Traficul de persoane - cauze si conditii ce genereaza si sustin fenomenul traficului de persoane

Considerații preliminare

Cercetarea infractiunii de trafic de persoane[1] este o activitate complexa si de cele mai multe ori presupune o investigatie de mare amploare atat sub aspectul numarului de persoane traficate, cat mai ales sub aspectul numarului de faptuitori.

Traficul de persoane constituie un fenomen subteran cu dimensiuni globale, o incalcare grava a drepturilor omului, a demnitatii si a libertatii acestuia, un fenomen social cu consecinte negative pentru intreaga societate, existent in aproape toate statele lumii, indiferent de gradul lor de dezvoltare.

Statele lumii au fost preocupate de-a lungul timpului sa gaseasca cele mai eficiente masuri de politica penala pentru combaterea si prevenirea traficului de persoane, fiind elaborate, in acest sens, o serie de documente cu caracter international, de catre Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana si Consiliul Europei, prin care s-a instituit un cadru juridic international de incriminare a infractiunii de trafic de persoane.

Statisticile fundamentate pe cazuistica solutionata de institutiile abilitate cu aplicarea legii, releva tendintele de amplificare a traficului de persoane, mai ales a prostitutiei juvenile, care, de la an la an, imbraca forme tot mai insidioase, frizand adesea aparentele legalitatii.

Traficul de fiinte umane a fost denumit sclavia secolului XXI. Cu toate ca fenomenul este cunoscut in parte, dimensiunea de care se face responsabil in ultimii ani nu se cunoaste inca in mod corespunzator. In plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, Romania fiind citata ca tara de origine si de tranzit pentru marile retele de trafic de femei, provenind indeosebi din Asia, dar si din tarile vecine ca Ucraina, Moldova sau Belarus, cu destinatia in tarile din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum si Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala.

In literatura juridica s-a exprimat opinia potrivit careia legiuitorul a inscris in lege

actele de trafic de persoane ca fapte penale distincte si nu o singura infractiune cu mai multe modalitati normative alternative de incriminare. Astfel in ipoteza in care se savarsesc mai multe fapte din cele prevazute in lege, se va retine un concurs real sau ideal de infractiuni si nu o singura infractiune cu mai multe modalitati de incriminare[2].

Cauze si conditii ce genereaza si sustin fenomenul traficului de persoane

Intelegerea fenomenului traficului de persoane in vederea combaterii sale presupune nu numai un instrument de lucru, precum legea, care sa reglementeze din punct de vedere penal definirea si incriminarea faptei in sine.

O foarte buna cunoastere a tuturor factorilor care determina existenta traficului de persoane este esentiala pentru gasirea si altor modalitati de combatere, in afara celor penale. Studiile sociologice si juridice intreprinse in domeniu au identificat si cuantificat in mod concret principalele cauze si conditii care au dus la proliferarea dramatica la nivel global a traficului de persoane in ultimele decenii.

Factorii socio-economici

a)      Nivelul de trai – ca factor economic – se prezinta atat sub o dimensiune obiectiva, raportandu-se la nivelul mediu de trai dintr-o societate, cat si sub o dimensiune subiectiva ce se refera la perceptia individuala, evaluarea personala pe care individul o face statutului sau economic. Lipsurile materiale reprezinta motivul principal al practicarii prostitutiei (83%), fie perceput ca nivel de subzistenta, fie raportat la un nivel de aspiratii dincolo de care persoana se considera marginalizata de societate.

b)      Somajul reprezinta acel factor ce duce la scaderea brusca si excesiva a nivelului de trai, afectand echilibrul interior al individului.

In conditiile procesului continuu de restructurare economica, numeroase tinere, mai ales cele cu un nivel scazut de profesionalizare, nu isi gasesc locuri de munca, ajungand sa aleaga prostitutia ca mijloc de subzistenta. In acest context, se evidentiaza si nivelul scazut al salariilor, care nu acopera minimul necesitatilor

c)      Crizele economice Inegalitatile de dezvoltare economica intre tari incita persoanele sa isi paraseasca tara de origine si sa isi caute un serviciu mai bine platit in strainatate. Conjunctura economica defavorabila la nivelul intregii tari duce la accentuarea scaderii nivelului de trai al claselor sociale defavorizate. Crizele economice se caracterizeaza prin inflatie galopanta, blocaj financiar, pierderea pietei externe de desfacere a marfurilor, ceea ce afecteaza capacitatea de productie, nivelul salariilor, rata somajului.

d)      Industrializarea reprezinta un factor de progres economic si social, oferind locuri de munca, posibilitati superioare de instruire, bunuri de larg consum de o calitate mai buna, ducand la cresterea nivelului de trai al societatii respective. Dar industrializarea produce si efecte secundare, ducand la cresterea fenomenului infractional. Ritmul rapid al industrializarii face imposibila asigurarea unor conditii social – edilitare minime pentru populatie. De asemenea, ia amploare mobilitatea orizontala, populatia rurala migrand spre zona industrializata.

Factorii socio-culturali

a)      Familia. Marea majoritate a victimelor provine din familii lipsite de preocuparea de a asigura o socializare corecta a copiilor sau care, intentionat, asigura modele de socializare negative, implicandu-i in activitati infractionale, ceea ce creeaza o atitudine de ostilitate si indiferenta fata de familie si societate.

b)      Religia, detine un rol foarte puternic de influentare si preventie in combaterea criminalitatii.

c)      Urbanizarea Miscarea populatiei umane in plan geografic (mobilitatea orizontala) si in plan profesional (mobilitatea verticala), determinate de urbanizare are ca efect dezorganizarea institutiilor sociale existente si crearea altor institutii sociale noi, ceea ce duce la micsorarea controlului social.

d)      Educatia este cel mai important factor determinant al unei conduite, care, in final, aduce celui ce o adopta postura de victima. Carentele educationale accelereaza angajarea in prostitutie sau proxenetism prin pozitionarea subiectului in imposibilitatea de a allege alta alternativa. Incapacitatea femeilor victimizate de a-si gasi locuri de munca in tarile de origine se datoreaza fie abandonului scolar, fie lipsei vreunei calificari.

e)      Drogurile Persoana care devine dependenta de droguri trebuie sa aiba bani pentru procurarea lor, de aceea multe dintre acestea vor sfarsi prin a se prostitua.

Doresc sa subliniez faptul ca angajarea pe calea prostitutiei, in Romania nu are o coloratura pur economica, ci este mediata de numerosi alti factori printre care: esecul familial personal; angajarea in viata sexuala la varste foarte fragede; agresarea sexuala; atractia exercitata de o meserie „interesanta” lipsita de retina si dificultatile ocupatiei cotidiene si care permit o serie de „avantaje”.

Legislatia penala, inca lacunara si insuficient armonizata, abordarea din unghiuri diferite a fenomenului traficului, eficienta redusa a controlului in acest domeniu, contrabalansata de actiunile tot mai bine organizate ale crimei transfrontaliere, ce exploateaza rapid disfunctionalitatile existente sunt, de asemenea, cauze ale proliferarii traficului de persoane. Lipsa de eficacitate a controlului in acest domeniu se reflecta si in gradul mare de escamotare sub aparenta legalitatii, dovada proliferarea agentiilor de fotomodele, de impresariat artistic, oficiile matrimoniale, agentii de plasament a fortei de munca in strainatate. Prin urmare, pentru a adopta o politica penala adecvata perioadei pe care o traversam, este nevoie de un regim sanctionator mai aspru, ceea ce va eficientiza lupta impotriva traficului de persoane in vederea exploatarii sexuale.[3]

Proiect: Competenta cercetarii – omor cu premeditare Document online: Dreptul constitutional - ierarhia actelor juridice

Problema reglementarii juridice a prostitutiei este extrem de complexa si nu se poate reduce la institutionalizarea ei fara a tine seama de consecintele pe care aceasta institutionalizare le poate avea asupra societatii.

Infractiuni conexe traficului de persoane

Datorita naturii sale complexe, reflectata in etapele activitatii de trafic, in mijloacele sale specifice de realizare si in scopul urmarit de faptuitor, infractiunea de trafic de persoane poate absorbi sau intra in concurs cu numeroase infractiuni. Legea nr. 678/2001 insista in mod special asupra unor infractiuni legate de traficul de persoane, cu care acesta intra in concurs, legiuitorul considerand necesar inserarea lor in legea speciala. Cu toate acestea, consider necesara in prezent, cel putin pentru fapta de pornografie infantila incriminata de art. 18 al legii speciale, reglementarea acestor fapte intr-un act normativ special, distinct ca domeniu. Legea speciala privind traficul de persoane inscrimineaza in articolele 17, respectiv 18, unele fapte care au legatura cu infractiunea de trafic de persoane. Legatura este data de identitatea victimei care nu este numai obiect al traficului, ci este supusa si altor fapte care constituie infractiuni distincte, intrind in concurs cu cea de trafic de persoane.[4] Articolul 17 incrimineaza fapta de a determina sau de a permite, cu stiinta, fie direct, fie prin intermediar, intrarea sau raminerea pe teritoriul tarii a unei persoane supuse traficului de persoane, care nu este cetatean roman, in urmatoarele conditii: folosind fata de aceasta mijloace frauduloase, violenta sau amenintari ori alta forma de contrangere, sau abuzand de starea speciala in care se gaseste aceasta persoana, datorita situatiei sale ilegale ori precare de intrare sau sedere in tara, ori datorita sarcinii, unei boli sau infirmitati ori unei deficiente fizice sau mintale.

Infractiunea savarsita in prima modalitate presupune ca faptuitorul sa actioneze asupra victimei in asa fel incat aceasta sa fie nevoita, in circumstantele date, sa treaca frontiera de stat a Romaniei sau sa ramina pe acest teritoriu dupa intrare. Cu alte cuvinte, faptuitorul controleaza actiunile victimei, influentandu-i manifestarea libera de vointa, consimtamantul subiectului pasiv fiind viciat in conditiile in care subiectul activ actioneaza asupra sa folosind mijloace frauduloase - violenta, amenintarea sau alte forme de coercitie - sau profitand de starea speciala in care se gaseste aceasta persoana, datorita situatiei sale ilegale ori precare de intrare sau sedere in tara, ori datorita sarcinii, unei boli sau infirmitati ori unei deficiente fizice sau mintale.

Atunci cand intrarea in tara a victimei se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza trecerea frontierei de stat a Romaniei, fapta de la art. 17 intra in concurs cu infractiunea prevazuta de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei[5]. In a doua modalitate de savarsire, infractiunea se realizeaza prin fapta de a permite victimei, cetatean strain traficat, de a intra sau ramane pe teritoriul statului roman. In aceasta situatie, faptuitorul practic ii da voie victimei sa intre sau sa ramana pe teritoriul statului roman, acceptand conditiile de eventuala ilegalitate in care se realizeaza acest lucru. Fapta de a permite intrarea sau sederea pe teritoriul Romaniei trebuie sa se realizeze, de asemenea, prin folosirea mijloacelor alternative specificate in definitia infractiunii. Legea speciala privind prevenirea si combaterea traficului de persoane incrimineaza ca infractiune ce are legatura cu traficul de persoane si pornografia infantila. Potrivit art. 18 din Legea nr. 678/2001, reprezinta infractiunea de pornografie infantila „fapta de a expune, a vinde sau de a raspandi, a inchiria, a distribui, a confectiona ori de a produce in alt mod, a transmite, a oferi sau de a pune la dispozitie ori de a detine in vederea raspandirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezinta pozitii ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce reprezinta sau implica minori care nu au implinit virsta de 18 ani” (alin. 1). De asemenea, se sanctioneaza cu aceeasi pedeapsa ca si infractiunea de pornografice infantila si activitatea de importare ori predarea de astfel de obiecte unui agent de transport sau de distribuire in vederea comercializarii ori distribuirii lor (alin. 2). Una dintre masurile normative penale mult dezbatute in teorie si practica a fost cea referitoare la incriminarea cererii de servicii realizate de persoanele traficate , pe scurt incriminarea cererii de persoane traficate alaturi de cea a ofertei. In prezent, Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane nu contine dispozitii speciale penale in vederea incriminarii folosirii serviciilor victimelor traficului.

Cu toate acestea, noul Cod penal roman propune, la art. 216, instituirea unei infractiuni distincte, sub denumirea de „folosirea serviciilor unei persoane exploatate”. Infractiunea este inserata la Capitolul al VII lea din Partea Speciala, care este special dedicat traficului si exploatarii persoanelor vulnerabile. Atfel, infractiunea consta in „fapta de a utiliza serviciile prevazute in art. 182, prestate de o persoana despre care beneficiarul stie ca este victima a traficului de persoane ori a traficului de minori”. Latura obiectiva a infractiunii presupune realizarea elementului material printr-o actiune de utilizare a serviciilor persoanei traficate. Utilizarea serviciilor este sinonima cu folosirea acestora. Astfel, elementul material al laturii obiective a infractiunii se realizeaza prin actiunea de folosire de catre faptuitor a serviciilor prevazute de art. 182 al viitorului Cod penal roman. Articolul 182, la care se face trimitere in text, defineste termenul de exploatare a unei persoane. Acesta inglobeaza exploatarea prin munca, tinerea in sclavie, obligarea la practicarea prostitutiei si prestarea altor servicii de natura sexuala, a cersetoriei si prelevarea de organe in mod ilegal. Serviciile provenite din aceste forme de exploatare a persoanei sunt cele utilizate de catre faptuitor in conditiile art. 216.

Dubla calitate procesuala a victimelor traficului de persoane – de parte vatamata si de martor

In art. 44 din Legea nr. 678/2001 se prevede cu caracter de noutate pentru legislatia procesual penala romana anumite drepturi specifice victimelor unor infractiuni pe timpul procesului penal.

In acest context, procedura de cercetare, prevazuta in aceasta lege speciala deroga de la procedura de drept comun si asigura victimelor infractiunii anumite drepturi: a) de a cere si asigura protectie pe timpul procesului penal; b) de a deveni martor protejat, daca masurile de protectie nu sunt suficiente; c) dreptul de a beneficia de asistenta juridica obligatorie si din oficiu, pe timpul procesului penal; d) dreptul de a solicita instantei ca in sala de judecata sedinta sa fie nepublica.

Specific la aceasta infractiune de trafic de persoane, ca si de altfel si la infractiunile de combatere a violentei in familie[7], este ca martorul, respectiv persoana traficata este si victima infractiunii. Deci persoana traficata, care are conform legii speciale o calitate procesual penala noua, aceea de victima, figureaza in procesul penal in fapt intr-o dubla calitate: de parte vatamata a infractiunii de trafic de persoane, care se poate constitui parte civila; de martor a carei declaratie poate fi folosita ca mijloc de proba in scopul stabilirii adevarului.

In acest context, ca particularitate a acestei duble calitati, in fapt, a victimei, traficul de persoane, este aceea ca depozitia victimei traficului de persoane poate sta la baza unei hotarari de condamnare, chiar daca in acelasi timp, ca parte vatamata ce se poate constitui parte civila impotriva inculpatului – ar putea avea conform procedurii penale obisnuite un interes in cauza.

Aceasta derogare de la mijloacele de baza prevazute in lege exista si in alte sisteme de drept, ca principiu juridic fiind asa numitul – martor al coroanei – un martor in interes public, infractiunea de trafic de persoane determinand necesitatea adoptarii acestor procedure speciale de protejare, intrucat adesea activitatea traficantului nu poate fi probata cu alte mijloace de proba decat cu declaratiile victimelor.

Femeia in traficul de persoane

Persoanele care savarsesc infractiuni de trafic de persoane pot fi atat barbati, cat si femei. In numeroase cazuri, femeile sunt implicate in savarsirea unor infractiuni de trafic de persoane; ele sunt prima veriga in lantul infractional: femeia, ca infractoare in traficul de persoane, profita de tinerele femei care sunt supuse traficului de persoane in vederea exploatarii sexuale, luand in considerare aspectele precare care tin de educatia lor (lipsa educatiei sau un nivel scazut de educatie, respectiv de pregatire profesionala), conditiile lor de viata socio-economice (saracie, somaj), profilul lor psihologic (naivitate, credulitate). Putem observa ca in anumite cazuri femeile traficante au fost initial victime ale traficului de persoane: in aceasta situatie ele cunosc foarte bine mecanismul infractional si dobandesc experienta in recrutarea victimelor si plasarea lor, cu precadere in scopul exploatarii sexuale.

O alta situatie care necesita o solutionare legala (deoarece in acest moment legislatia nu prevede o reglementare foarte clara) vizeaza femeile care de bunavoie accepta sa fie traficate pentru prostitutie, iar in momentul in care sunt prinse de catre autoritatile din tara de destinatie unde practica prostitutia se autovictimizeaza, sustinand ca au fost obligate sa fie traficate pentru prostitutie.

Legislatia romana (Legea nr. 678/2001) prevede pentru traficul de persoane pedepse privative de libertate severe: traficul de persoane (traficul de femei) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi; traficul savarsit in conditiile art. 12 alin. 2 se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

In cazul infractiunii de trafic de persoane, consimtamantul victimei la recrutarea, transportarea, cazarea sau primirea sa, prin inselaciune, in scopul exploatarii, nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului, potrivit art. 16 din Legea nr. 678/2001. Fapta inculpatului care, prin inselarea partii vatamate ca o va ajuta sa mearga la munca in strainatate, a intocmit formalitatile necesare obtinerii pasaportului si a documentului de calatorie, a remis partii vatamate sumele de bani necesare trecerii frontierei, i-a indicat o persoana de legatura si un loc de cazare, toate acestea in scopul exploatarii partii vatamate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001. Chiar daca victima si-a dat consimtamantul pentru a pleca in strainatate si a acceptat ca inculpatul sa efectueze formalitatile si sa achite sumele necesare trecerii frontierei, potrivit art. 16 din Legea nr. 678/2001, consimtamantul victimei infractiunii de trafic de persoane nu inlatura raspunderea penala a inculpatului.

In ceea ce priveste cazurile de impunitate penala sau de reducere a pedepsei, in conformitate cu art. 16 din Legea nr. 678/2001, consimtamantul victimei nu exclude caracterul penal al faptei, ceea ce inseamna ca victima nu poate exprima un acord de vointa care sa influenteze existenta infractiunilor de trafic de persoane.

In temeiul art. 20 din aceeasi lege, persoana supusa traficului de persoane care a savarsit, ca urmare a exploatarii sale, infractiunea de prostitutie sau cea de cersetorie, nu se pedepseste pentru aceste infractiuni. Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute de Legea nr. 678/2001, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni prevazute de aceasta lege, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Metodele utilizate de traficantii de femei pentru a recruta si transporta victimele in tara de destinatie[8]: prin intermediul unor agentii de ocupare a fortei de munca, agentii de turism, companii de publicitate sau agentii matrimoniale, baruri, discoteci, cluburi de hostess; documentele de calatorie sunt obtinute si folosite pentru trecerea frontierei, deseori traficanti utilizand pentru victime acte false in vederea obtinerii documentelor de calatorie; de cele mai multe ori, dupa ce victimele ajung in tara de destinatie, traficantii le retin documentele de identitate si de calatorie.

Traficantii profita de fragilitatea femeilor, de conditia lor sociala si economica promitandu-le castiguri substantiale in tarile Europei Occidentale. Deseori, aceste oferte sunt acceptate de catre victime, asigurand un sprijin material nu doar pentru victime, ci si pentru familiile lor care traiesc in conditii derizorii.

Chiar daca anumite femei traficate stiu ca se vor prostitua pentru a obtine castiguri, ele nu sunt constiente de faptul ca traficantii le vor tine in conditii de sclavie, neavand posibilitatea de a gasi o cale de a scapa de traficanti. Dupa ce femeile sunt transportate catre tara de destinatie, exista mai multe moduri in care ele sunt fortate sa practice prostitutia; de multe ori, ele sunt obligate sa ramburseze catre traficant datoriile constand din costurile de documentatie si de transport. Frecvent, femeile traficate sunt amenintate cu violenta, batute, abuzate sexual sau sunt obligate sa consume droguri de catre traficanti; de asemenea, traficantii le ameninta pe femeile traficate ca, daca incearca sa fuga sau refuza a se prostitua, le va aduce la cunostinta membrilor familiilor lor faptul ca acestea se prostitueaza in strainatate.

Masurile specifice pentru prevenirea si combaterea criminalitatii feminine in traficul de persoane reflecta preocuparile pentru elaborarea si aplicarea unei politici penale coerente, adecvata la cerintele impuse de procesul de integrare europeana a Romaniei. Scaderea ratei infractionalitatii feminine este posibila prin adoptarea si implementarea, nu numai a unor politici penale dominant represive, ci si a unor politici penale preventive.

CONCLUZII

Legat de tendintele actuale in traficul de persoane, putem observa ca, in ciuda dificultatilor care apar in colectarea continua a datelor statistice in acest domeniu, majoritatea actorilor implicati in combaterea traficului de persoane sunt de acord ca acesta este un fenomen in crestere.

Traficul de persoane este o infractiune cu consecinte negative atat pentru victimele sale cat si pentru societate in ansamblul sau, fapt care reclama o preocupare constanta din partea autoritatilor si a institutiilor publice, a organizatiilor neguvernamentale si a reprezentantilor societatii civile, in vederea diminuarii traficului de persoane, impunanduse intensificarea cooperarii internationale in domeniu.

Prevenirea criminalitatii feminine este o activitate complexa care se concentreaza pe intelegerea cauzelor si conditiilor determinante care favorizeaza criminalitatea, precum si pe interpretarea dinamicii ratei infractionalitatii feminine. Analiza cauzelor si a factorilor care contribuie la dinamica fenomenului criminalitatii ne permite sa identificam si sa interpretam date relevante care pot fi folosite in alegerea masurilor si actiunilor de represiune penala si extra-penala si, de asemenea, a celor de prevenire a acestui fenomen prin identificarea potentialelor surse de criminalitate

Pentru descurajarea exploatarii persoanelor, in special a exploatarii femeilor traficate, este necesar sa se adopte si sa se aplice masuri legislative, administrative, educationale, sociale, culturale sau alte masuri, avandu-se in vedere patru obiective fundamentale: a) cercetarea celor mai bune practici, metode si strategii in domeniu; b) cresterea responsabilitatii mass-media si a societatii civile in identificarea cererii pentru persoane care urmeaza sa fie exploatate sexual sau pentru munca fortata drept una dintre cauzele principale ale traficului de persoane; c) colaborarea dintre autoritatile publice si alti factori de decizie in actiunile de combatere si prevenire a traficului de persoane; d) desfasurarea de campanii de informare si a unor programe educationale pentru baieti si fete in perioada scolarizarii, care subliniaza: natura inacceptabila a discriminarii pe criterii de sex, consecintele sale dezastruoase, importanta aplicarii principiului egalitatii intre sexe, precum si necesitatea respectarii demnitatii si integritatii fiintei umane.

CUPRINS

Traficul de persoane

Considerații preliminare

Cauze si conditii ce genereaza si sustin fenomenul traficului de persoane

Infractiuni conexe traficului de persoane

Dubla calitate procesuala a victimelor traficului de persoane – de parte vatamata si de martor

Femeia in traficul de persoane

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Antoneta Darie, Traficul de finite umane – tema secolului XXI in domeniul apararii drepturilor omului, ziarul „Poliția romana”, nr. 10(728), 2004.

Bianca Dragomirescu, Traficul de persoane. Aspecte teoretice și practice, București, 2008.

Codul penal

Gheorghita Mateut, Traficul de persoane. Infractor. Victima. Infractiune, Ed. Alternative Sociale, Iasi, 2005.

I.Lascu, Incriminari privind traficul de persoane, in Dreptul, nr. 7 /2002.

Ioaneta Vintileanu, Marina Roman, Femeia in criminalitate, Uniunea Europeana, 2000.

Legea nr. 678/2001 actualizata la 16.10.2005 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane.

N.Cristus, Traficul de persoane, proxenetismul, crima organizata. Practica judiciara, Editura Hamangiu, 2006.

O.I.M., „Traficul de femei. Mizeria de dincolo de fantezie: de la saracie la sclavie sexuala” („Trafficking in Women. The misery behind the fantasy: from poverty to sex slavery”, A Comprehensive European Strategy), European Union: European Commission, 2001.

O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in M.Of. nr. 352 din 30.06.2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 242/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.