Urme formate prin folosirea armelor de foc

Urme formate prin folosirea armelor de foc. Prin aceste urme intelegem urmele create de arma pe cartusul tras si urmele impuscaturii formate pe corpul victimei sau pe obiectele asupra carora si-au exercitat actiunea proiectilul.

Urmele formate pe cartus. La tragerile efectuate cu o arma de foc se formeaza invariabil urme pe tubul cartusului, iar in cazul armelor cu teava ghintuita se formeaza pe glont urme caracteristice reliefului tevii.

Urmele de pe tub. Se formeaza in 3 etape succesive: incarcarea, tragerea si extragerea tubului tras. Printre piesele principale sau mecanismele armei care concura la formarea urmelor se afla percutorul, peretele frontal al inchizatorului, gheara extractoare, pragul aruncator si peretii camerei de detonare.

In momentul incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai tubului, prin impingerea cartusului in camera de detonare. In momentul tragerii apar urmele percutorului si ale peretelui frontal al inchizatorului ce se formeaza pe fundul cartusului. In momnetul extragerii tubului se imprima pe rigola sau marginea anterioara a rozetei urmele ghearei extractoare, iar pe fundul tubului urmele pragului aruncator.

Urmele de pe glont. Au caracter dinamic si reflecta caracteristicile constructiei interioare a tevii ghintuite. La armele cu teava ghintuita raman sub forma de striatii, urme ale plinurilor, ale flancurilor ghintuite si ale spatiilor dintre ghinturi.

Urmele de impuscare. Urmele principale. Sunt rezulatatul actiunii directe exercitate:

- urme de perforare: orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire.orificiile de intrare si de iesire se deosebesc intre ele prin anumite caracteristici pe baza carora se stabileste directia din care a patruns proiectilul. Caracteristici:

- pe corpul uman orificiul de intrare se caracterizeaza prin lipsa de tesut, diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului. Marginile orificiului sunt usor indreptate spre interior (inelul de frecare). Orificiul de iesire nu prezinta lipsa de tesut.

- pe imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material textil, orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire de regula constatandu-se si un transport de fibre spre interior. Orificiile de iesire prezinta deoseori rupturi in cruce.

- in cazul urmelor formate in obiectele lipsite de elasticitate, fragile, orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului. La lemn

- urmele de patrundere sau canalele oarbe au un orificiu de intrare si un canal infundat, mai mare sau mai mic, raportat la densitatea si grosimea materialului in care a patrus glontul. In alternativa canalelor oarbe glontul ramane intotdeauna in corpul sau obiectul atins.

- urmele de ricosare constau in adancituri sau zgarieturi in functie de unghiul de lovire si de natura obstacolului aflat pe traiectoria glontului. Ricosarea determina o modificare a traiectoriei glontului, concomitent cu o reducere a fortei sale cinetice.

Urmele secundare. Sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tragerii, altii decat cai specifici proiectilului:

- urme secundare formate indiferent de distanta de tragere: inelul de fracare sau de stergere crat prin depunerea de unsoare, praf, rugina etc.; inelul de metalizare constand in depuneri metalice desprinse de pe suprafata proiectilului.

- urme secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp sau de la mica distanta:

- rupturile provocate de gaze – trageri la distante mai mici de 10 cm, forma stelara

- urmele gurii tevii se formeaza prin lipirea acesteia de corp

- umele de funingine rezultate din combustia incarcaturii de pulbere, apar la 40 cm

- tatuajul este consecinta patrunderii in piele a resturilor de pulbere neagra sau arsa incomplet, 50 cm

- urmele de unsoare apar sub forma de stropi depusi in jurul orificiului de intrare, la primele focuri