Dezvoltarea sistemului nervos a copilului

Dezvoltarea creierului

La nastere, reprezinta 15 % din masa corporala, dupa un an creste la 50% din greutatea creierului adultului, iar la 2 ani la 70%. In jurul varstei de 6..7 ani ajunge la 1200g.

Transformarile functionale au la baza perfectionarea legaturilor interneuronale. Aceasta se reflecta in activitate: scade excitabilitatea neuromusculara, scade timpul de reactie (latenta), creste randamentul la invatat, creste coordonarea oculo-kinestezica.

Dezvoltarea creierului este conditionata de mielinizare, depinzand de alimentatia cu substante proteice (factori de crestere a neuronilor). Mielinizarea incepe in a treia saptamana de gestatie si continua pana la varsta de 4 ani. Maturizarea se considera la 6 luni, cand aria motorie e mai dezvoltata decat cea senzoriala. 50% din inteligenta se dezvolta in primii 4 ani. Mielinizarea intereseaza procesele functionale cele mai utile vietii copilului: dezvoltarea senzoriala precede dezvoltarea functiilor de cunoastere, vorbire, viata emotional afectiva. Ramura vestibulara a nervului VIII se dezvolta inaintea ramurii acustice.

Activitatea bioelectrica

s - pana la 18 luni

q - 18 luni..2-3 ani

a - peste 3 ani

b - 7-8ani

Primul an de viata este o perioada critica, creierul este afectat de subnutritie. Stimularea in faza de sugar si copil mic are consecinte benefice asupra copilului: maturizare functionala, neurologica, endocrina. Dupa 3 luni de despartire de mama apare o reactivitate scazuta fata de mediu. Izolarea de familie mai mult de 6 luni duce la anorexie, apatie, somn agitat; mai mult de 1 an - intarziere psiho-intelectuala, motorie, verbala, cu dificultate in integrarea sociala

Dezvoltarea analizatorilor

Analizorul vizual

La nastere ochiul este bine dezvoltat si crescut in volum pana la varsta de 3 ani. Retina este dezvoltata cu exceptia regiunii foveale. Fibrele nervului optic se mielinizeaza pana la 4 luni, iar cortexul occipital se diferentiaza.

La inceput, vederea este monooculara, devenind binoculara pana la 3 ani. Dupa 3 ani se perfectioneaza activitatea de analiza vizuala a formelor (apare dupa 7..8 luni) si dimensiunilor obiectelor si relatiilor spatiale. Se inregistreaza cresterea capacitatii de diferentiere a culorilor. La 6 luni percepe culorile de baza si dupa un an poate selecta obiectele dupa culoare.

Patologie: Factorii de risc in perioada prenatala sunt: infectii virale (rubeola), administrare de talidomida, actiunea radiatiilor ionizante. In perioada perinatala administrarea de oxigen cu presiune crescuta (peste 70..80 mmHg) produce o lezare a vaselor retiniene (retinopatie prematura). Alti factori de risc: infectii cu gonococ, pneumococ, diabet zaharat ( da cataracta de permeabilizare), galactozemia, meningoencefalocel dezvoltat in orbita.

Analizorul auditiv

La nastere, urechea este bine dezvoltata, la fel si nervul auditiv si legaturile sale.

Cauze de tulburari ale auzului:

Perioada prenatala:

Anomalii genetice autosomale: hiperprolinemia

Anomalii genetice gonosomale: sindrom Turner, trisomia D13, E17

Perioada perinatala:

Nastere prematura sau prelungita

Vatamare cerebrala in cursul nasterii

Copii din incubatoare care fac zgomot mare si permanent

Meningita si encefalite

Traumatisme cerebrale

Hipotiroidismul

Surditatea la nastere este insotita de mutism. Zgomotul mare intr-o incapere duce la tulburari in dezvoltarea auzului. Copilul percepe la nastere 30 dB.

Comportamente

Comportamentul verbal

Limbajul vorbit se dezvolta in cazul integrarii functionale si anatomice a creierului si analizatorilor. Afectarea auzului chiar si partiala duce la tulburari de vorbire.

Evolutia:

Prima luna: tipat monoton, rudiment de comunicare.

Dupa 3 luni: tipat modulat (gangurit)

6 luni: gangurit diferit in functie de limba vorbita de adultii din jur, articuleaza primele grupe de cuvinte (mama, tata)

7 luni: reactii la cuvintele rostite de cei din jur, totusi nu le poate pronunta

un an: pronunta primele cuvinte, cu exprimare eliptica

Fetitele vorbesc mai devreme decat baietii. Bilingvismul intarzie dezvoltarea vorbirii.

Dificultati:

Dislalia fiziologica pana la 3 ani. Pronuntia corecta depinde de familie.

Intarzieri in aparitia limbajului.

Baietii prezinta mai frecvent tulburari de pronuntie.

Comportamentul motor

Trecerea de la pozitia statico-posturala la deplasare se realizeaza in mai multe etape:

2 saptamani: flectarea capului lateral in decubit dorsal

3 luni: copilul tine capul in plan median

6 luni: se intoarce din decubit dorsal in decubit ventral, dar nu si invers

8 luni: se intoarce din decubit ventral in decubit dorsal

8..9 luni: se ridica in picioare cu sprijin

9..11 luni: merge cu sprijin

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

un an: merge

Ulterior, se perfectioneaza mersul, coordoneaza miscarile bratelor cu miscarile picioarelor.

Mica motricitate: coordonarea miscarii mainii in efectuarea activitatii normale.

Prehensiunea: evoluarea de la reflexul tonic al mainii spre apucarea obiectelor cu toata mana in primele luni la aparitia pensei police - index la un an, trecand prin faza de flectare degete.

Copilul isi insuseste comportamentele de autoservire: la un an bea singur din cana, iar la un an si jumatate duce singur lingurita la gura.

Gestul grafic:

la un an si jumatate deseneaza "ghemul"

la 2..2 ½ ani deseneaza "cuibul"

la 3 ani deseneaza cercul dupa model

Dominanta cerebrala duce la aparitia lateralitatii dupa 3 ani. (90% sunt dreptaci). La inceput lucreaza cu ambele maini.

Manipularea obiectelor: constructie prin invatare, joaca de-a mama.

Pana la 3 ani se observa o dificultate in executarea actelor intentionale, perturbari de gestica, este neindemanatic si instabil motor.

Comportamentul cognitiv

Atentia

La un nou-nascut atentia este captata de stimuli pentru scurt timp (5..7 minute pana la 3 ani). Este labila, difuza, involuntara.

2 luni: reactioneaza la sunete si priveste obiectele din campul vizual

3 luni: exploreaza atent obiectele

un an: interesat de detalii

Perceptia

Este prezenta de la nastere. La 6 saptamani prezinta interes pentru imagini simple: biberon. Spre 6 luni, procesele perceptive trec de stadiul senzorial (tact, gust, miros) spre manipularea obiectelor. La un an percepe si reproduce gesturi si acte simple. Perceptiile au la baza invatarea.

Memoria

Este activa, involuntara, cu mare capacitate de retinere, in special cea verbala.

Gandirea

Preconceptuala, magica, animista, egocentrica.

Comportamentul social-afectiv

Este indus de afectele mamei. Dupa trei ani intervin si alti factori.

Primele 3 luni: bucurie , tristete

Pana la 5 luni: plange cand mama se indeparteaza

Pana la 6 luni: manios cand mama pleaca

Pana la 8 luni: tandru

Pana la un an: realizeaza relatii cu copii de aceeasi varsta, de care e atras.

Pana la 2 ½ ani: criza de incapatanare: spune mai mult "nu" decat "da". Isi manifesta tendinta de independenta. Admonestarea duce la exacerbarea simptomatologiei.

Regimul de activitate al copilului

Priveste succesiunea periodica somn-hrana-activitate.

Somnul

Trebuie sa fie odihnitor pentru copil. Se tine cont de: camera, comfort, luminozitate.

2..6 luni: 16..17 ore

9 luni: 15 ore

18 luni. 14 ore

3 ani: 13 ore

Jucariile

Trebuie sa fie igienice, pedagogice, estetice. Sa nu produca accidente sau imbolnaviri, sa dezvolte activitatea neuropsihica.

Dezvoltarea fizica si neuropsihica a prescolarului

Etapa prescolara reprezinta perioada de la 3 la 7 ani, care se imparte in:

3..4 ani: prescolar mic

4..5 ani: prescolar mijlociu

5..7 ani: prescolar mare

Dezvoltarea prescolarului depinde de ingrijirea in familie si de calitatea ingrijirii medicale.

Dezvoltarea fizica

Creste in inaltime cu 6.5 cm anual si in greutate cu 2 kg anual. Nivelul dezvoltarii in inaltime si greutate este mai scazut in mediul rural decat in urban (2..3 cm inaltime si 0.5..2kg greutate).

Ritmul de crestere se mentine in aceasta perioada pentru greutate si pentru dezvoltarea in lungime si grosime a membrelor. Ex: la copilul de 6..7 ani planta, gamba si coapsa au lungimea de 2.5 ori mai mare decat la nastere. Membrele superioare isi continua dezvoltarea cu cea a centurii scapulare, mai bine dezvoltata la baieti. Se dezvolta musculatura mainii, datorita scrisului.

La nivelul craniului si toracelui diametrul anteroposterior si transvers se dezvolta concomitent si cu aceeasi viteza.

Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn:

3 ani: piramidal

4 ani: semilunar

5 ani: scafoid

6..7 ani: trapez si trapezoid

O alimentatie saraca in proteine si vitamina D provoaca o dezvoltare deficitara, ca si in cazul familiilor cu locuinte insalubre, fara lumina. Copii din zone poluate prezinta mai frecvent rahitism.

Musculatura prescolarului este slab dezvoltata. Raportul dintre greutatea musculara si masa corporala este de 27%. Musculatura prescolarului este mai bogata in apa si mai saraca in proteine. Se observa o asimetrie de dezvoltare a sistemului muscular: se dezvolta mai mult flexorii decat extensorii, aparand dificultati functionale. Astfel, suporta cu greutate efortul static si cel dinamic. Musculatura se dezvolta centrifug: mai intai a centurilor, apoi cea a extremitatilor.

Dupa 7 ani capata o mai mare rapiditate in miscari si se reduce neindemanarea. Imperfectiunea motorie este mai evidenta la fuga sau la mers in linie dreapta.

Se stabilizeaza lateralitatea si schema corporala. Schema lateralitatii poate fi omogena (rar sau neomogena (ochi drept, ureche dreapta, mana stanga, picior stang). Situatia favorabila este cand sunt implicate ochiul si mana de aceeasi parte, rezultand o buna coordonare oculo-kinestezica. Copii cu tulburari de scris au lateralitate neomogena.

Testarea lateralitatii se face:

ochi: carton cu un orificiu central, copilul este pus sa vada obiecte de pe o etajera

ureche: ceas pe care il asculta

picior: e pus sa loveasca o mingie

mana: plierea unei hartii.

Se insuseste schema corporala: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp sau a examinatorului.

Examinari facute la intrarea in clasa I, pentru a nu se ajunge la esec scolar:

3 ani: deseneaza un cerc dupa model

4 ani: deseneaza un patrat dupa model

5 ani: deseneaza un triunghi dupa model

6..7 ani: deseneaza un romb dupa model (cel mai greu).

Examenul clinic si al dezvoltarii neuropsihice duce la orientarea prescolara si scolara a copilului. Sindromul nefrotic, TBC pulmonara, hepatita in ultimele 12 luni duc la intarzierea inceperii scolii. Deficiente senzoriale si motorii indica o scoala ajutatoare.

Dezvoltarea cordului

La 6..7 ani greutatea creste de 5..7 ori fata de cea de la nastere. Volumul sistolic creste de 8..10 ori. Frecventa cardiaca ajunge la 6..7 ani la 80 batai/min. TA: 95/55 mmHg la varsta scolara. Pot exista cazuri de HTA la copil.

Vasele

Au o elasticitate mare. Se dezvolta circulatia capilara: irigarea interna a tesuturilor.

Aparatul respirator

Mucoasa respiratorie poate fi usor lezata de actiunea factorilor de mediu: praf, temperatura si umiditate scazuta. Anginele streptococice repetate pot da complicatii reumatismale. Se realizeaza un control prin exsudat faringian pentru streptococul β-hemolitic.

Aparatul digestiv

Capacitatea stomacului creste, dar posibilitatile secretorii sunt scazute pentru intregul tub digestiv. Se schimba dentitia: apar molarii de 6 ani. Sunt frecvente infectii digestive si parazitoze, prin nerespectarea conditiilor igienico-sanitare in prepararea hranei.

Aparatul urogenital

Rinichii se dezvolta lent in aceasta perioada si este suprasolicitat datorita metabolismului. Imbolnavirile se soldeaza cu complicatii renale in unele cazuri, mai frecvente decat la scolari. Organele genitale se dezvolta lent. O eventuala ectopie testiculara trebuie rezolvata pana la intrarea in clasa I.

Sistemul endocrin

Cresterea este controlata de hipofiza, tiroida, timus, suprarenala. In insuficienta tiroidiana apar perturbari ale dezvoltarii osoase, dentitiei, deficiente in dezvoltarea psihointelectuala.

Dezvoltarea neuropsihica

La 3 ani creierul are 1100 g, iar la 6..7 ani 1200 g.

Perfectionarea activitatii SNC se realizeaza prin dezvoltare lobilor frontali. Dezvoltarea legaturii cortical-subcortical influenteaza excitabilitatea neuromusculara, care scade, scade timpul de latenta. Randamentul intelectual al copiilor creste prin perfectionarea controlului vizual-kinestezic. Intervine usor oboseala generata de zgomot, agitatie, lipsa odihnei.

Dezvoltarea analizatorilor

Vederea

Vederea se perfectioneaza: analiza vizuala a formelor si dimensiunilor obiectelor si a relatiilor spatiale, vederea in adancime si controlul vizual kinestezic.

Dintre prescolarii mici, 2% au strabism, care trebuie depistati din timp, deoarece in perioada scolara corectarea este dificila. Suspecti sunt cei ce apropie sau indeparteaza obiectele. Pot apare deficiente in aprecierea culorilor de baza.

Auzul

Se perfectioneaza diferentierea mesajului sonor si integrarea lui psiho-intelectuala, datorita mesajului vorbit. Evaluarea acuitatii auditive se realizeaza cu ajutorul audiometrului, permitand detectarea unei surditati. Cei cu tulburari de vorbire trebuie testati daca nu prezinta si tulburari de auz.

Vorbirea

Se dezvolta limbajul vorbit, cu perfectionarea fonetica si diminuarea tulburarilor de pronuntie. Ulterior, creste fondul lexical (in functie de nivelul intelectual al familiei: 600..1000 cuvinte la nivel scazut, 3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfectioneaza din punct de vedere fonetic, sintactic.

Tulburarile de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avand cauza o tulburare functionala episodica, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator).

Balbismul are mai multe forme:

Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la inceputul cuvantului, datorita unor succesiuni de contractii musculare rapide si ritmice.

Balbism tonic: apare datorita unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii si respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dupa care izbucneste.

Balbism tonico-clonic

Balbism de inhibitie: perioade lungi de tacere inaintea sau pe parcursul discursului.

Balbismul se poate insoti de:

Sincinezie: miscari parazite

Grimase

Clipsare(?) buze, clipit

Reactii vegetative: roseata fetei, transpiratii, tahicardie.

Terapia se realizeaza prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic.

Dezvoltarea cognitiva

Mentinerea atentiei creste de la 15 minute la 3 ani la 30 de minute la 6 ani. In clasa a IV-a ajunge la 45..50 de minute.

Devine capabil de abstractizare, perceptia devine analitica, memoria este durabila, fidela, cu mare capacitate de retinere (retin usor povestiri, poezii). Gandirea se bazeaza pe judecati cauza-efect.

Dezvoltarea motorie

Mersul este echilibrat, coordonarea manuala este buna.

Tulburari comportamentale

Exista tulburari comportamentale legate de procesul de dezvoltare si de ambient.

Hiperkinezia

Este o activitate motorie excesiva, neatentie, impulsivitate verbala. Este exacerbata pentru stimuli excitanti din mediu (serbari). Sindromul este de 4 ori mai frecvent la baieti. Apare la 5..20% din populatie. Poate persista in clasele primare.

Cauzele hiperkineziei

Educatia slabeste.

Disfunctie cerebrala minora: traumatism la nastere.

Sechela dupa boli ale SNC: meningite, encefalite.

Epilepsie.

Cauze familiale.

Poate insoti autismul si se asociaza cu retardare.

Anorexia

Este o tulburare a comportamentului alimentar, grava, pana la refuz total. Pot apare varsaturi spastice. Apare la copii privati de mama, la schimbarea tipului de alimentatie (intarcare). Se practica santajul alimentar.

Sindromul de copil batut

Apare in cazul de violente fizice repetate asupra copilului. Parintii au tulburari de personalitate, psihomotorii, schizofrenie, epilepsie, etc.

Copiii trec prin 3 faze: de protest, de consolare, de detest (lipsa de afectiune fata de parinti).

Crizele de manie

Apar datorita conflictelor dintre personalitatea copilului si atitudinea restrictiva a parintilor. Manifesta agitatie psihomotorie, violenta cu efect teatral. Poate apare si in cazul consumului unor medicamente.

Negativismul

Refuz, ostilitate fata de cei din jur.

Gelozia

Este o tulburare de afectivitate.

Sugerea degetului

Apare in tulburari emotionale: nervozitate, plictiseala, pedeapsa.

Pica

Reprezinta obiceiul de a inghiti obiecte necomestibile, cu riscul cresterii frecventei parazitozelor intestinale. Pot inghiti pamant, par, materii fecale, var de pe pereti (risc de intoxicatie cu Pb).

Automutilare

Este o tulburare de ordin psihic, ce exprima frustrarea copilului. Isi smulge parul din cap si il inghite.

Activitatea

Activitatea trebuie organizata tinand cont de posibilitatile de adaptare ale organismului.

Curba fiziologica de lucru: dimineata ora 9..11 - activitate obligatorie. Activitatea trebuie sa dureze 15..30 min.

Factori care influenteaza capacitatea de lucru:

Nivelul de dezvoltare fizica si neuropsihica a copilului.

Varsta copilului

Durata si intensitatea efortului

Starea de sanatate

Starea psihoafectiva: teama, frica, constrangere

Factori din mediul ambiant: temperatura, iluminare, umiditate, zgomot.

Activitatea prescolara principala este jocul. Jocurile pot fi la alegere sau impuse.