LIPIDELE, (grasimile), reprezinta o sursa importanta de
energie pentru organism. Un gram de grasime ars produce 9,3 calorii.
Reprezinta constituentul preponderent al tesutului adipos din
organism (grasimi depuse sub piele). Din punct de vedere al originii pot
fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii grasi care intra
in constitutia lor. Acestia sunt saturati in grasimile
animale si nesaturati in cele vegetale. Trebuie bine
lamurita aceasta notiune. Este cunoscut ca
grasimile vegetale care contin acizi grasi I nesaturati
(uleiuri de germene de porumb, de floarea soarelui, de soia, etc.) consumate j
crude, adaugate la mancare au un rol antiaterosclerotic scazand colesterolul
din sange. Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura,
ouale, etc.) contin in schimb acizi grasi saturati care duc
la depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la ateroscleroza.
Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul
miocardic, accidentele vasculare cerebrale ischemice, hipertensiunea
arteriala, hiperlipidemiile etc. Ca si ami-noacizii, acizii
grasi pot fi esentiali (linoleic, linolenic si arahidonic),
si se gasesc in grasimi vegetale, ca acizi grasi
nesaturati. Acizii grasi neesentiali se gasesc in
grasimile animale (carne grasa, seu, unt, untura, oua)
si contin acizi palmitic si stearic. Denumirea de esential
si neesential se refera numai la capacitatea organismului de a-i
sintetiza. Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de
acizi grasi saturati cat si nesaturati. Principalele
functii ale lipidelor sunt: energetic (prin ardere, deci prin metabolizare
elibereaza energie) si structural (intra in constitutia
tuturor celulelor din organism). Lipidele sunt foarte utile in lupta contra
frigului, fiind indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi
scazute, deoarece intr-un volum mic incorporeaza o mare cantitate de
energie. intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un
echilibru intre grasimile de origine animala (saturate, cu acizi
grasi neesentiali) si de origine vegetala (nesaturate, cu
acizi grasi esentiali). Grasimile animale trebuie sa
reprezinte numar jumatate pana la doua treimi din totalul
lipidelor din alimentatia zilnica. intr-6 ratie normala
lipidele trebuie sa se afle intr-o proportie de valoarea
calorica a ratiei zilnice. Necesarul deTipide este crescut la copii,
la indivizii care depun eforturi si celor care lucreaza la temperaturi
joase. in practica se va reduce consumul de untrura sau
slanina etc., dar se vor mentine grasimile din lapte, unt,
smantana, mai ales la copii, adolescenti, stari de graviditate,
etc. Chimic, lipidele sunt substante organice relativ complexe, constituite
din acizi grasi si glicerol. Dintre cele mai cunoscute
mentionam triglicerinele (grasimile neutre), colesterolul (cu
efectul aterogen cunoscut), fosfolipidele (care au in componenta
si fosfor), si se gasesc in sistemul nervos. Grasimile
circula in sange cuplate cu proteinele in complexe denumite lipoproteine.
Asupra acestora vom reveni. Grasimile animale sunt solide la temperatura
obisnuita, iar cele vegetale sunt lichide si se mai numesc
uleiuri. Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua,
carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile (A, D, E, K).
Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt: untul si margarina
(80-85%), smantara (20%), slanina (70%), untura (100%), seul topit
(99-l00%), uleiurile vegetale (99-l00%), carnea grasa (15-30%), laptele
(4%), branzeturile grase (20-30%), nuci, alune (40-60%) etc.
