Activitate de comunicare pentru copii - O poveste

Activitate de comunicare pentru copii - O poveste

POVESTE

Odata, cineva i s-a plans unui intelept, intr-o discutie cu acesta, ca oamenii care il inconjoara sunt cam duri prin natura lor si atat de insensibili, incat nu-i pot intelege problemele si trairile sale, iar el nu se poate hotari sa le spuna despre asta.

Mai tarziu, cand vorbeau deja despre alte lucruri, pe neasteptate, inteleptul l-a calcat pe picior. Acesta a tacut pe moment, dar si-a continuat povestirea sa, fara ca sa-si retraga piciorul. Atunci inteleptul i-a apasat si mai tare pe picior. Barbatul a oftat, dar nici de data aceasta nu i-a spus nimic inteleptului. Dupa un timp, tinand in continuare piciorul sau pe cel al interlocutorului, acesta din urma nu a mai rezistat si l-a intrebat suparat rau de tot:

Inteleptule, de ce stai pe piciorul meu? Ma doare foarte tare!

Iarta-ma, i-a raspuns in graba inteleptul, retragandu-si piciorul. Nu stiam ca asta te deranjeaza, doar preferasesi sa taci.

PORNIND DE LA PILDA, ELEVII RASPUND LA INTREBARI:

Consideram ca unele "evolutii conceptuale" intalnite in manuale si programe sufera de diletantism, de inconsecventa in definitii si in exemplificari. Dupa modelul viabil "balada populara-balada culta", s-a ajuns la termenul, dupa noi, pleonastic "doina populara" si la cel la fel de gresit "doina culta". Exemple ca "Doina" de Eminescu, Goga, Cosbuc, "Cantec sfant" de St. O. Iosif, etc. subliniaza elogiul creatiei populare facut de scriitori in ode. Nu mai putin incorect ni se pare si termenul de "snoava populara", (confundabil in definitii "curioase" cu povestea si cu fabula) ba chiar si folosirea termenului "poveste" cand textul este evident un basm .

In subcapitolul 7.5., prezentǎm rezultate deduse din experimentarea unor metode si procedee moderne de receptare a eposului folcloric si realizǎm analiza produselor activitǎtii subiectilor educatiei, completand-o cu exemple de initiative personale, cu propuneri, sugestii, perspective.

CONCLUZII

Cercetarea noastrǎ de tip experimental (ameliorativ) vizeaza reliefarea unor modalitati diverse de valorificare didactica a eposului folcloric si a perspectivelor deschise de acestea; actualitatea si utilitatea temei se regǎsesc in schimbǎrile din domeniul educatiei prin:

a)     Ce mesaj ati desprins din text? (faptul ca pentru a fi intelesi si ajutati trebuie sa isi exprime opiniile, sa spuna ce gandesc, sa se confeseze atunci cand au o problema grea; nimeni nu le poate citi gandurile, pentru a sti ce ii deranjeaza, ce ii preocupa, ce ii ingrijoreaza)

Daca voi v-ati fi aflat in fata inteleptului despre ce suparari i-ati fi vorbit? (se pot scrie pe o coala de hartie mare, in timp ce elevii le numesc)

Care sunt cauzele acestora? (se pot scrie pe o alta coala de hartie mare, in timp ce elevii le numesc)

Cu cine puteti vorbi despre ele (avand in vedere ca un intelept de poveste e greu de gasit in realitate) (se pot scrie pe o alta coala de hartie mare, in timp ce elevii le numesc)