Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Consilierea familiei si a apartinatorilor



Consilierea familiei si a apartinatorilor


Consilierea familiei si a apartinatorilor

Termenul consiliere s-a raspandit in literatura de specialitate din Romania mai ales in anii '90, o data cu redeschiderea orizontului spre stiintele socioumane si incercarea de reconsiderare a stiintelor psihopedagogice in planul utilitatii lor sociale. Din aceasta perspectiva, este utila prezentarea unor aspecte privind delimitarea conceptuala, aria si/sau mediul de aplicabilitate al serviciilor de consiliere in scoala, persoanele autorizate pentru activitatea de consiliere, beneficiarii acestor servicii etc.

Termenul a fost lansat de literatura anglo-saxona - counseling - si se refera in principal la o interventie individualizata si personalizata adresata subiectilor care se confrunta cu probleme personale/existentiale, educationale sau profesionale. Consilierea, in intelesul sau clasic, se rezuma la o tripla perspectiva : psihologica, pedagogica si sociala, asupra unor activitati cu valente etice pe care consilierul le intreprinde pentru a-1 ajuta pe client sa se angajeze in acel tip de comportament care sa-1 conduca la solutionarea optima a propriilor probleme. Actiunea de consiliere este destinata sa-1 ajute pe client sa inteleaga si sa clarifice o serie de confuzii sau perceptii eronate asupra propriei vieti, sa invete sa-si atinga scopurile pe care singur le-a stabilit, sa identifice solutii la problemele sale existentiale si sa fie capabil sa ia decizii pe baza unor analize pertinente a resurselor si posibilitatilor de care dispune clientul. Trebuie sa avem in vedere si particularitatile de varsta si de dezvoltare ale subiectilor, deoarece, consilierea se poate adresa si elevilor de varsta scolara mica sau elevilor cu deficiente. In acest caz, pentru a-si atinge scopul, consilierea se rasfrange si asupra altor persoane care provin din mediul de viata al copilului : parinti, bunici, educatori sau oricare alta persoana care poate contribui la rezolvarea cazului. Consilierea mai poate fi inteleasa ca o relatie profesionala intre un consilier specializat (licentiat in stiinte psihopedagogice sau asistenta sociala) si un client (intelegand o persoana, un grup de persoane sau o comunitate).

Interventiile de consiliere cuprind toate actiunile destinate sa produca schimbari in existenta persoanelor, activitatea grupurilor si institutiilor.

Urmatorul model tridimensional este util intr-o varietate de situatii in care este necesara interventia de consiliere ; cele trei dimensiuni sunt:

a) sarcina - arata pe cine sau ce tinteste interventia de consiliere din perspectiva; din perspectiva sarcinii, interventiile pot fi orientate catre persoane, familie, clasa, scoala, cartier sau localitate, asociatie sau institutie;



b) scopul interventiei - poate consta in preventia sau remedierea insuccesului scolar sau socioprofesional, stimularea dezvoltarii personale si ocupationale ;

c) metoda de interventie - arata cum se produce interventia: prin serviciu direct, implicand contact si comunicare intre consilier si consiliat sau angajare efectiva a consilierului in relatii cu institutia sau comunitatea ; prin consultanta si pregatire, impreuna cu alti profesionisti sau neprofesionisti, prin media (internet, e-mail, exercitii programate, carti, radio, TV etc.).

Din modelul prezentat se pot deduce functiile profesorului-consilier : consilier, consultant, coordonator, agent de orientare si evaluator.

Consilierea individuala este considerata activitatea cea mai importanta in care consilierul furnizeaza o situatie de invatare, iar consiliatul este ajutat sa-si cunoasca situatia prezenta si sa anticipeze situatii viitoare, cand isi va putea valorifica mult mai bine calitatile propriei personalitati si potentialul de care dispune. Ea se adreseaza in special persoanelor care intampina dificultati in adoptarea unor decizii eficiente si nu reusesc sa puna in relatie cel mai potrivit rol pentru situatia prezenta in care se afla si comportamentul efectiv al unui rol social dezirabil (scolar, familial, profesional, cetatenesc etc.).

Identificarea rolului dezirabil se face prin : clarificarea viziunii personale despre viata, informarea despre domeniile de interes, adoptarea deciziilor considerate utile, concordante cu propriile interese etc. Consilierul interactioneaza cu elevii cu cerinte speciale pentru a le oferi ajutor si suport fara a lua decizii in locul lor. Aceasta forma de interactiune intre consilier si consiliat implica asumarea si respectarea urmatoarelor principii:


Intelegerea empatica a consilierului ;

Consilierul trebuie sa manifeste, in mod discret,  consideratie pozitiva neconditionata fata de client.

Procesul de consiliere parcurge trei etape :

Persoana solicita ajutorul consilierului. In aceasta etapa consilierul trebuie sa incurajeze clientul in exprimarea sentimentelor asociate problemei, sentimente ce sunt de regula negative. Consilierul nu critica clientul si nu il intrerupe in timp ce vorbeste.

Exprimarea de catre client a primelor sentimente pozitive. Consilierul nu face aprecieri de valoare in raport cu sentimentele exprimate de catre subiect, acesta din urma intelegand ca ambivalenta este o parte a conditiei umane si ca trebuie sa se accepte asa cum este.

Clientul ajunge la cunoasterea de sine si la intelegerea eului.

Relatia terapeutica trebuie sa respecte urmatoarele conditii de baza :

Consiliatul este responsabil pentru el insusi ;

Clentul doreste schimbarea in sens pozitiv ;

Consilierul trebuie sa stabileasca o atmosfera calda si permisiva ;

Consilierul nu stabileste o limita a atitudinilor, ci numai a comportamentelor ;