Supravegherea bolnavului din momentul internarii pana la externare si ingrijirile specifice asistentei medicale acordate bolnavilor cu hipertiroidie (basedow)

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI INGRIJIRILE SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE BOLNAVILOR CU HIPERTIROIDIE (BASEDOW)

INTERNAREA BOLNAVULUI IN SPITAL

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile cu munca, familia si prietenii.

Aceasta situatie impreuna cu boala ii creaza anumite stari emotive, de aceea personalul medical care primeste bolnavul va arata de la inceput atentia si preocuparea fata de bolnavul sosit.

Pentru o parte din hipertiroidieni este foarte utila scoaterea lor pentru un timp din mediul familial si profesional. In spital intreg personalul trebuie sa aiba un comportament prevenitiv cu bolnavii suferind de hipertiroidie.In plus, medicul va sfatui familia in ce priveste conduita fata de bolnav.

Internarea in spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinica, dispensarele medicale sau cabinetele medicale particulare. Spitalul primeste bolnavi si prin transfer de la alte unitati spitalicesti, daca bolnavul apartine profilului sau.

Bolnavii internati sunt inscrisi in biroul serviciului de primire in registrul de internarii; tot aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate.

Bolnavii vor fi examinati la internare de medicul de garda.In vederea examinarii clinice, bolnavii vor fi dezbracati. Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnavul va fi internat. La nevoie, hainele vor fi supuse deparazitarii si dezinfectarii inainte de inmagazinare.

Dupa stabilirea diagnosticului, inainte de a-l duce in sectie, bolnavul va fi imbaiat si-daca este cazul-deparazitat.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat la sectia indicata de serviciul de primire, dupa caracterul bolii de care sufera.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizarii bolnavilor, in majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice, necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualele influiente nocive ale mediului inconjurator.

Bolnavul va fi repartizat in salon luminos , fara curenti de aer, suficient incalzit, prin inprospatarea aerului, care se face de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor. Temperatura optima a camerei este de 18-20 grade C si se va aerisi salonul se 3-4 ori pe zi.

Vom verifica daca in salon s-a efectuat curatenia si dezinfectia. Vom avea grija sa se evite maturatul uscat, se folosesc carpe cu dezinfectante si aspiratoare de praf sau stergere umeda. Verificam lenjeria de pat si de corp, asiguram schimburi suficiente pentru fiecare bolnav in raport de varsta si de greutatea bolii.

In asigurarea conditiilor de spitalizare se include masurile care privesc igiena salonului, igiena bolnavului, confortul psihologic si alimentatia bolnavului. Ea reprezinta o parte foarte importanta in recuperare. Executarea corecta a tuturor prescriptiilor medicale in vederea pastrarii si restabilirii fortelor bolnavului, observarea atenta a schimbarilor ce survin in starea sa, aparitia eventualelor complicatii precum si atitudinea plina de atentie si disponibilitate fata de bolnav duce la vindecarea completa.

ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A BOLNAVILOR

INTERNATI

PREGATIREA PATULUI SI SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT

CALITATILE PATULUI

-sa fie comod

-sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire

-sa fie usor de manipulat si de curatat

-somiera sa fie de calitate

TIPURI DE PATURI

-pat simplu, cu somiera dintr-o singura bucata

-pat simplu cu rezemator mobil

-pat cu somiera mobila

-pat ortopedic

-pat universal - utilizat pentru majoritatea categoriilor de bolnavi

-pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila

-pat pentru sectiile de traumatologie -cu utilaje speciale de extensie

-pat inchis cu plasa

-pat pentru sugari si copii ,cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta.

ACCESORIILE PATULUI

l         saltele

l         pernele

l         patura

l         lenjeria de pat este bine sa aiba cat mai putine cusaturi

-lenjeria necesara: doua cearceafuri, doua fete de perna, o aleza sau traversa, musama

-cearceaful -dintr-o singura bucata

-musamaua -confectionata din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii

-aleza -acopera musamaua

l         fata de perna

l         utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinator de invelitoare; mese adaptate la pat, agatatoare pentru usurarea mobilizarii active.

PREGATIREA SI SCHIMBAREA PATULUI

Odihna la pat isi atinge scopul terapeutic numai daca patul asigura bolnavului maximum de confort si caldura uniforma. Aceasta presupune pregatirea si reimprospatarea patului dupa o tehnica corecta. Pregatirea, respectiv schimbarea patului, se poate face gol, fara bolnav sau cu bolnavul in pat.

Pregatirea patului gol

Materiale necesare: un cearceaf; un plic de panza pentru patura; doua fete de perna; 1-2 paturi; 2 perne.

Tehnica:

-pe scaun se pregateste lenjeria curata, in ordinea intrebuintarii.

-cearceaful se aseaza in mijlocul saltelei

-se introduce cearceaful adanc sub saltea la ambele capete.

-paturile se introduc in cearceaful plic

-se intinde bine cearceaful -sa nu prezinte cute

-se aseaza musamaua (transversal, la mijlocul patului) si se acopera cu aleza

-se aseaza cel de-al doilea cearceaf peste care se intinde patura; marginea cearceafului dinspre cap se rasfrange peste patura.

Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat.

Schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie, se efectueaza de mai multe ori pe zi.

-cand pacientul se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului

-cand pacientul poate fi sprijinit, in pozitie sezand, schimbarea se face in latime.

ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE A BOLNAVULUI

Igiena corporala a bolnavului se incepe inca de la internare, cand este imbaiat si la nevoie, deparazitat.Ea ramane insa si pe mai departe in atentia asistentei, constituind unul dintre factorii esentiali ai vindecarii.

Neglijarea igienei corporale scade capacitatea functionala a pielii si reduce posibilitatile de aparare si regenerare ale organismului.

TOALETA PACIENTULUI

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.

Consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Toaleta pacientului poate fi:

-zilnica -pe regiuni

-saptamanala sau baia generala

Obiective:

l       indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine,care adera la piele

l       deschiderea orificiilor de secretie ale glandelor pielii

l       inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism

l       producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor

l       linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort.

Principii:

l       se apreciaza starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare

l       se verifica temperatura ambienta, pentru a evita racirea bolnavului

l       se evita curentii de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor

l       se izoleaza bolnavul (daca e posibil printr-un paravan) de anturajul sau

l       se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a bolnavului si pentru prevenirea escarelor

l       bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearceaf si patura

l       se descopera progresiv numai partea care se va spala

l       se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav

l       se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatia sanguina

l       apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, fara a se lasa sapunul in apa

l       se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile

l       se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor

l       ordinea in care se face toaleta pe regiuni:spalat, clatit, uscat

l       se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam

Etapele toaletei

Se va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile;apoi, bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor; se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe-ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.

EXECUTAREA INGRIJIRILOR

Ingrijirea ochilor

Scop -prevenirea infectiilor oculare

-indepartarea secretiilor

Materiale necesare:-apa,prosop,tampoane din tifon,comprese,manusi de baie

Tehnica

-se indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutorul unui tampon steril

-se spala ochii cu mana acoperita cu manusi, se limpezesc si se sterg cu prosopul curat

Ingrijirea mucoasei nazale

Scop-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare

-prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde introduse pe aceasta cale

Materiale necesare:-tampoane sterile,montate pe bastonase,ser fiziologic,H2O2 diluata, tavita renala,manusi de cauciuc

Tehnica:

-se curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic

-daca pacientul prezinta o sonda:-se dezlipeste romplastul cu care este fixata

-se retrage sonda 5-6 cm

-se curata tubul cu un tampon de urmele de romplast

-se indeparteaza crustele de pe mucoasa nazala cu un tampon umezit in apa oxigenata diluata

-se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala

-se fixeaza sonda

Ingrijirea urechilor

Scop:

-mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern

-indepartarea depozitelor naturale(cerumen) sau a celor patologice

Materiale necesare:tampoane sterile, montate pe betisoare, tavita renala, apa, sapun, manusi de baie, prosop

Tehnica

-se curata conductul auditiv extern cu tamponul uscat

-se spala pavilionul urechii cu mana acoperita cu manusa de bumbac cu sapun,curatand cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara

-se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urechii si conductul auditiv extern.

Ingrijirea cavitatii bucale

Scop -obtinerea unei stari de bine a pacientului

-profilaxia cariilor dentare

-profilaxia infectiilor cavitatii bucale

Materiale necesare

Pentru pacientul constient:periuta,pasta de dinti,prosop,tavita renala,pahar cu apa

Tehnica

-pacientul constient este servit,pe rand,cu materialele si ajutat sa-si faca toaleta cavitatii bucale.

OBSERVAREA POZITIEI PACIENTULUI IN PAT SI MOBILIZAREA LUI

A se misca si a avea o buna postura, este o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.

Bolnavul cu hipertiroidie nu necesita o pozitie specifica, pozitia va fi aleasa de pacient in functie de preferintele acestuia.

Imobilizarea pacientului poate produce complicatii din cauza compresiei exercitate asupra tesuturilor cuprinse intre planurile osoase si suprafata dura a patului, ce poate provoca tulburari locale de circulatie dand nastere la:edem,escare,iritatie. De aceea este necesara mobilizarea periodica.

CAPTAREA DEJECTIILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE

Captarea dejectiilor bolnavilor este o munca de importanta deosebita. Dejectiile imbogatesc simptomatologia bolilor cu numeroase elemente care uneori au importanta hotaratoare in stabilirea diagnosticului.

Captarea dejectiilor trebuie facuta dupa anumite reguli, pentru a nu murdari salonul sau patul,pentru a incomoda cat mai putin pe ceilalti bolnavi,pentru a preveni infectiile intraspitalicesti si pentru a reduce la minim traumatismul fizic si psihic al bolnavului.

Captarea urinei:

Urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice

rezultate din metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare, pentru pentru femei mai scurte si latite.

Se mai poate folosi si plosca. In cazul in care este necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator, se face in recipiente cilindrice gradate de 2-4l.

Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun si se dezinfecteaza.

Captarea fecalelor:

Materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si eliminate din organism printr-un act reflex numit defecatie, prin anus.

Captarea se face folosind urmatoarele materiale necesare:

- paravan, plosca sau bazinet, hartie igienica, materiale pentru spalarea mainilor, musama, aleza, urinar.

Patul bolnavei se separa de restul salonului prin asezarea paravanului. Se ofera bolnavei plosca, se acopera bolnava si se mentine astfel pana termina actul defecarii apoi se ofera bolnavei hartie igienica si la nevoie se efectueaza toaleta regiunii perianale pe plosca special pregatita. Se indeparteaza plosca cu multa precautie pentru a nu rasturna continutul ei pe lenjerie sau pardoseala. Se acopera plosca cu capacul sau

invelitoarea pregatita si se indeparteaza din salon.

Captarea varsaturilor: prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura.

Materialele necesare sunt: musama, aleza, prosop, tavita renela curata, uscata, solutie aromata in pahar.

In timpul varsaturilor bolnava se asaza in pozitie sezanda, iar daca starea ei nu permite, va ramane culcat si numai capul ii va fi intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop. Se protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza, iar in fata bolnavei se asaza un prosop. Se ofera bolnavei tavita renala sau se tine si cu mana dreapta se sustine fruntea bolnavei. In cursul varsaturilor survenite dupa interventii chirurgicale, plaga operatorie va fi protejata prin compresie usoara cu palma, prevenind astfel durerile si desfacerea eventuala a suturilor proaspete.

Cand bolnava s-a linistit se indeparteza tavita renala, se ofera bolnavei paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura, pe care o va arunca intr-o alta tavita renala.

Tavita cu varsaturi se indeparteza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului, intr-un dulap special. Apoi se goleste, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere.

4. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie in cursul oricarei boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera.Totalizarea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului.

TEMPERATURA

Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza.Masurarea temperaturii are ca scop descoperirea unei modificari patologice.

Materiale necesare:-termometru maximal

-casolete cu tampoane de vata si comprese sterile

-recipient cu solutie dezinfectanta

-tava medicala

-lubrifiant

-alcool medicinal

-ceas

Locuri de masurare:-axila,plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.

Temperatura corporala normala:

-nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8*C

-adult 36-37*C

-varstnic 35-36*C

La hipertiroidieni temperatura creste.

RESPIRATIA:reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. O buna respiratie determina o circulatie corespunzatoare.Scopul masurarii respiratiei este: evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu in evolutia bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.

MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI

Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix cu pasta verde, carnetel propriu.

Pregatirea bolnavului:

-se aseaza pacientul in decubit dorsal,nu se anunta bolnavul,se prefera perioada de somn.

l         Efecuarea tehnicii:

-ne spalam pe maini cu apa si sapun,palma mainii stangi se aseaza pe toracele pacientului si se numara miscarile de ridicare si coborare a toracelui urmarind secundarul ceasului timp de un minut. Notam cifric in carnetelul propriu,si grafic in foaia de temperatura -pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura, se socoteste o unitate si se uneste printr-o linie cu valoarea anterioara.

Respiratia in boala Basedow este dificila la efort-dispnee.

PULSUL reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan rezistent si este sincron cu sistola ventriculara.

MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Mareriale necesare: ceas cu secundar,pix cu pasta rosie,foaia de temperatura,tava medicala,carnetel propriu.

Se mentine daca este posibil pacientul in stare de repaus,5-10 minute,cu bratul sprijinit pentru relaxarea muschilor antebratului.

EXECUTAREA TEHNICII:

Spalarea pe maini cu apa si sapun;se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui.

Se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza bratul la acest nivel.Se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor-index,mediu, inelar,de la mana dreapta si se percep svacniturile pline ale pulsului timp de un minut.

Notarea cifrica: in carnetelul propriu,numele si pronumele pacientului,salonul,patul,data si valorile masurate D-dimineata sau S-seara.

Notarea grafica: pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc patru pulsatii; se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului, se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului.

Valori normale:

-la nou-nascut - 130-140 pulsatii/minut

-la copilul mic -100-120 pulsatii/minut

-la adult -60-80 pulsatii / minut

-la varstnici -72-84 pulsatii/minut

In boala Basedow tahicardie-cresterea frecventei pulsului.

TENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala.

Factorii care determina tensiunea arteriala:

-debitul cardiac

-forta de contractie a inimii

-elasticitatea si calibrul vaselor

-vascozitatea sangelui

Tensiunea scade de la centru spre periferie.

Executarea tehnicii:

Ne spalam pe maini cu apa curenta si sapun,se aplica manseta pneumatica pe bratul sprijinit in extensie, se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub marginea inferioara a mansetei.

Se introduc olivele stetoscopului in urechi,se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul panei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile.

Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana cand se percepe primul zgomot arterial (T.A.max),se continua decomprimarea si se retine valoarea in momentul in care zgomotele dispar (T.A.min).

Valorile obisnuite se noteaza in foaia de temperatura cu pix de culoare rosie si se masoara de doua ori pe zi,dimineata si seara.

VALORI NORMALE:

-la 1-3 ani 75-90 mm/Hg tensiunea maxima

50-60 mm/Hg tensiunea minima

-la 4-11 ani 90-110 mm/Hg tensiunea maxima

60-65 mm/Hg tensiunea minima

-la adult 115-140 mm / Hg tensiunea maxima

75-90 mm /Hg tensiunea minima.

In boala Basedow-creste maxima si scade minima.

SCAUNUL

Materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si eliminate din organism printr-un act reflex numit defecatie.

Vom urmari:

Frecventa

Mirosul

Culoarea

Cantitatea

Consistenta

Notarea scaunelor in foaia de temperatura se face prin semne conventionale:

scaun normal: I

scaun semiconsistent: /

scaun apos: -

scaun grunjos: Z

scaun mucos: X

scaun sangvinolent: S

scaun purulent: P

melena : M

In hipertiroidism (boala Basedow) scaunele pot fi diareice.

DIUREZA

Prin diureza se intelege cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore. Se va observa ritmul mictiunilor care poate fi normal, culoarea urinei, mirosul, aspectul. Diureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea pe orizontala a patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina a zilei respective.

Asistenta medicala urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor, administreaza supozitoare cu glicerina, face toaleta anusului de mai multe ori pe zi.

VARSATURILE

Prin varsaturi intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului.Varsatura constituie un simptom foarte important care insoteste nu numai imbolnavirile aparatului digestiv,ci si o serie de alte afectiuni.

Varsaturile in majoritatea cazurilor sunt observate de asistenta,ceea ce-i da posibilitatea sa urmareasca frecventa ,orarul lor, simptomele premergatoare, cantitatea, mirosul, continutul si substantele straine cuprinse in masa evacuata.Ea va nota varsaturile pe foaia de temperatura prin mici cercuri,in dreptul rubricii rezervata acestui scop,iar continutul stomacal evacuat il va pastra,pentru a-l arata medicului la vizita.

TRANSPIRATIA

Transpiratia este un fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de caldura.Intr-o cantitate excesiva are semnificatie patologica, putand duce uneori la deshidratarea organismului.Transpiratia poate fi continua sau periodica,ca in cazul febrelor intermitente,sau sa indice sfarsitul unei febre continue,ca de exemplu in criza pmeumatica.

Transpiratia poate sa aiba un caracter regional.Astfel intalnim transpiratia palmelor si a plantelor in cazul bolii.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Alimentarea trebuie privita ca o parte importanta a tratamentului si recuperarii omului bolnav.Alimentatia trebuie sa fie variata si completa,sa cuprinda toate principiile alimentare, glucide, lipide, vitamine, saruri minerale.

Bolnavii internati intr-o sectie de spital sunt supusi diferitelor regimuri alimentare.Asigurarea regimului dietetic ,prescris fiecarui bolnav in parte,este una din cele mai importante sarcini ale asistentei madicale.

ALIMENTATIA DIETETICA

Bolnavii internati in spitale primesc de multe ori un regim dietetic,acesta reprezinta unul din factorii cei mai importanti ai tratamentului. Regimurile dietetice sunt foarte variate in functie de calitatea, cantitatea si modul de preparare al alimentelor pe care le contin.

Pe baza criteriilor cantitative,regimurile pot fi hipercalorice sau hipocalorice.

Numarul regimurilor dietetice este foarte mare.

Aceste tipuri de diete sunt urmatoarele:

l       Regimul hidric

l       Regimul hidrozaharat

l       Regimul semilichid

l       Regimul lactat

l       Regimul lacto-fainos

l       Regimul hepatic

l       Regimul renal

l       Regimul cardio-vascular

l       Regimul diabetic

In hipertiroidism, din cauza consumului organismului foarte crescut, este necesara o alimentatie bogata in dulciuri, carne, branzeturi si derivate lactate, fructe, legume, vitamine.

Interdictiile bolii Basedow

In primele luni de tratament, pana cand dispar treptat sau se amelioreaza manifestarile de tireotoxicoza sunt contraindicate alimentele sau bauturile care determina hiperexcitabilitatea sistemului nervos, cum ar fi cafeaua, cola, ceaiul verde sau negru (contine metilxantina, ca si cafeaua), sau bauturile alcoolice.

Fumatul poate sa interfereze in mod negativ cu efectele medicamentelor, pe langa faptul ca actioneaza sinergic cu adrenalina si amplifica simptomatologia (palpitatiile, irascibilitatea, starea de rau).

Nu exista restrictii in ceea ce priveste aportul de sare, care poate fi normal, cu exceptia persoanelor care primesc corticoterapie (prednison) pentru ameliorarea oftalmopatiei.

In boala Basedow-Graves se reduce surplusul de proteine (carne, oua), se consuma mai multe legume verzi si fructe.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI

Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau chimica, transformate intr-o forma de administrare prescrisa de medic.

Actiunea lor asupra organismului depinde in primul rand de structura chimica, dar o importanta aproape tot atat de mare o au si doza administrata precum si calea de administrare.

Regulile generale de administrare sunt:

respectarea intocmai a medicamentului prescris

identificarea medicamentelor administrate

verificarea calitatii medicamentelor administrate

respectarea cailor de administrare

respectarea dozajului prescris

respectarea orarului de administrare

respectarea somnului bolnavului

evitarea incompatibilitatii medicamentelor

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

respectarea ordinii de administrare a medicamentelor

raportarea imediata a greselilor de administrare.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA

Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor,acestea putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.

Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca atare,apoi pacientul bea apa, ceai.

Tabletele, drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA

Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor.Scopul este obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor.

Pe cale rectala, medicamentele pot fi administrate sub forma de supozitoare sau sub forma de clisme medicamentoase.

ADMINISTRARA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE

Calea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor, avand in vedere suprafata de peste 100 m² a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata.

Se administreaza:

-gaze sau substante gazificate

-lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PERCUTANATA

Introducerea medicamentelor prin piele se face prin frictionare si iontoforeza.Pe suprafata tegumentelor, se aplica medicamente care au efect local la acest nivel.

Aplicarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor

Pe suprafata tegumentelor se aplica sub forma de pudre, comprese, badijonari, unguente, paste, linimente, mixturi agitante,sapunuri terapeutice,emplaste si bai medicamentoase.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA. INJECTIILE

Calea parenterala, in intelesul strict al cuvantului, este calea care ocoleste tubul digestiv. Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv, notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor.

Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism, prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa.

TIPUL

Injectia intradermica

Injectia subcutanata

Injectia intramusculara

Injectia intravenoasa

MATERIALE NECESARE

-seringi sterile si uscate; ace de injectie sterile, de unica folosinta; o pensa anatomica sau pensa Pean; tinctura de iod, alcool sau eter, tampoane sterile de vata sau tifon; un garou de cauciuc; o bucata de musama; o tavita renala; materialul de injectat.

1.Injectia intradermica

Scopul injectiei intradermice este explorator, anesteziant si curativ. In scopul explorator    ea se utilizeaza pentru executarea intradermoreactiilor. Cu scop anesteziant se aplica pentru infiltratia dermica cu novocaina.

Locul injectiei.

Regiuni lipsite de foliculi pilosi:

-fata anterioara a antebratului;

-fata externa a bratului si a coapsei;

-orice regiune, in scop anestezic.

Injectia subcutanata

Scopul este terapeutic.

Locul injectiei este in regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil:

-fata externa a bratului;

-fata superoexterna a coapsei;

-fata supra si subspinoasa a omoplatului;

-regiunea subclaviculara;

-flancurile peretelui abdominal.

3.Injectia intramusculara

Scopul este terapeutic.

Locul injectiei este in muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi:

-regiunea superoexterna a fesei;

-fata externa a coapsei, in treimea mijlocie;

-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.

4.Injectia intravenoasa

Scopul este explorator si terapeutic.

Locul injectiei:

-venele de la plica cotului;

-venele antebratului;

-venele de pe fata dorsala a mainii;

-venele maleorale interne;

-venele epicraniene.

PERFUZIA

Introducerea pe cale parenterala intravenoasa, picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea organismului.

Materiale necesare:

Tava medicala, trusa pentru perfuzat, solutii hidratante, garoul de cauciuc, tavita renala, stativ prevazut cu bratari, cu cleme pentru fixarea flacoanelor, doua seringi de 5-10 ml cu ace pentru injectii intravenoase ,musama, 1-2 pense sterile, substante dezinfectante: alcool sanitar, tinctura de iod, romplast, foarfece, tampon de vata, foaie de observatie.

Executarea tehnicii

Spalare pe maini, se examineaza calitatea si starea venelor, se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului, se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod, si se efectueaza punctia venei alese. Se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul de cauciuc si se monteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.

Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat cu ajutorul prestubului la 60 pic/minut sau in functie de necesitati. Se fixeaza cu benzi de leucoplast ampoul acului si portiunea tubului invecinata acestuia, de pielea bolnavului. Se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului. Administarea medicamentelor pe cale intravenoasa se face lent. Inainte ca flaconul sa se goleasca complet se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor, se exercita o presiune asupra venei in directia axului vasului, se extrage acul din vena. Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod.

Se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Procedeele terapeutice, in final, au drept consecinta tiroidectomia, care se realizeaza prin mijloace:

-chimice;

Cu substante antitiroidiene de sinteza:

Derivati de tiauracil:-Metiltiauracil

-Propiltiauracil

-Benzitiauracil

Derivati de imidazol:-Carbimazolul

-Metilmazol

-Metilmercaptomidazol

-radioizotopice;

Este o metoda cu larga indicatie, bine tolerata, avantajoasa, economica, simpla si eficienta, urmata de complicatii minime. Doza de I 131 este variabila, cu administrare unica sau repetata, in functie de dimensiunea tiroidei si de intensitatea fenomenelor functionale.

MEDICATIA ANTITIROIDIANA ADJUVANTA

1.Iodul

Iodul este administrat cel mai frecvent sub forma de solutie saturata de iodura de potasiu (SSKI) sau sub forma de lugol forte.

In general, iodul se administreaza concomitent cu antitiroidienele de sinteza.

Cantitatea prescrisa de iod nu este stabilita si poate varia de la individ la individ; se administreaza de obicei 3-5 picaturi de 3 ori pe zi.

Blocanti B-adrenergici

Propranololul-in doze de 80-200 mg/24 ore

3.Preparatele de litiu 600-1200 mg/zi

4.Glucocorticoizii

Prednisalon sau prednison 30-50 mg/zi pana la 1mg/kgC;

Dexametazon 6-8mg/zi

PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARILOR BIOLOGICE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Pentru buna reusita a examenelor de laborator, pacientul trebuie sa fie pregatit pentru recoltare. Pentru aceasta trebuie folosite metode cat mai blande si mai putin trumatizante. Recoltarile se fac pe nemancate fiindca alimentatia provoaca secretie de suc gastric, influentand numarul globulelor albe si modifica compozitia chimica a sangelui. Recoltarile vor fi facute dimineata. Inainte de recoltare, asistenta se va spala pe maini, dupa care va pregati materialele, ace si seringi de unica folosinta, tampoane de vata, solutii dezinfectante, eprubete sau recipiente pentru recoltare. Folosirea manusilor este obligatorie.

Inainte de recoltare eprubetele se vor eticheta, indicandu-se numarul bonului insotitor. Biletul de trimitere trebuie sa cuprinda: numele bolnavului, numarul salonului si a patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza ceruta, data recoltarii si numele celui care a facut recoltarea si eventualele tratamente anterioare in cazul recoltarii pentru bacteriologie.

RECOLTAREA SANGELUI

Sangele se recolteaza de obicei pentru examinari hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice si virusologice.

Scopul pentru care se face recoltarea, de obicei hotaraste si locul de unde se va face recoltarea. Astfel se poate recolta sange venos, sange arterial sau sange capilar.

Recoltarea se face prin:

-intepare -la adult: pulpa degetului, lobul urechii

-la copil: fata plantara a halucelui, calcai

-punctie venoasa

-punctie arteriala

RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

-hemoleucograma, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare, examen parazitologic

-grup sanguin

Materiale necesare:

-de protectie: - manusi de cauciuc

-sterile: - ace,tampoane de vata, seruri test

-nesterile: - tava medicala curata, camera umeda, lame uscate

-solutii dezinfectante: - alcool 90s

Executie:

-se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90s

-se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita

-se asteapta evaporarea alcolului

-cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii

-se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama

-se sterge cu un tampon cu alcool

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Pregatirile pentru VSH

l         Materiale: - seringa de 2 ml uscata

- solutie de citrat de Na 3,8%

- ace pentru punctia venoasa

- stativ si pipete Westergreen

- pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata

- alcool 70%

Se anunta pacientul sa nu manance.

Executie -asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

-imbraca manusi de cauciuc sterile

-aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%

-punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml

-retrage acul si aplica tampon cu alcool

-scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent

-aseaza eprubeta in stativ

-ingrijeste pacientul

Hematocrit

Recoltarea sangelui pentru a determina hematocritul (VET) se face prin punctie venoasa.

Rezistenta globulara

-se recolteaza sange pentru obtinerea globulelor rosii

-se evita hemoliza si coagularea sangelui

-sangele recoltat (5-6 ml) se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care     s-au pus 5-10 perle de sticla

-se agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare

-sangele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza

-se trimite imediat la laborator.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind "a jeune".

Se recolteaza 5-10 ml sange simplu, fara substanta anticoagulanta.

RECOLTAEA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUMTAINER

Avantaje

l         Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:

-confortul pacientului;

-calitatea probei de sange;

-securitatea personalului medical

Materiale : -holder;

-acul de punctie protejat de carcasa bicolora;

-tuburi vacumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale;

-materiale necesare efectuarii punctiei venoase;

Pregatirea fizica:

Recoltarea se face dimineata pe nemancate.

Se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie, extensie si supinatie.

Executie: Asistenta

-se spala pe maini cu apa si sapun;

-imbraca manusi sterile;

-verifica banda de siguranta a acului;

-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire;

-infileteaza capatul liber al acului in holder;

-alege locul punctiei si aseptizeaza;

-indeparteaza carcasa colorata a acului.

Executa punctia venoasa:

-introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului;

-dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale;

-se introduce tubul urmator;

-se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 minute.

ANALIZE UZUALE

l         FA-Fosfataza alcalina. Valoarea normala: 25-115UI

l         GGTP, GGT -gamma glutamit transpeptidoza si transferaza.

l         TGO, GOT, AST-transaminaza glutamil oxaloacetica serica, aspartat. Valoarea normala: 0-40UI

l         TGP, GPT, ALT -transaminaza glutamil piruvica, alanin aminotransferaza. Valoarea normala: 0-40UI

l         LDH -lactic dehidrogenaza. Valoarea normala: 50-240UI

l         Bilirubina Totala. Valoarea normala: 0,2-1,5mg/dl sau 3-25 u mol/l

l         Bilirubina directa. Valoarea normala: 0,3 mg/dl

l         Bilirubina indirecta -neconjugata. Valoarea normala: 1,0 mg/dl

l         Albumina. Valoarea normala: 3,4-5,6 g/dl

l         Proteine totale: albumine+globuline. Valoare normala: 2,4-7,5mg/dl

l         Osmolaritatea. Valoare normala: 274-296 mOsmol/kg

l         Colesterol Total.

l         Trigliceride. Valori normale: 30-135 mg/dl

l         LDL colesterol.

l         HDL colesterol

l         Amilaze. Valori normale: 20-140UI

l         Lipaza. Valori normale: 20-140UI

Semiologia de laborator a tiroidei

l       Hormogeneza tiroidiana TSH ,FT4 de obicei la bolnavii cu hipertiroidie Basedow este crescuta.

l       PBI -iodul legat de proteine depaseste 8ug% mlN=4-8ug/ml

l       SIFT4 -tiroxina serica totala si libera dozata radioimunologic: crescuta (>200 mg/dl)

l       RIC -radioiodocaptarea tiroidiana: crescuta, in special valorile la 2 ore (>30%)

Dozari hormonale din sange:

-determinarea concentratiei serice a tiroxinei (T4) prin radioimunodozare

-dozarea TSH

3.Probe dinamice

l       proba Werner (inhibitie cu triiodotironina); administrarea triiodotironinei (Tiroton) blocheaza secretia de TSH si scade iodocaptarea.

l       testul la TRH (de stimulare); administrarea de TRH este urmata de dozarea radioimunometrica a TSH; normal, cantitatea de TSH creste; in hipertiroidie, nu se modifica.

Probe cu izotopi radioactivi

l       radioiodocaptarea foloseste iod 131 sau iod 132, administrat oral; se urmareste captarea iodului de catre glanda la 2 ore si la 24 ore.

l       Scintigrama tiroidiana se administreaza iod 131 si se inregistreaza imaginea glandei; normal, radioactivitatea este uniform distribuita.

8. PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE

ECOGRAFIA

Ecografia este un examen de rutina, permite prezentarea diagnosticului Pregatirea bolnavelor este minima, trebuie sa linistesc bolnava explicandu-i ca examinarea este lipsita de orice pericol, in timpul examinarii pacienta se afla in decubit dorsal

Ecografia tiroidiana

Examen ce utilizeaza un fascicol ultrasonic in scopul aprecierii aspectului normal al glandei, cu o structua omogena , micronodulara ( tiroida imbraca aspect de haltera deformata , avand diametrul longitudinal de 6 - 8 cm si diametrul antero - posterior de 2 - 3 cm ) sau patologic al glandei tiroide :

 » Gusa se prezinta sub forma de imagini ecodense , bine delimitate , de tip solid ( cea nodulara ) sau transonice , chistice ( cea coloido - chistica ) ;

 » Chistul tiroidian reprezentat printr-o formatiune circumscrisa, transonica, cu peretele posterior ecogen.

Biopsia tiroidiana

Biopsia este singura metoda de verificare a malignitataii unui nodul. Cancerul este mai probabil daca este prezent:

- un singur nodul dur, de consistenta foarte diferita de restul glandei tiroide sau de alti noduli tiroidieni

- nodul care creste in saptamani sau cateva luni

- nodul care nu se mobilizeaza la palpare

- ganglioni tumefiati la nivelul gatului

- raguseala sau voce modificata care nu dispare.

Alte conditii care produc simptome similare sunt hipertiroidismul si tiroidita.

EDUCATIA PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

Educatia pentru sanatate este un proces interactiv ce fovorizeaza invatarea. Asistenta medicala are rolul de a educa bolnavul asupra regulilor de comportare in spital, asupra ingrijirii corecte la domiciliu.

Profilaxia consta in inlaturarea tuturor factorilor patogeni capabili sa produca dereglarea sistemului neura-hipofizar care asigura o functie tiroidiana normala. In acest scop se fac profilaxia si terapeutica bolilor infectioase si a focarelor cronice, profilaxia gusii simple, evitarea emotiilor intense prelungite, mai ales la persoanele care prezinta instabilitate neuro-endocrina.

EXTERNAREA PACIENTULUI

Momentul plecarii bolnavului este stabilit de medicul primar sef de sectie. In legatura cu aceasta asistenta are o serie de sarcini. Astfel va aduna toata documentatia relativa la bolnav pe care o va pune la dispozitia medicului de salon, in vederea formarii epierizei.

Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.

Asistenta educa bolnavul privind regimul dietetic, a tratamentului prescris precum si prezentarea acestuia la control la data indicata.

Asistenta va insoti bolnavul la magazia de efecte unde il va ajuta sa-si primeasca hainele, va prelua de la bolnav efectele spitalului, va verifica daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul post - spitalicesc si il va conduce la poarta spitalului.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

CAZUL Nr.1

NUMELE SI PRENUMELE: S.M.

SEXUL:FEMININ

LOCALITAREA: LUDUS

JUDET: MURES

OCUPATIA: CASNICA

DATA INTERNARII: 13.03.2009

DATA EXTERNARII: 19.03.2009

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: GUSA GRADUL I DIFUZA. ASTENIE. AMENOREE SECUNDARA. ARITMIE EXTRASISTOLICA- VENTRICULARA. INSUFICIENTA OVARIANA.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga

ANTECEDENTE PERSONALE: B.BASEDOW iulie 2005

GREUTATEA :63 Kg

INALTIMEA:162 cm

VARSTA: 45ANI

DATE MATERIALE

Temperatura: 37,4

Tensiunea arteriala: 140/90 mmHg

Pulsul: 80 batai /minut

Respiratia :dispnee de efort

Somn: superficial, ore insuficiente de somn, treziri frecvente

Apetit: crescut

Anxietate persistenta

Grad de autonomie: pastrat

Adaptare la boala: isi accepta rolul de bolnav

Adaptare la tratamentul medicamentos: greoaie

MOTIVELE INTERNARII

• Palpitatii
• virilism perimaleolar,
• aritmii,
• astenie
• cresterea in volum a gusei
• insomnii
• ameteli
• tulburari ale ciclului menstrual
• rigiditatea musculaturii
• tulburari de coordonare ale miscarilor
• nesiguranta in mers

ISTORICUL BOLII: pacienta in varsta de 45 de ani, fara antecedente patologice semnificative, cu o afectiune tiroidiana tratata cu Thyrox, cu 3-4 ani in urma, prezinta amenoree secundara de 1 -1,5 ani, virilism perimaleolar, palpitatii, aritmii, astenie, anemie.

Se inteneaza in serviciul nostru pentru investigatii si tratament de specialitate.

PROBLEMELE PACIENTEI

alterarea nutritiei

dificultate de a se deplasa

alterarea confortului

insomnie

alterarea imaginii corporale - exoftalmie, slabire

deficit de cunostinte privind evolutia bolii

posibila ranire din cauza tremuraturilor, oboselii

posibile leziuni ale ochilor

CAZUL NR. 2

NUMELE SI PRENUMELE:V.M.

DATA NASTERII:1978

LOCALITATEA:LUNCA BRADULUI

JUDETUL:MURES

DATA INTERNARII:7.02009

DATA EXTERNARII:14.02009

DIAGNOSTIC INTERNARE: GUSA POLINODULARA. DIPLOPIE. VIRILISM GAMBIER. BRADIMENOREE.

MOTIVELE INTERNARII:

-exolftalmie

-adinamie

-palpitatii

-transpiratii

-termofobie

-scadere ponderala

-treziri nocturne repetate

-somnolenta diurna

DATE INDIVIDUALE

Religia:reformata

Ocupatia:contabila

Stare civila:casatorita

Probleme sociale:nu prezinta

Comportament:initial stare anxioasa si agitata, alcool - NU, cafea - 1/zi, tutun NU

DATE MATERIALE

Inaltimea : 155cm

Greutatea:54 kg

Tegumente palide, umede, absenta adenopatiei superficiale, zgomote cardiace ritmice.

Somn :superficial, ore insuficiente de somn, treziri frecvente.

Apetit:crescut

Scaune:3-4 pe zi

Examen endocrin: gusa medie, boselata, elastica, mobila, nedureroasa, hipervascularizata, fara adenopatie satelita.

Functional: hipertiroidism sever.

Gonade-cicluri menstruale regulate, hipermenoree, sani fara modificari patologice.

ISTORICUL BOLII

Pacienta in varsta de 30 de ani cu hipertiroidie si tulburari de menstrutie se interneaza pentru evaluare tiroidiana si stabilirea conduitei terapeutice

PROBLEMELE PACIENTEI

dificultate in a coopera datorita nervozitatii, anxietatii;

alterarea confortului datorita tegumentelor umede, palide, intoleranta la cald;

alterarea nutritiei datorita ingerarii unei cantitati mai mari de alimente;

alterarea eliminarilor intestinale datorita diareei;

scaderea tolerantei la activitate datorita starii de oboseala fizica si psihica;

CAZUL NR.3

NUMELE SI PRENUMELE: V.M.

SEXUL:FEMININ

LOCALITAREA: OGRA

JUDET: MURES

OCUPATIA:CASNICA

DATA INTERNARII: 13,01,2009

DATA EXTERNARII: 19.01.2009

DIAGNOISTICUL DE INTERNARE : GUSA GRADUL I B, TAHICARDIE. INSUFICIENTA OVARIANA, HIPERTIROIDIE. INSOMNIE. MOSTODINIE BILATERALA.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama- mastectomie bilaterala

ANRECEDENTE PERSONALE: Prima menstruatie la 15 ani, cicluri neregulate, 2 sarcini, 2 nasteri, avorturi neaga B.BASEDOW iulie  2005

GREUTATEA :59Kg

INALTIMEA:165 cm

VARSTA: 38ANI

DATE MATERIALE

Temperatura: 36,4

Tensiunea arteriala: 120/80 mmHg

Pulsul: 90 batai /minut

Respiratia : dispnee de efort

Somn: superficial, ore insuficiente de somn, treziri frecvente

Apetit: crescut

Anxietate persistenta

Grad de autonomie: pastrat

Adaptare la boala: isi accepta rolul de bolnav

Adaptare la tratamentul medicamentos: greoaie

MOTIVELE INTERNARII

• Palpitatii
• virilism perimaleolar
• aritmii
• astenie
• cresterea in volum a gusei
• insomnii
• ameteli
• tulburari ale ciclului menstrual
• rigiditatea musculaturii
• tulburari de coordonare ale miscarilor
• nesiguranta in mers

ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat pentru sindrom hipoanabolic, tulburari menstruale, anemie, insomnii, dureri la nivelul ambilor sani, dispenee, ameteli, anxietate. Se interneaza in serviciul nostru pentru investigatii si tratament de specialitate

PROBLEMELE PACIENTEI

alterarea nutritiei

dificultate de a se deplasa

alterarea confortului

insomnie

alterarea imaginii corporale - exoftalmie, slabire

deficit de cunostinte privind evolutia bolii

posibila ranire din cauza tremuraturilor, oboselii

posibile leziuni ale ochilor

CONCLUZII

Tiroida este o glanda endocrina esentiala, in buna functionare a organismului, prin reglarea metabolismului; Tesutul tiroidian produce hormonii tiroidieni, care sunt proteine cu valori masurabile in plasma. Secretia de hormoni este controlata de catre creier prin mecanisme de reglare complexe, prin intermediul unui hormon numit TSH (thyroid releasing hormon).

Situatiile de functionare anormala sunt cauzate de productia in exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidismul sau tireoto­xicoza). Alte cauze de hipertiroidism in­talnite frecvent la femei sunt sarcina molara, coriocarcinomul si disgravidia. In aceste situatii, in plasma este prezent un compus HCG (gonadotropina corionica umana) care, in cantitati crescute, stimuleaza tiroida.

Semne si simptome

Acestea se datoreaza excesului de hormoni adrenergici (adrenalina si derivatul sau, noradrenalina), care se gasesc in cantitati crescute in sange din cauza hiperfunctiei tiroidei.
Astfel, aceste paciente pot avea gusa, tahicardie manifestata prin palpitatii, puls amplu, astenie, fatigabilitate, tegumente calde si umede. Ele pot prezenta irascibilitate crescuta, nervozitate, insomnie, agitatie, scadere ponderala, tulburari de tranzit intestinal (diaree). Au intoleranta la cadura, transpiratii excesive, tremor fin al extremitatilor, oftalmopatie (exoftalmie, fotofobie, dureri orbi­tale).

Pacientii care se prezinta la medic cu fibrilatie atriala brusc instalata, fara un motiv evident aparent, trebuie investigati pentru o eventuala hipertiroidie.

Interdictiile bolii Basedow

Tratamentul include o serie de clase de medicamente, iod radioactiv si chiar abordare chirurgicala in cazuri refractare sau la tineri, urmata de substitutie cu hormoni tiroidieni. Pacientii prezinta insomnie, nervozitate si palpitatii ca urmare a prezentei adrenalinei si derivatilor sai in exces in sange, deci ciocolata, cafeaua, dar si fumatul trebuie evitate.

In primele luni de tratament, pana cand dispar treptat sau se amelioreaza manifestarile de tireotoxicoza sunt contraindicate alimentele sau bauturile care determina hiperexcitabilitatea sistemului nervos, cum ar fi cafeaua, cola, ceaiul verde sau negru (contine metilxantina, ca si cafeaua), sau bauturile alcoolice.

Fumatul poate sa interfereze in mod negativ cu efectele medicamentelor, pe langa faptul ca actioneaza sinergic cu adrenalina si amplifica simptomatologia (palpitatiile, irascibilitatea, starea de rau).

Nu exista restrictii in ceea ce priveste aportul de sare, care poate fi normal, cu exceptia persoanelor care primesc corticoterapie (prednison) pentru ameliorarea oftalmopatiei.

In boala Basedow-Graves se reduce surplusul de proteine (carne, oua), se consuma mai multe legume verzi si fructe.