Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport

Criminalistica


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie » criminalistica
Criminologie - test



Criminologie - test


Criminologie - test


MULTIPLE CHOICE


1. Ce studiaza criminologia?

a.

investigarea crimelor.

b.

fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii si combaterii sale.

c.

infractiunile grave comise.





ANS:     B PTS: 1


2. Care este obiectul criminologiei?

a.

criminalitatea.

b.

criminalistica

c.

psihologia



ANS:     A PTS: 1


3. Criminalitatea are urmatoarele trasaturi:

a.

este un fenomen normal.

b.

este o problema minora.

c.

criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, persistent,  numeric si statistic.



ANS:     C PTS: 1


4. Pentru a explica cauzele care genereaza si conditiile care favorizeaza criminalitatea se impune:

a.

studierea, descrierea si analiza acestui fenomen.

b.

investigarea lui.

c.

descoperirea autorilor crimelor.



ANS:     A PTS: 1


5. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se imparte in:

a.

criminalitate genrala.

b.

criminalitate periculoasa.

c.

criminalitatea reala, aparenta, oculta, legala.



ANS:     C PTS: 1


6. Domeniul criminologiei il constituie:

a.

contraventiile

b.

faptele comise cu nevinovatie.

c.

faptele prevazute de legea penala, respectiv infractiunile.



ANS:     C PTS: 1


7. In criminologia romaneasca faptele comise fara vinovatie, pot fi cercetate:

a.

sub raport material si cauzal..

b.

numai daca sunt fapte reale.

c.

daca sunt numeroase.



ANS:     A PTS: 1


8. Criminalitatea patologica trebuie cercetata de criminologie?

a.

din motive umanitare.

b.

pentru cunoasterea cauzelor in vederea aplicarii unor masuri de siguranta.

c.

din curiozitate.



ANS:     B PTS: 1


9. Conceptele de baza cu care se opereaza in stiinta criminologiei sunt:

a.

criminalistica si prevederile legale.

b.

anchetele, sondajele.

c.

criminalitatea, criminalul, crima, victima, reactia sociala.



ANS:     C PTS: 1


10. Cu ce subconcepte opereaza conceptul de criminalitate?

a.

studiul de caz.

b.

statistica pe zone, forme diverse.

c.

structura criminalitatii, starea si dinamica criminalitatii, etiologia criminalitatii.



ANS:     C PTS: 1


11. Ce forme imbraca conceptul criminologic de reactie sociala?

a.

masuri preventive si represive.

b.

mediatizare

c.

dezaprobare



ANS:     A PTS: 1


12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:

a.

neunitar

b.

complex, unitar, autonom.

c.

general



ANS:     B PTS: 1


13. Impotriva criminalitatii se lupta cu mijloace de:

a.

drept administrativ.

b.

drept penal, procesual penal.

c.

drept civil.



ANS:     B PTS: 1


14. In ce consta deosebirea dintre criminologie si criminalistica?

a.

Criminologia are in esenta ca obiect studiul fenomenului criminalitatii si etiologiei, criminalistica ocupandu-se cu investigarea, identificarea faptuitorului.

b.

nu exista deosebiri.

c.

metodele de investigare.



ANS:     A PTS: 1


15. Exista relatii ale criminologie cu:

a.

fizica, chimia.

b.

filologia

c.

biologia, statistica, psihologia, sociologia generala si juridica.



ANS:     C PTS: 1


16. Functia descriptiva consta in studierea si consemnarea privind volumul criminalitatii in:

a.

orase

b.

numai in comune.

c.

intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat.



ANS:     C PTS: 1


17. Conceptul de personalitate din cadrul functiei descriptive face referire la:

a.

inaltimea, greutatea unei persoane.

b.

sexul unei persoane.

c.

temperamentul, caracterul, inteligenta unei persoane.



ANS:     C PTS: 1


18. Conceptul de mediu din cadrul functiei descriptive poate fi:

a.

intelectual, infractional.

b.

geografic, social, personal.

c.

patologic



ANS:     B PTS: 1


19. Conceptul de factor criminogen din cadrul functiei explicative consta in:

a.

elementul de determinare a actului criminal.

b.

conditiile si imprejurarile comiterii crimei.

c.

actul penal.



ANS:     A PTS: 1


20. Conceptul de „criminogeneza” din cadrul functiei explicative se refera la:

a.

situatii specifice, periculoase.

b.

cauzele si conditiile criminalitatii.

c.

situatii periculoase sau amorfe.



ANS:     B PTS: 1


21. Conceptul de „indice criminogen” din cadrul functiei explicative poate fi:

a.

o statistica a criminalitatii.

b.

un diagnostic criminogen cu valoare absolut cauzala.

c.

un diagnostic criminogen fara o valoare absolut cauzala.



ANS:     C PTS: 1


22. Functia predictiva este destinata:

a.

criminalisticii

b.

anticiparii starii, evolutiei si dinamicii criminalitatii.

c.

dreptului penal.



ANS:     B PTS: 1


23. Functia profilactica are ca destinatie:

a.

remediul actiunii antisociale.

b.

tratamentele medicale.

c.

domeniul criminologic general.



ANS:     A PTS: 1


24. Ce trasaturi distincte are metoda principala de investigare in criminologie?

a.

sondajele

b.

rationamentul inductiv.

c.

rationamentul deductiv.



ANS:     B PTS: 1


25. Caracteristica metodei sociologice este:

a.

demersul statistic.

b.

dinamica criminaliatii.

c.

observatia



ANS:     C PTS: 1


26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observatia ca metoda stiintifica se foloseste de:

a.

filme, inregistrari.

b.

chestionare, interviuri.

c.

formulare speciale.



ANS:     B PTS: 1


27. Ce are in vedere metoda psihologica de investigare?

a.

criminalitatea

b.


crima

c.

criminalul



ANS:     C PTS: 1


28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologica se refera in principal la:

a.

trasaturile fizice ale criminalului.

b.

anumite aspecte psihice si gradul de dezvoltare a functiei psihice.

c.

inaltimea si greutatea criminalului.



ANS:     B PTS: 1


29. Ce metoda speciala de investigare a criminologiei se refera la studiul monografic al unui tip de criminal, a unui tip de infractiune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?

a.

metoda comparativa.

b.

metoda studiului de caz..

c.

metoda monografica.



ANS:     C PTS: 1


30. In ce societate au aparut primele preocupari pentru cunoasterea fenomeniului criminalitatii?

a.

societatea primitiva.

b.

societatea antica.

c.

societatea feudala.



ANS:     C PTS: 1


31. Cine a fost primul ganditor umanist care a protestat impotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale?

a.

Emmanuel Kant

b.

Thomas Morus

c.

Giordano Bruno



ANS:     B PTS: 1


32. In ce perioada a scris Louis de Montesquieu, „Despre spiritul legilor”?

a.

societatea antica.

b.

societatea feudala.

c.

in perioada aparitiei capitalismului.



ANS:     C PTS: 1


33. Cine a fost creatorul criminologiei „intuitive”?

a.

Toma D'Aquino

b.

Louis Montesquieu

c.

Baruch Spinoza



ANS:     A PTS: 1


34. Cine a fost autorul monografiei intitulata „Despre delicte si pedepse”?

a.

Jeremy Bentham

b.

Cesare Beccaria

c.

Francis Bacon



ANS:     B PTS: 1


35. Ce a incriminat Matei Basarab in lucrarea sa „Indreptarea legii”?

a.

violul, talharia.

b.

abandonul de familie.

c.

mituirea, furtul, crima.



ANS:     C PTS: 1


36. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romanesti?

a.

Ioan Tanoviceanu

b.

Gica Popescu

c.

Ion Predescu



ANS:     A PTS: 1


37. Ce autor roman a afirmat in scrierile sale ca „ambitia nemasurata naste pacatul crimei”?

a.

Vasile Conta

b.

Miron Costin

c.

Vintila Dongoroz



ANS:     B PTS: 1


38. In ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?

a.

Manual de drept penal

b.

Dialectica criminala

c.

Tratat de drept penal



ANS:     B PTS: 1


39. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat intr-una din lucrarile sale ca „nu saracia genereaza criminalitatea ci discrepanta dintre posibilitatile materiale si aspiratiile oamenilor”?

a.

Cesare Becaria

b.

L. Quetelet

c.

M. Guerry



ANS:     B PTS: 1


40. In ce context Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul „societatile au criminali pe care ii merita”?

a.

la un curs de medicina legala.

b.

la un simpozion international.

c.

abordand factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.



ANS:     C PTS: 1


41. Cine au fost cei mai cunoscuti reprezentanti ai scolii socialiste care au afirmat ca inaintarea pe calea comunismului va duce in mod indubitabil la disparitia fenomenului criminal?

a.

Karl Marx si F. Engels

b.

N. Hrusciov

c.

L. Brejnev



ANS:     A PTS: 1


42. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat ca o cauza a criminalitatii o constituie:

a.

rautatea

b.

imitatia

c.

consumul exagerat de alcool



ANS:     B PTS: 1


43. Cine a considerat crima ca fiind un „fenomen de normalitate sociala” si a carei scoli a apartinut?

a.

Emile Ddurkheim - Scoala sociologica

b.

I. Pinalty - Scoala de la P. Neamt

c.

J. Mare - Scoala pariziana



ANS:     A PTS: 1


44. Una din premisele aparitiei „scolii pozitiviste” a fost cercetarea in domeniul frenologiei facuta de medicul:

a.

Emile Durkheim

b.

Franz Joseph Gall

c.

Lambert Adolphe Quetelet



ANS:     B PTS: 1


45. Cine a fost autorul lucrarii „Tratat privind degenerescentele fizice intelectuale si morale ale speciei umane” care a facut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crima?

a.

Darwin

b.

D. Ludovic

c.

Benedict August Morel



ANS:     C PTS: 1


46. Din ce scoala au facut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?

a.

Scoala pozitivista itaiana

b.

Scoala negativista spaniola

c.

Scoala franceza



ANS:     A PTS: 1


47. Ce lucrare l-a facut celebru pe C. Lombroso?

a.

Criminalii peste tot

b.

Tari fara criminali

c.

Omul Criminal



ANS:     C PTS: 1


48. Cesare Lombroso, in timpul vietii, a fost:

a.

adimrat

b.

contestat si admirat

c.

contestat



ANS:     B PTS: 1


49. Dupa parerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au doua sentimente constante invariabile si anume:

a.

rautatea

b.

razbunarea

c.

mila si probitatea



ANS:     C PTS: 1


50. Cine din cercetatorii scolii pozitiviste italiene a introdus in gandirea criminologica notiunea de „periculozitatea infractorului”?

a.

Cesare Lombroso

b.

Raffaele Garofalo

c.

E. Ferri



ANS:     B PTS: 1


51. Ce a luat in considerare E. Ferri cand a clasificat criminalii in criminali nebuni, nascuti, obisnuiti, de ocazie, din pasiune?

a.

factorul psihic

b.

mediul corupt

c.

factorul fizic



ANS:     A PTS: 1


52. Ce curent a sustinut teoria conform careia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au inclinare mai puternica spre comiterea unor infractiuni cu un anumit specific?

a.

curentul inadaptarii bio-psihice

b.

curentul bio-tipologic

c.

curentul constitutiei criminale



ANS:     B PTS: 1


53. Ce inclinatii au criminalii de tip leptomorf (astenic) intalniti in clasificarea curentului bio-tipologic?

a.

furt, delapidari, abuz de incredere

b.

fraude, escrocherii

c.

omoruri, talharii, violuri



ANS:     A PTS: 1


54. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris in curentul bio-tipologic?

a.

inalt, slab

b.

foarte slab, cu malformatii corporale

c.

corpolenti, scunzi, fata rotunda



ANS:     C PTS: 1


55. Curentul inadaptarii bio-psihice a fost reprezentat de:

a.

Olof Kinberg

b.

W. Sheldon

c.

G. Kretschmer



ANS:     A PTS: 1


56. Care au fost cele doua elemente principale avute in vedere de analiza biopsihica?

a.

constituia corporala

b.

malformatiile corporale si chipul prelungit

c.

nucleul constitutional si functia morala



ANS:     C PTS: 1


57. Referitor la functia morala O. Kinberg considera ca este compusa din:

a.

soliditate

b.

elemente emotionale si elemente cognitive.

c.

validitate



ANS:     B PTS: 1


58. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?

a.

curentul constitutiei criminale

b.

curentul inadaptarii bio-psihice

c.

curentul bio-tipologic



ANS:     A PTS: 1


59. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?

a.

Criminologie. Penologie

b.

Tratat de antropologie criminala

c.

Sociologia criminala



ANS:     B PTS: 1


60. Studiul microscopic al nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care conditioneaza sexul genetic al :

a.

animalelor carnivore

b.

omului

c.

paarilor calatoare



ANS:     B PTS: 1


61. Cariotipul uman presupune prezenta a :

a.

54 cromozomi

b.

18 cromozomi

c.

46 cromozomi



ANS:     C PTS: 1


62. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare in domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone in domeniul:

a.

biologiei

b.

biologiei criminale

c.

criminalistica



ANS:     B PTS: 1


63. Sexul genetic este conditionat de prezenta sau absenta unui cromozom particular care este notat cu litera:

a.

cu litera 'y'

b.

cu litera 'x'

c.

cu litera 'z'



ANS:     A PTS: 1


64. Formula cariotipului normal masculin este:

a.

Km = 46xy.

b.

Km = 50xy.

c.

Km = 34xy.



ANS:     A PTS: 1


65. Formula cariotipului normal feminin este:

a.

Kf = 46xy

b.

Kf = 46xx

c.

Kf = 24yx



ANS:     B PTS: 1


66. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:

a.

la oamenii corecti

b.

la oamenii inalti

c.

la delincventi



ANS:     C PTS: 1


67. O prima anomalie descoperita este existenta suplimentara a unui cromozom de tipul:

a.

m

b.

v

c.

x



ANS:     C PTS: 1


68. Subiectii care prezinta cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendinta spre criminalitate de tip):

a.

violent

b.

sexual

c.

picnicomorf



ANS:     B PTS: 1


69. Criminalitatea de tip sexual are subiecti cu modificari cum ar fi:

a.

caracterul pasiv, timiditatea, depresia

b.

caracterul violent

c.

cresterea greutatii



ANS:     A PTS: 1


70. Existenta suplimentara a unui cromozom de tipul „x” este denumit:

a.

Spinoza

b.

Sindromul Klaussfelter

c.

Sindromul Baruch



ANS:     B PTS: 1


71. Anomalia cromozomului in plus de tip „y” face ca subiectii din aceasta categorie in plan morfologic sa prezinte aparenta:

a.

feminina

b.

bisexuala

c.

masculina



ANS:     C PTS: 1


72. Surplusul de cromozomi „y”este denumit :

a.

cromozomul crimei

b.

cromozomul victimei

c.

cromozomul violentei



ANS:     A PTS: 1


73. Procentul de femei infractoare cu cariotipul „46x0” este:

a.

semnificativ

b.

nesemnificativ

c.

important



ANS:     B PTS: 1


74. Anomaliile abordate de teoria genetica pot exista si la:

a.

bolnavi

b.

anormali

c.

indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament



ANS:     C PTS: 1


75. Cui apartine teoria asociatiilor diferentiate:

a.

Edwin Sutherland

b.

B. Jonson

c.

E. Berluscama



ANS:     A PTS: 1


76. Ce teorie criminologica a concluzionat ca indivizii devin criminali sau nu in raport de grupurile la care ei adera sau se asociaza?

a.

teoria anomiei

b.

teoria conflictelor de culturi

c.

Teoria asociatiilor diferentiate



ANS:     C PTS: 1


77. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?

a.

V. Tolstoi

b.

T. Sellin

c.

S. Greco



ANS:     B PTS: 1


78. Cum s-a numit principala lucrare scrisa de Thorsten Sellin?

a.

Criminologie

b.

Sociologie criminala

c.

Conflict cultural si crima



ANS:     C PTS: 1


79. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate sa apara:

a.

intre doua atitudini perfect morale dar bazate pe valori diferite

b.

intre doua atitudini imorale

c.

intre doua atitudini perfect morale bazate pe aceleasi valori



ANS:     A PTS: 1


80. Teoria „anomiei” face parte din:

a.

sociologic

b.

psihologic

c.

biologic



ANS:     A PTS: 1


81. Cine a formulat teoria anomiei?

a.

Edwin Sutherland

b.

Robert K. Merton

c.

Thorsten Sellin



ANS:     B PTS: 1


82. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius „care inseamna”:

a.

fara nume

b.

organizare

c.

haos, dezorganizare



ANS:     C PTS: 1


83. Din punct de vedere sociologic „anomios” desemneaza o stare a societatii caracterizata prin:

a.

lipsa de legi, de norme. norme contradictorii

b.

prea multe legi, stufoase

c.

legi foarte bune, intelese de toate persoanele



ANS:     A PTS: 1


84. Teoria „noua aparare sociala” a adoptat unele principii importante cum ar fi:

a.

apararea criminalului.

b.

cunoasterea criminalului si unificarea pedepselor cu masurile de siguranta

c.

respingerea notiunii de om delincvent



ANS:     B PTS: 1


85. Cel mai de seama reprezentant si creator al psihanalizei a fost:

a.

W. Reich

b.

I. Feldman

c.

Sigmund Freud



ANS:     C PTS: 1


86. Conform teoriei freudiene fortele pulsionale fundamentale ale individului sunt:

a.

erosul si thanatosul

b.

viclenia

c.

lacomia



ANS:     A PTS: 1


87. Ce concept freudian explica faptul ca un infractor isi „semneaza crima”?

a.

conceptul diferentiat al celor trei instante ale vietii psihice, ale personalitatii umane

b.

al complexului Oedipian

c.

al complexului de vinovatie



ANS:     C PTS: 1


88. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta actioneaza in functie de:

a.

mobiluri inconstiente, resimtind pedeapsa ca pe o justificare morala

b.

mobiluri constiente

c.

mobiluri diferite



ANS:     A PTS: 1


89. Criminalitatea imaginara, care transpune in vise, fantezii sau acte ratate a fost abordata in:

a.

teoria instinctelor

b.

teoria criminalului nevrotic

c.

teoria freudiana



ANS:     B PTS: 1


90. Cui apartine teoria instinctelor?

a.

Etienne de Greff

b.

W.Sheldon

c.

O. Kinberg



ANS:     A PTS: 1


91. Pe ce se fundamenteaza teoria instinctelor?

a.

etiologia psihomorala a delincventului

b.

mobiluri inconstiente ale delincventului

c.

imoralitatea delincventului.



ANS:     A PTS: 1


92. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiva a individului este determinata de doua grupuri fundamentale de instincte:

a.

instinctul de antipatie si agresivitatea

b.

instinctele de aparare si instinctele de simpatie.

c.

instinctul de autoaparare



ANS:     B PTS: 1


93. Dupa parerea lui E. De Greeff trasatura psihica fundamentala care permite trecerea individului la actul criminal este:

a.

indiferenta afectiva a individului

b.

moralitatea lui

c.

inconstienta



ANS:     A PTS: 1


94. Cui apartine teoria personalitatii criminale?

a.

G. Fischer

b.

Jean Pinatel.

c.

J. Lange.



ANS:     B PTS: 1


95. Ce reprezinta egocentrismul in conceptia lui Jean Pinatel?

a.

tendinta de a se compara cu alte persoane

b.

o aparare a criminalului

c.

tendinta individului de a raporta totul la sine insusi



ANS:     C PTS: 1


96. Indiferenta afectiva conform teoriei personalitatii criminale reprezinta:

a.

trasatura psihica afectiva prin care individul domina semenii sai.

b.

trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai.

c.

trasatura psihica afectiva prin care individul uneori domina si este dominat de semenii sai.



ANS:     B PTS: 1


97. Ce scoala a concluzionat ca datorita unor stigmate exterioare, este posibil sa fi recunoscut un ucigas, hot, escroc etc.?

a.

scoala lombroziana

b.

scoala socialista

c.

scoala interpsihologica



ANS:     A PTS: 1


98. Sunt considerati factori individuali de criminalitate de natura ereditara:

a.

factori de natura biologica

b.

factori de natura psihologica

c.

factori de natura biopsihologica si biologici criminogeni



ANS:     C PTS: 1


99. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovati de comiterea actului criminal sunt:

a.

factorii ereditatii

b.

factorii de clima

c.

factorii generali



ANS:     A PTS: 1


100. Ce indivizi vizeaza factorii individuali de criminalitate de natura psihiatrica?

a.

cu tulburari mintale de durata si evolutive

b.

cu un palmares criminologic bogat

c.

fara antecedente penale



ANS:     A PTS: 1


101. Criminologii opiniaza ca delicventa juvenila cuprinde:

a.

minorii si batranii

b.

tinerii peste 35 de ani

c.

minorii, adolescentii, tinerii intre 25 si 35 de ani



ANS:     C PTS: 1


102. In toata lumea s-a constatat ca:

a.

barbatii in egala masura cu femeile comit crime

b.

femeia este mai putin criminala decat barbatul

c.

barbatul este mai putin criminal decat femeia



ANS:     B PTS: 1


103. Dopajul este specific pentru stimularea:

a.

artistilor

b.

studentilor si elevilor

c.

sportivilor de mare performanta



ANS:     C PTS: 1


104. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:

a.

familia de origine a unui individ

b.

locul de munca al unui individ

c.

anturajul individului



ANS:     A PTS: 1


105. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:

a.

plaja, munte

b.

competitii sportive

c.

scoala, serviciul militar



ANS:     C PTS: 1


106. Criminalitatea neorganizata (sau partial organizata) este cunoscuta si sub denumirea de:

a.

,,criminalitatea neconventionala'

b.

,,criminalitatea din razbunare’’

c.

,,criminalitatea conventionala’’



ANS:     C PTS: 1


107. Cu ce tipuri a inceput studiul metodei tipologice?

a.

tipuri sociologice.

b.

tipuri de criminali normali.

c.

tipuri psihiatrice.



ANS:     C PTS: 1




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright