Splina, pulpa alba

Splina, pulpa alba

Pulpa alba prezinta: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi.

Tecile au stroma obisnita(citoreticul si retea de reticulina). Pe stroma sunt asezate limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependenta a splinei.

Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din :

- zona corticala intunecata

- zona medulara (centrul germinativ)

- capilare sanguine

- e populat cu limfocite B si reprezinta zona timo-independenta din splina

- contin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splina : folicul limfatic cu arteriola).

Splina

- este situata pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatica

- are o capsula conjunctiva groasa ce contine multe fibre de colagen, putine fibroblaste si substanta fundamentala

Celulele caliciforme

Sunt mai multe in intestinul gros decat in intestinul subtire si mai multe in cripte decat in epiteliul de suprafata. In 2/3 inferiare ale criptelor Lieberkuhn se gasesc celule caliciforme in exclusivitate.

Celulele caliciforme au putine granule de secretie, deoarece mucusul se secreta permanent si in cantitati mari, deci se stocheaza in granule de secretie doar putin mucus.

Submucoasa

Prezinta 2 particularitati:

1.     vascularizatia este mai bogata decat in alte segmente ale tubului digestiv

2.     are mai multe adipocite.

Musculara

Are doua straturi de fibre musculare netede: circular inteern si longitudinal extern.

- din capsula pleaca septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramifica la intamplare necompartimentand complet splina si formand teritorii inegale ca marime si ca forma.

- septurile formeaza trabecule sau travee

- splina prezinta o suprafata convexa si un hil, are 3 sectoare: - pulpa rosie(cea mai bine reprezentata) - pulpa alba(e mai redusa) - zona marginala intre pulpa alba si pulpa rosie

- pulpa alba e reprezentata de mici puncte albe diseminate in pulpa rosie