calmante, pansamente, garou, vata, alcool, punga de gheata, tavita renala, plosca, urinar.

Transportul bolnavului de la sala de operatie in salon se va face cu targa sau caruciorul port-targa.

Inca din seara zilei in care s-a facut operatia se recomanda pozitia Fowler. Sub genunchi se fixeaza un sul sau o perna cilindrica, pentru ca bolnavul sa-si poata mentina membrele inferioare flactate, fara nici un efort muscular.

Supravegherea aspectului general

Supravegherea permanenta a pacientului este obligatorie pentru depistarea eventualelor complicatii legate de anestezie si interventia chirurgicala

Medicul anestezist va supraveghea pacientul pana la aparitia starii de veghe si a reflexelor de aparare, moment din care ramane sub supravegherea asistentei medicale.

Asistenta medicala asigura supravegherea pacientului pentru:

- Culoarea fetei, a tegumentelor si a mucoaselor,

Va supraveghea si va intretine in perfecta stare de curatenie pielea, prin bai partiale, ferind insa regiunea pansata si va lua toate masurile pentru a preveni aparitia escarelor.

- Temperatura se masoara cel putin de doua ori, pe zi, in primele zile dupa interventie se intalnesc des stari subfebrile cauzate de resorbtia detritusurilor din plaga.

- Va urmari pulsul de mai multe ori pe zi.

- Aparatul respirator se supravegheaza stabilind tipul, frecventa si amplitudinea respiratiei.

- Supravegherea diurezei si scaunului odata cu instalarea tranzitului intestinal.

- Primul scaun poate fi grabit (6-7 zile de la interventia chirurgicala) prin ingestia de ulei de parafina.

- Igiena corporala, mobilizarea, administrarea de medicatie

- Efectuarea analizelor medicale solicitate de medic

- Securitatea pacientului - pansamentul plagii si controlul tuburilor de dren, sangerare si hemoragia.

Imediat ce pacientul este adus in salon, de la sectia de ATI:

- Se administreaza oxigen

- Se realizeaza rehidratarea si alimentarea pacientului;

- Se realizeaza masurarea functiilor vitale si vegetative (puls, tensiune, respiratie, temperatura, diureza,)

- Se urmareste aspectul tubului de dren, pansamentului

- Se administreaza medicatia prescrisa de medic

Tehnica administrarii oxigenului (oxigenoterapia)

Definitie:

Reprezinta administrarea de oxigen, pe cale inhalatorie, in scopul imbunatatirii aerului inspirat cu oxigen, in concentratii diferite, putandu-se ajunge pana la o concentratie de 100%.

Scopul:

- Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arterial in limite fiziologice normale (95-100%)

- Combate hipoxia, care poate fi:

- Anemica

- Circulatorie

- Hipoxica

Pregatirea materialelor:

- Manusi chirurgicale

- Sonda nazala, masca (cu sau fara re inhalarea aerului expirat), ochelari pentru oxigen, cort de oxigen

- Leucoplast

- Umidificator

- Sursa de oxigen

- Aqua gel - pentru umidificarea sondei

Pregatirea pacientului

A.Psihica:

- Informam pacientul asupra necesitatii administrarii oxigenului - explicam procedura pentru a obtine colaborare - asiguram pacientul de inofensivitatea procedurii - verificam libertatea cailor aeriene

B.Fizica:

- Asiguram pacientului o pozitie comoda

Efectuarea procedurii:

- Verificam prescriptia medicala si debitul de oxigen/min - identificam pacientul si obtinem colaborarea

- Asamblam echipamentului functie de metoda de administrare executam

Tehnica;

*daca se administreaza pe sonda:

- Masuram distanta de la narina pana la lobul urechii (6-8 cm) - umezim sonda pentru a facilita inaintarea

- Introducem sonda in narina perpendicular pe planul fetei, pentru a nu lovi cornetele nazale (cand se inclina in sus)

- Ne asiguram ca sonda a ajuns in profunzimea dorita

- Fixam sonda cu leucoplast

- Fixam debitul de administrare a oxigenului in functie de prescriptia

Medicala

*daca se utilizeaza masca de oxigen - aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientului se va fixa cu o curea in jurul capului

Ingrijirea pacientului;

- Supraveghem pacientul si controlam permeabilitatea sondei - asiguram ingrijirea nasului si cavitatii bucale, deoarece oxigenul usuca mucoasele - supraveghem echipamentul de administrare a oxigenului (presiune, debit) - acordam suport psihic pacientului si combatem orice cauza de disconfort - mobilizam periodic sonda - curatam echipamentul la terminarea tehnicii

Reorganizarea locului de munca:

- Indepartam sonda de unica folosinta

- Cand indicatia de administrare a oxigenului inceteaza, indepartam cu grija sursa de oxigen

Notarea procedurii;

- Notam data si ora inceputului si sfarsitului oxigenoterapiei - notam debitul/min

notam reactia pacientului, semnele vitale (culoarea tegumentelor)

Incidente si accidente:

- Daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna. - Lichidul poate li impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-1

- Datorita introducerii sondei profund in faringe, se produce distensia abdominala

- In caz de fisura a mucoasei nazale la administrarea de oxigen, acesta patrunde si se infiltreaza la baza gatului producand emfizem subcutanat

- Administrarea timp indelungat de oxigen in concentratie mare (70%) produce pneumonia de oxigen

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate:

- Pacientul are respiratie normala

- Prezinta ameliorarea starii initiale

Rezultate nedorite:

- Pacientul se baloneaza

- Sonda iese in afara deoarece nu a fost introdusa corect

- Mucoasele pacientului sunt uscate, iritate

Rehidratarea si alimentatia bolnavului

Din cauza pierderii de lichide din timpul interventiei chirurgicale si restrictiei de alimentatie, bolnavul prezinta o intensa senzatie de sete.

Asistenta medicala calculeaza bilantul de apa si electroliti si asigura reechilibrarea hidroelectrolitica prin administrarea de ser fiziologic, glucoza 5 %, solutie Ringer, conform ionogramei serice si numai la prescriptia medicului.

Asistenta medicala asigura respectarea regimului alimentar: in primele 3-4 zile postoperator, nu se administreaza lichide dulci, prin fermentatie produc balonari;

In cazul in care a avut loc rezectia unei anse intestinale, regimul alimentar este foarte strict: in primele 2 zile bolnavul nu ingera nimic, se administreaza pe cale parenterala solutii cu electroliti si proteine;

Din ziua a treia se vor da bolnavului rare inghitituri de ceai neindulcit (1-2 linguri/24 h);

Treptat, regimul devine lacto -hidro- zaharat cu mese regulate, bolnavul trebuie sa mestece bine alimentele.

Alimentele interzise: grasimi, alimente bogate in celuloza, legume uscate, bauturi alcoolice si gazoase.

Tehnica alimentatiei parenterale

- Se realizeaza pe cale intravenoasa

- Ratia alimentara se calculeaza in functie de necesarul de calorii/24de ore cu respectarea principiilor nutritive si a ratiei de lichide.

Perfuzia

Definitie;

Denumita "Linia vietii', consta in introducerea solutiilor de perfuzat direct in lumenul vasului, fie picatura cu picatura, fie in jet in functie de scopul dorit.

Obiectivul procedurii;

- Rehidratarea organismului

Pregatirea materialelor;

- Tavita medicala

- Manusi chirurgicale

- Solutie de perfuzat

- Perfuzor, piese intermediare

- Comprese, tampon de vata, solutie dezinfectanta

- Garou, masca

- Branula, romplast, fese - musama, aleza. - Seringi si ace sterile - stativ, tavita renala

Pregatirea pacientului

A) Psihica;

- Explicam procedura - obtinem consimtamantul

B)

- Asiguram pozitia favorabila

- Examinam calitatea si starea venelor si alegem locul.

Efectuarea procedurii:

- Identificarea pacientului

- Ne spalam pe maini si punem manusi pentru prevenirea contaminarii

- Montam perfuzia:

- Indepartam ambalajul solutiei perfuzabile, badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta

- Indepartam ambalajul trusei de perfuzat, fixam pensa hemostatica sub trocar

- Inchidem clama sau robinetul de fixare al numarului de picaturi indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat, in flacon fara a atinge trocarul cu degetele

- Indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor/3 (pentru a putea vizualiza numarul de picaturi pe minut)

- Eliberam clema pentru umplerea Intregii tubulaturi, a perfuzorului, fara a scoate carcasa de pe port - ac

- Dupa executarea punctiei venoase, indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port - ac, pe care il fixam la canula iv, fixand cu benzi de romplast atat amboul acului cat si mansonul perfuzorului

- Deschidem clama si reglam numarul de picaturi pe minut recomandat de medic.

- Pentru a "tine vena deschisa "se introduc pe canula i. v 0, l - 0,2ml heparina

Reorganizarea locului de munca:

- Colectam deseurile conform P.U in recipiente speciale

- Indepartam manusile

- Spalam mainile

Notarea procedurii:

- Notam procedura in fisa de proceduri

- Notam orice observatie legata de starea ele sanatate a pacientului

Complicatii posibile:

Frison si stare febrila in cazul nr. mare de, picaturi pe min.

- Embolie gazoasa - patrunderea aerului in cantitate mare in circuitul sanguin

- Dispnee si dureri precordiale - supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie

- Flebita sau necroza in cazul revarsarii solutiilor hipertonice - tromboza - prin mobilizarea cheagului sangvin.

Supravegherea pansamentului

Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaza pansamentul. Daca s-a largit ori s-a deplasat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca cel aplicat in sala de operatie.

Se controleaza de mai multe ori pe zi daca plaga nu sangereaza. Curatarea locala se face cu solutie ne iritanta.

Evolutia de vindecare a plagii se noteaza pe foaia de observatie a bolnavului.

Tehnica ingrijirii plagii

Obiectiv:

- Protectia plagii impotriva factorilor mecanici

- Prevenirea infectiilor

Pregatirea materialelor:

- Se face in functie de tipul pansamentului (protector, absorbant, compresiv.) - tava medicala, masuta pentru pansat

- Trusa cu instrumente sterile, pense anatomice, pense hemostatice

- Comprese sterile

- Tuburi de dren steril

- Manusi sterile, ochelari de protectie

- Musama, aleza

- Solutie antiseptica

- Pentru tegumente pentru plaga

- Solutie degresanta

- Materiale pentru fixare (fesi de tifon, benzi adezive)

- Tavita renala

Pregatirea pacientului;

Psihica:

- Informam pacientul asupra necesitatii ei e c t u a r ii

Pansamentului

- Obtinem consimtamantul

Fizica:

- Pozitionam pacientul in functie de segmentul ce trebuie pansat

- Asiguram intimitatea pacientului daca este cazul

Efectuarea procedurii:

- Alegem materialele in functie de tipul pansamentului - verificam prescriptia medicala - identificam pacientul

- Punem masca, se spalam si dezinfectam pe maini imbracam manusi sterile

- Indepartam pansamentul vechi, daca este lipit dezlipim cu apa oxigenata - curatam tegumentul din jurul plagii, (eter sau benzina), apoi dezinfectam cu alcool sau tinctura de iod

- Stergerea se face de ia plaga spre periferie. Pentru a evita contaminarea spalam plaga prin turnare pentru a nu produce durere - absorbim secretiile din plaga

- Curatam din nou tegumentul din jurul plagii, folosind un tampon pentru o singura manevra si stergem cu un tampon uscat

- Acoperim cu comprese sterile care sa acopere marginea plagii cu 1-2 cm Fixam prin lipire cu material adezive.

Ingrijirea pacientului

- Observam faciesul si comportamentul la durere

Reorganizarea locului de munca:

- Colectam deseurile cu potential infectios (comprese, manusi, tuburi de dren) in recipiente speciale
- Curatam instrumente si le pregatim pentru sterilizare
- Dezbracam manusile
- Spalam mainile

Notarea procedurii:

- Notam tipul de pansament, aspectul si evolutia plagii, data si ora.

Evaluarea procedurii:

Rezultate asteptate:

- Pansamentul este bine fixat si curat
- Plaga este in curs de vindecare

Rezultate nedorite:

- Pacientul acuza durere, tegumentele sunt rosii, edematiate, plaga secretanta

Prevenirea aparitiei complicatiilor

Pacientii operau beneficiaza de ingrijiri speciale:

A) pozitia pacientului este de decubit dorsal de obicei;

B) calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmeaza o curba ascendenta cu maximum in noaptea ce urmeaza operatiei, pentru ea apoi sa se diminueze progresiv la 48ore postoperator.

C) mobilizarea bolnavului trebuie initiata cat mai precoce pentru operatiile mici si mijlocii chiar in ziua operatiei, pentru cele de amploare, in functie de starea generala a pacientului. Se previn astfel complicatiile tromboembolice, (anticoagulante), bronhopneumonii, escare.

D) reluarea alimentatiei cat mai precoce in functie de tipul interventiei dupa reluarea tranzitului

E) prevenirea si combaterea complicatiilor inflamatorii. Complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea secretiilor, gimnastica respiratorie, masaj toracic, tuse asistata, antibiotice;
F) complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, meditatiei de stimulare a mictiunii.

- Retentia acuta de urara este o complicatie relativ frecventa putand sa apara la bolnavi mai ales dupa rahianestezie. Poate fi datorata unei cauze locale existente preoperator.

G) Supravegherea evolutiei plagii:

- Interventia chirurgicala se incheie cu ruptura plagii operatorii, scoaterea firelor reprezinta acul final al vindecarii. Plagile drenate in timpul operatiei, vor fi controlate zilnic pentru a urmari eficacitatea drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secretiilor drenate

H) Varsaturile cauzate de staza gastrica se previn prin efectuarea spalaturilor gastrice.

I) balonarile datorate parezei intestinale si hipertoniei
Sfincterelor se combat prin introducerea tubului de gaze.

Materiale necesare:

tub de gaze;

- Comprese de tifon;

- Tavita renala:

- Substanta lubrefianta;

- Recipient colector.

Pregatirea bolnavului:

- Se anunta si se explica esenta interventiei;

- Se izoleaza patul bolnavului;

- Se dezbraca si se aseaza in pozitie ginecologica

Efectuarea tehnicii:

- Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun;
Se lubrifiaza tubul de gaze;

- Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, iar cu cea dreapta se introduce tubul de gaze in anus, in rect si colon, prin miscari de "rasucire si inaintare ' pana la o adancime de 15 - 20 cm.

- Se acopera bolnavul si se mentine tubul de gaze cel mult 24 ore;

- Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare
- Se efectueaza toaleta regiunii anale;

- Se aseaza bolnavul in pozitie comoda.

J) evisceratia (se poate produce la sfarsitul primei saptamani cupa interventia chirurgicala datorata unui efort ce tuse, stranut, varsatura) se previne prin comprimarea moderata a plagii operatorie cu palmele.

K) sughitul - Poate fi oprit prin aplicarea unei pungi de gheata in regiunea epigastrica

L) complicatiile aparatului respirator

- Laringo traheitele - determinate de incubatia traheala (senzatie de usturime, dureri la nivelul laringelui. Voce ragusita, tuse uscata.

- Edemul glotei -(cianoza, tahipnee, cornaj), -: tratament hemi succinat de hidrocortizon, la nevoie traheostomii;

- Alveolita de aspiratie este un accident foarte grav aparut in urma inhalarii continutului gastric;
- Embolia pulmonara;

M) complicatiile aparatului cardiovascular

- Edemul pulmonar acut -{dispnee marcata de tip inspirator "tahipnee, expectoratie caracteristica, spumoasa, rozata, cianoza, tuse chinuitoare;

- Embolia pulmonara este cea mai grava complicatie a trombelor din sistemul cav inferior;

- Infarct miocardic acut postoperator

N) hemoragii digestive

STUDIUL DE CAZ;

CAZUL-1

Institutul Clinic Fundeni
Sursa; pacient; D.A.
Data Internarii: 1.02.2011
Data externarii: 2 .02 2011
Culegerea de date: - varsta: 25 ani;

- Sex: masculin:

- Religie: ortodoxa;

- Nationalitate - romana

- Domiciliul: Bucuresti

- Conditii de viata si mediu: bune ocupatie somer
Anamneza:

1. antecedente heredo - colaterale: fara importanta;
2. b. Antecedente personale: nesemnificative
3. c comportament fata de mediu: bun

Istoricul bolii:

Bolnavul se interneaza de urgenta pentru oprirea tranzitului intestinal de trei zile, durere abdominala intensa si varsaturi cu continut bilos si gastric in cantitate tic aproximativ 2-3 1/24 h.

Examenul clinic evidentiaza:

- Unde peristaltice abdominale care se propaga dupa un traiect fix si se termina in acelasi punct;

- Palparea regiunii meteorizare percepe distensie elastica;

- Percutia provoaca declansarea unei unde peristaltice vizibile;
- Tuseul rectal nu descopera nimic patologic;

- Radiografia abdominala pe gol indica o imagine hidroaerica in
- Centrul cavitatii abdominale.

Pacientul este constient, el a venit la spital insotit de familie, cu care tine legatura in fiecare zi. Pacientul colaboreaza cu medicul si cu asistenta medicala.
In timpul liber se ocupa cu ingrijirea copiilor, ii place sa citeasca si sa se uite la televizor.

Chiar daca se misca greu acesta merge singur, se duce singur la toaleta, de asemenea isi face singur toaleta.

Pacientul este credincios, de religie ortodoxa, ci se inchina in fiecare seara inainte de culcare

Prezinta: T.A. - 150/110 mm Hg:
Puls ~ 80 bat pe minut,
Tegumente: colorate adecvat;
Temperatura corporala = 26, 8 °C

Diagnostic prezumtiv:

ocluzie intestinala

Nevoia perturbata;

- Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de dependenta:

fatigabilitate - slabire fizica, adinamic, lipsa de forta

Sursa da dificultate;

- De natura fizica:

. o reprezinta durerea abdominala

Problema pacientului:

- Vulnerabilitate fata de pericole

Obiectiv:

. disparitia vulnerabilitatii si recapatarea increderii in sine, in decurs de 2 zile

Interventiile asistentei medicale:

Proprii:

- Asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin
Accidentare

- Ia masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul Imbolnavirilor
Cu boli transmisibile - prin izolarea pacientului, respectarea circuitelor, masuri de
Igiena spitaliceasca, (conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare
Cu apa indepartarea reziduurilor, sterilizare. Curatenie, dezinfectie).

- Urmareste si apreciaza corect potentialul infectios ai pacientului, receptivitatea
Sa si aplica masuri de izolare a surselor de infectie

- Informeaza si stabileste cu pacientul planuri de recuperare a starii de sanatate
- Creaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile. Nevoile
- Fumizeaza mijloace de comunicare adecvate starii pacientului.
- Invata pacientul tehnica de relaxare
- Face masaj al spatelui, mainilor si picioarelor
- Linisteste bolnavul si il lamureste asupra felului cum va decurge operatia

- Urmareste functiile vitale si vegetative;

- Pregateste bolnavul pentru interventia chirurgicala atat psihic cat si fizic.

Delegate - la indicati medicului incercam sa diminuam varsaturile
Administrarea de antiemetice

- La indicatia medicului realizeaza alimentatia parentala

Evaluare - dupa doua zile pacientul recapatat increderea in sine.

CAZUL -II-

Institutul Clinic Fundeni
Sursa: pacient M. R
Data internarii: 20 .01 .2011
Data externarii: 5. 02.2011
Date fixe: - varsta: 63 ani.

- Sex feminin:

- Nationalitate: romana:

- Religie: ortodoxa;

- Nu are deficiente si nu prezinta alergii.

Culegere de date: - domiciliul: Giurgiu;
- Conditii de mediu si de viata: bune
Ocupatie: pensionara.
Antecedente heredo- colaterale:

- Fara importanta.
Antecedente personale:

- Nesemnificative.

Istoricul bolii

Bolnava se interneaza cu dureri abdominale difuze, dar mai intense in hipocondrul stang, cu greturi si varsaturi moderate si intreruperea completa a tranzitului intestinal

Examenul clinic evidentiaza:

- La inspectie se observa deformare si meteorism care pornesc din hipocondrul stang pana la fosa iliaca dreapta;

- Palparea da senzatia de rezistenta elastica;

- Radiografia abdominala pe gol sursa colica distinsa sub rebordul costal si in flancul stang o imagine hidroaerica la capatul ei inferior.

Pacienta este constienta

Prezinta: - T.A. = 160/70 mm. Hg:
- Puls = 79 hat. /minut

Este nevoita sa pastreze repausul la pat, dar isi schimba singura pozitia in pat. Are
Capacitate fizica si psihica de a se imbraca fara ajutor.

Este febrila, prezinta tegumente usor palide.

Parul este ingrijit, unghiile - taiate scurt, detine obiecte personale pentru toaleta
(prosop, sapun, pieptene).

Comunica usor cu echipa de ingrijire, primeste regulat vizite de la rude si prieteni

Pacienta este religioasa, de religie catolica, respecta traditiile credintei.
Se ocupa cu ingrijirea nepotilor desfasoara diverse activitati sociale.

Diagnostic prezumtiv:

ocluzie intestinala

Nevoia perturbata:

Nevoia de a dormi si a se odihni

Manifestari de dependenta;

- Insomnie (2-3ore/noapte)
- Incomoditate. Disconfort
- Agitatie, oboseala

Sursa de dificultate:
Fizica:

- Este reprezentata de durerile abdominale

Problema pacientului:

- Insomni

Obiectivul:

- Pacienta sa poata avea un somn odihnitor in decurs de 3 zile.

Interventiile asistentei medicale:
Proprii:

- Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare

- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie

- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere al celorlalte nevoi

- Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului

- Asigurarea conditiilor mediului de viata (camera aerisita. Asigura lenjerie de pat si corp corespunzatoare);

- Asigurara liniste deplina;

Delegate

- Administrarea de calmante la indicatia medicului.
- Observa efectul acestuia asupra organismului

Evaluare:

- La 3 zile de la internare pacienta prezinta un somn odihnitor; doarme 6-7 h/noapte.

CAZUL -III-

Institul Clinic Fundeni
Sursa: pacient N.C
Data internarii. 9.03.2011
Data externarii: 25. 03. 2011
Culegerea de date. - Varsta: 19 ani

- Sex: feminin;

- Nationalitate; romana;

- Religie: ortodoxa

- Domiciliu: Bucuresti;

- Conditii de mediu si de viata: bune

- Ocupatia: Studenta

Antecedente heredo- colaterale:

- Fara importanta.
Antecedente personale:

- Nesemnificative.
Comportare fara de mediu:

- Buna

Istoricul bolii: Bolnava se interneaza de urgenta pentru:

- Oprirea tranzitului intestinal de 4 zile . .

- Varsaturi cu continut bilos, insotite de dureri colicative abdominale

- Dureri abdominale difuze.

Examenul clinic evidentiaza

- La inspectie se observa deformare si meteorism abdominal;

- Palparea ca senzatie de rezistenta elastica;

- Tuseul rectal nu descopera nimic patologic.

Pacienta este constienta.

Prezinta: - T.A. = 160/70 mm Hg;

- Puls = 80 bat. /minut:

Ea a venit la spital insotita de familie si de o prietena cu care comunica in fiecare zi prin intermediul telefonului.

Bolnava colaboreaza cu cadrele medicale. Isi schimba singura pozitia in pat, isi
Face toaleta in fiecare zi

Este credincioasa, de religie ortodoxa. In timpul liber citeste si se uita la televizor.
Ea doarme aproximativ sapte ore pe noapte

Tegumentele pacientei sunt normal colorate, are unghiile si parul ingrijit

Diagnostic prezumtiv:

- Ocluzie intestinala

Nevoia perturbata:

- Nevoia de a bea si a manca

Manifestari de dependenta

- Anorexie

- Regurgitata

- Greata;

- Varsaturi.

Sursa de dificultate; de ordin fizic;

- Obstructie intestinala

Problema pacientului:

- Alimentare si hidratare inadecvata prin deficit

Obiectiv:

bolnava sa se poala alimenta adecvat: in decurs de 3 zile

Interventiile asistentei medicale:

Proprii

- Asezam pacientul in pozitie semisezanda, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte

- Protejam lenjeria cu musama si aleza, in functie de pozitia pacientului
- Ajutam pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-l
- Invatam pacientul sa inspire profund

- Servim pacientul cu apa pentru a-si clati gura dupa varsaturi
- Incurajam pacientul

- Asiguram un climat confortabil
- Explicam scopul interventiei

Delegate:

- Administrarea de medicamente antiemetice pentru oprirea varsaturilor, la indicatia medicului;

- Sa asigure o dieta corespunzatoare in functie de nevoile organismului.
- Sa asigure necesitatile hidrice si minerale ale pacientei, la indicatia medicului

- Ajutam medicul in montarea sondei de aspiratie gastrica

Evaluare

- La trei zile de la internare pacienta prezinta o alimentatie adecvata nevoilor
Sale.

Concluzii

Ocluzia intestinala este o boala grava. Gravitatea depinde de teren, iar complicatiile sunt numeroase si pot fi fatale daca nu se intervine la timp.

BIBLIOGRAFIE

1. CORVIC MARIA TERAPEUTICA MEDICALA

2. MARIN FLORIN. POPESCU C INDREPTATOR DE MEDICINA INTERNA

3. PETRICUI. C.

DR PREDOI BEATRICE,

PROF. DR. CRIN MARCIAN ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

'' MANUAL DE NURSING ''

4. TITI RACA L TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRE ACORDATE

DE ASISTENTA MEDICALA

5. TITIRICA L'' URGENTE MEDICO CHIRURGICALE ''

6. FLORIAN CHIRU, LETITIA MORARIU '' INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS''

7. PROCEDURI DE NURSING '' ASOCIATIA DE NURSING ''