Toleranta imuno fiziologica, toleranta imuno centrala, toleranta imuna periferica

Toleranta imuno fiziologica

-tendinta limfocitelor B sau T de a ignora constituentii tesutului proprii organismului.

-este necesara te ca previne orice atac asupra celulelor indivinduale ale ssitemului imun.

-se realizeaza pe 2 cai : centrale si periferice.

Toleranta imuna centrala-pe parcursul ontogenezei limfocitelor.

Orice tip de celula imuna vine in contact cu moleculele organului.

Daca intereactiunea dintre celule imune si organism se realizeaza inainte de maturizare se activeaza un model intern autodiscret acest proces se numeste deletie clonala asigurand tesuturi sanatoase.

-pe parcursul maturizarii celulelor imune nu are loc intalnirea cu toate celulele organului si aceste celule trebuie sa invete sa ignore celulele mature si tesutul sanatos.

Toleranta imuna periferica

Limfocitele B,T pot recunoaste o molecula self dar nu pot raspunde pt ca lipsesc unele semnale chimice. Limfocitele Bm activvate de concentratia crescuta de atg self devin anergice.Anergia pastreaza potentialul daunator al limfocitelor.

-poate fi indusa de limfocitele T reglate ce inhiba limfocitele T citotoxice T helper activate de atg self.

In bolile autoimune ssitemul imun raspunde inadecvat initial cu un atac fata de slef rezultand un raspuns imun patologic mediate umoral celular. In identificarea raspunsului autoimun trebuie sa detecteze limfocitele citotoxice anti autoatg si atc liberi sau legati de celulele sin tesut.Autoatc apartin Ig.G actioneaza impotriva atg straine rezultand complexe imune ce pot fixa complementul devenind patologice.

Bolile autoimune prezinta autoatc cu rol patogen.

Mecanisme prin care autoatc produc leziuni

Raspunsul autoimun inflamator nespecific=autoatc nu recunosc o molecula cu functie definita sunt dirijati contra unei atg membranare rezultand distrugerea celulei tinta.

Tiroidita Hashiimoto-tesut parenchimatos este inlocuit cu infiltrat celular mononuclear atc contra tireoglobulina.

Pot apare leziuni celulare prin apoptoza tirocitelor si prin inducerea expresiei receptorilor mortii(fas)declanseaza apoptoza.Uneori lingandul pt Fas e exprimat pe tirocite.

Autoatc pot sa nu modifice integritatea celulara dar pot produce neutralizarea unei molecule functionale.

Autoatc antireceptori pt Ach in miastenia gravis blocheaza transmitrea semnal la nivelul sinapsei neuromusculare.

In boala Basedow se sintetizeaza autoatc pt TSH ce pot stimula tirocitele in vitro.

In vivo ei produc hipertiroidism rezultand eliberarea continua a tiroxinei.

Bolile autoimune reprezentate de peste 80 de boli cromozomiale ce afecteaza orice organ.

Boala Hashimto f :m=50 :1

LES f:m=9:1

Sdr Sjogren f :m=9 :1

P.R f:m=4:1

Analiza: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare Document online: Clasificarea drajeurilor

Factori etiologici

-homonii sexuali

-factori genetici

Clasificarea bolilor autoimune :
*afectarea autoimuna :
-specifica de organ :exista un atac al sistemului imun asupra atg situate in anumite organe : anemia pernicioasa boala Addison D Z insulinodependent AHAI miastenia gravis

-fara specificitate de organ 1se sintetizeaza atc contra atg din musculatura tesutului

2LES PR DM PM.

Mecanisme posibile implicate in patogenia bolilor autoimune

Susceptibilitatea genetica a gazdei are rol important in decalnsarea lor.

Exista o legatura intre MHC si o boala specifica

HLA DR*2corelat cu LES SM

*3corelat cu sdr Sjogren

*4corelat cu AR pemfigus vulgaris

Pagina 8

Apc profesionale exprimaa si costimulatori ce vor asigura semnale secundare pentru stimularea limfocitelor T citotoxice.Acest tip de prezentare se numeste prezentare incrucisata.Limfocitele atgt. Limfpcitele T citotoxice se face prin limfocitele Th.Limfocitele Th prin secretia de citokine asigura dezvoltarea din limfocitele T CD8 naive in T citolitice.

Astefl limfocitele CD8 se au fost diferentiate in limfocite T efectoriii sunt apte sa distruga celule mumorale ce exprima atg relevante in afara costimulatorilor si a limfocitelor Th.

Raspunsul imun umoral.

atc care reactioneaza cu cel tumorale au fost descoperiti in serul pacientului cu carcinom plaman san gastrointestinal.

Anticorpi mediaza protector contra cresteti tumorala in vivo a fost demonstrata in limfoamee si leucemii la animale.

Cel mai des ei fixeaza complementul si sunt directionati contra atg de suprafata cu densitate crescuta.

Secretia acestor atc poate stimula cresterea tumorala apartinang Ig.G sunt posibili complexati cu atg.

Evaziunea T fata de raspunsul imun.

Raspunsurile imune pierd urmarirea cresterii tumora pt ca sunt nefective sau tumora reuseste sa se sustraga atacurilor imune.Raspunsurile imune sunt slabe pt ca cele mai multe tumori sunt slab imunogenice pt ca atg T difera putin fata de atg self.Adesea simpla cresterii a tumorii depaseste mecanismul imun anti tumoral.

Pagina 11

Limfocitele Th active fata de alloatg grefei pot produce citokine ce vor produce proliferarea celulelor endoteliale si a celulelor musculaturii netede conducand ocluzia luminala.

Acesta rejectie=reactie de hipersensibilitate intarziata cronica la alloatg din peretele vasului.

Reactia grefei contra gazdei

-apare la 50-70zile12 luni.

Trebuie ca in totalitatea grefei sa fie constituita din celule imune receptorul sa fie incapabil sa rejecteze celule grefate.

Ex. grefa de maduva osoasa hematogena allogenica la cei afectati de leucemiii sau alte deficite imune.

Grefa prin celulele sale produc o distructie pe tesutul receptorului.

Principalele organe afectate :tegumente ficat tesut pulonar tract gastrointestinal.