Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Fundamentele psihologiei - grile



Fundamentele psihologiei - grile


FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI - GRILE


1. Dupa planul de operare, toate reprezentarile sunt interne. FALS


2. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este lipsita de orice suport imagistic. ADEVARAT


3. Legea efectului a fost formulata de Thorndike. ADEVARAT


4. Specificul gandirii consta in desfasurarea ei unuidirectionala, ireversibila. FALS


5. Conceptele figurale se situeaza intre reprezentari si notiuni. ADEVARAT


6. Notiunea este unitatea de baza a structurii operatorii a gandirii. FALS


7. O notiune este concreta daca sfera ei se suprapune cu imaginea perceptiva. FALS




8. Libertatea de miscare a gandirii este mai mare in raport cu problemele slab definite. ADEVARAT


9. W. Kohler a elaborat modelul tridimensional al gandirii. FALS


10. Generalizarea consta in a identifica un obiect in cadrul unei clase. FALS


11. Expresia: A = B, B = C > A = C exprima proprietatea tranzitivitatii. ADEVARAT


12. Fidelitatea memoriei exprima raportul intre volumul materialului memorat si volumul materialului reprodus. FALS


13. Semnul are un caracter mai abstract decat semnalul. ADEVARAT


14. Competenta lingvistica este innascuta. ADEVARAT


15. Orice propozitie corecta din punct de vedere gramatical este si adevarata din punct de vedere semantic. FALS


16. In procesul comunicarii toate cuvintele vocabularului se utilizeaza cu posibilitati egale. FALS


17. Emotia este o stare generalizata a personalitatii. ADEVARAT


18. Sentimentul se aseamana cu emotia prin imntensitate. FALS


19. Cu cat un motiv se situeaza pe o treapta ierarhica mai joasa, cu atat el este mai specific uman. FALS


20. Vointa exprima capacitatea de autodeterminare. ADEVARAT


21. Autocontrolul este o dimensiune a afectivitatii. FALS


22. "Hotararea" este faza finala a actului voluntar. FALS


23. Intensitatea unui motiv este cu atat mai mare cu cat durata nesatisfacerii lui este mai lunga. ADEVARAT


24. Echilibrul emotional exprima adecvarea trairilor emotionale la specificul situatiilor. ADEVARAT


25. Toate motivele omului sunt de natura constienta. FALS

LECTIA 1 - REPREZENTAREA


1. Prin reprezentare intelegem:

a.

Un produs

b.

Un proces

c.

Atat un produs, cat si un proces


2.          Imaginea consecutiva:

a.

Este identica perceptiei

b.

Face trecerea intre perceptie si reprezentare

c.

Este o forma a reprezentarii


3. Ca produs, reprezentarea:

a.

Este identica in continut cu perceptia

b.

Este mai saraca si contine o informatie mai putin relevanta (semnificativa) decat perceptia;

c.

Este mai schematica, dar contine o informatie mai relevanta decat percetia.


4. Completitidinea reprezentarii exprima:

a.

Volumul general de informatie

b.

Aspectele cantitative ale obiectului pe care-l reflecta

c.

Importanta insusirilor obiectului reflectat


5. Legatura desigantiva a reprezentarii cu obiectul are un caracter:

a.

Direct, nemijlocit

b.

Indirect, mijlocit

c.

Mixt


6. Intensitatea (vivacitatea) reprezentarii depinde de:

a.   Seminificatia obiectului

b.   Freceventa obiectului in experienta perceptiva anterioara

c.   Noutatea obiectului


7. Gradul de generalitate al reprezentarii se refera la:

a.

Numarul cazurilor (obiectelor) individuale pe care le subordoneaza

b.

Numarul insusirilor (notelor) pe care le cuprinde

c.

Calitatea informatiei pe care o furnizeaza


8. Posibilitatea de a avea reprezentari este asigurata de:

a.   Atentie

b.   Memorie

c.   Vointa

d.   Imaginatie


9. Reprezentarea este primul proces cognitiv care face posibila:

a.

Legatura noastra cu realitatea

b.

Ordonarea si sistematizarea obiectelor si fenomenelor

c.

Desfasurarea unei activitati mintale autonome, in absenta obiectului de referinta






10. In acceptiunea cognitivismului, reprezentarea este:

a.

O imagine subiectiva pura

b.

Un simbol cu existenta fizica

c.

Un invariant perceptiv


11. Stabilitatea reprezentarii in zona maximei claritati a constiintei este favorizata de:

a.   Gradul de familiaritate al obiectului

b.   Mobilitatea proceselor nervoase

c.   Inertia proceselor nervoase


LECTIILE 2-6 - GANDIREA


12. Care din urmatoarele scoli psihologice considera gandirea ca proces de inlantuire a imaginilor:

a.

Gestaltismul

b.

Behaviorismul

c.

Asociatianismul

d.

Scoala de la Wurzburg


13. Care din scolile psihologiei clasice reducea procesul gandirii la "echilibrul fortelor de camp" si la principiul insight-ului?

a.

Behaviorismul

b.

Gestaltismul

c.

Asociationismul

d.

Scoala de la Wurzburg


14. Carui autor ii apartine lucrarea "Despre inteligenta maimutelor":

a.

O. Selz

b.

M. Wertheimer

c.

W. Kohler

d.

J. Watson


15. Care scoala psihologica afirma ca "a gandi inseamna a opera adescvat cu pattern-uri verbale si motorii in contextul unor situatii externe problematice:

a.

Asociationismul

b.

Behaviorismul

c.

Gestaltismul


16. Principalul obiectiv al scolii de la Wurzburg era sa demonstreze:

a.

Structura operatorie a gandirii

b.

Caracterul procesual - fazic al gandirii

c.

Caracterul pur, non-imagistic al gandirii


17. In ce consta meritul principal al lui O. Selz in studiul gandirii?

a.

In demonstrarea caracterului formal-abstract al acesteia

b.

In demonstrarea dependentei ei de experienta senzoriala

c.

In stabilirea distinctiei dintre proces si produs, dintre operatie si continut


18. Care dintre scolile psihologiei clasice are meritul de a fi recunoscut rolul invatarii in dezvoltarea gandirii si in introducerea principiului incercare - eroare?

a.

Introspectionismul

b.

Psihanaliza

c.

Behaviorismul

d.

Gestaltismul


19. Gandirea este o reflectare a realitatii de tip:

a.   Imagistic - intuitiv

b.   Mijlocit

c.   Secvential - serial

d.   Generalizat - abstract


20. Gandirea este o reflectare de ordin:

a.   Biofizic

b.   Subiectiv

c.   Substantial

d.   Ideal


21. Caracterul subiectiv al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a.   Anularea preciziei si obiectivitatii

b.   Orice proces de gandire apartine si se realizeaza in capul unui individ concret

c.   Continutul gandirii il constituie numai starile interne ale subiectului

d.   Implicarea spiritului critic si a criteriilor de semnificatie si esentialitate


22. Caracterul mijlocit al reflectarii in cadrul gandirii este asigurat de:

a.   Datele senzatiilor si perceptiilor

b.   Legatura ei directa cu obiectul extern

c.   Datele activate din memoria de lunga durata

d.   Starile interne de motivatie


23. Gandirea reflecta:

a.   Insusiri accidentale si particulare ale obiectelor si fenomenelor

b.   Insusiri comune

c.   Orice fel de insusiri

d.   Insusiri esentiale


24.        Caracterul abstract al reflectarii specifice gandirii consta in:

a.

Ruperea ei de realitate

b.

Desprinderea din contextul obiectual a unor insusiri si operarea cu ele in calitate de entitati de-sine-statatoare

c.

Denaturarea datelor senzoriale


25. Caracterul ideal al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a.   Ireductibilitatea continuturilor ei la substratul material - procesele biofizice, biochimice si fiziologice ale creierului

b.   Identitatea continuturilor ei cu obiectele externe

c.   Crearea unei realitati sui generis, non-obiectuale, simbolice


26. Continuturile informationale ale gandirii se organizeaza pe baza unor criterii:

a.

Spatio-temporare

b.

Situational-concrete

c.

De generalitate si esentialitate


27. Caracterul negentropic al gandirii consta in:

a.   Autonomia ei functionala

b.   Opozitia ei fata de realitate (obiect)

c.   Cresterea eficientei activitatii si comportamentului

d.   Reducerea in cadrul sistemului personalitatii a nivelului entropiei


28. Coordonata actionala ne permite sa stabilim:

a.

Baza genetica obiectiva a gandirii

b.

Caracterul subiectiv - intern al gandirii

c.

Caracterul mijlocit - abstract al gandirii



29. Teoria actionala a gandirii se opune si respinge:

a.   Teoria caracterului pasiv - mecanic al reflectarii la nivelul gandirii

b.   Teoria caracterului exclusiv intern si predeterminat al schemelor si operatiilor gandirii

c.   Teoria formelor pure


30. Coordonata actionala in abordarea gandirii a fost argumentata si demonstrata experimentul de:

a.   W. Wundt

b.   H. Wallon

c.   W. Kohler

d.   J. Piaget


31. Coordonata genetica ne obliga sa abordam gandirea:

a.

Ca expresie a interactiunii genelor

b.

Ca realitate statica, imuabila

c.

Ca realitate dinamic - evolutiva


32. In interpretarea devenirii si dezvoltarii gandirii in plan individual accentul principal trebuie pus pe evidentierea:

a.

Rolului factorilor interni, ereditari

b.

Continutului si specificului interactiunii dintre ereditate si mediu

c.

Rolului factorilor de mediu


33. Ca sistem, gandirii ii sunt proprii atributele:

a.

Determinism

b.

Probabilistic

c.

Semi-determinism si semi-probabilist


34. Din punct de vedere structural, gandirea trebuie considerata:

a.

Un sistem monobloc

b.

Un sistem cvadridimensional

c.

Un sistem bidimensional

d.

Un sistem tridimensional


35. Care este componenta distincta, noua pe care o include modelul cvadridimensional al gandirii?

a.

Blocul operatiilor

b.

Blocul continuturilor

c.

Blocul relatiilor

d.

Blocul produselor


36. Prin operatie a gandirii intelegem:

a.

Orice transformare

b.

O transformare unidirectionala realizata in plan mintal intern

c.

O transformare bidirectionala realizata in plan mintal intern




37. Care din proprietatile de mai jos este esentiala pentru operatiile gandirii?

a.

Tranzitivitatea

b.

Reflexivitatea

c.

Reversibilitatea

d.

Asociativitatea


38. Proprietatea reversibilitatii a fost pusa in evidenta si demonstrata experimental de:

a.

P. Janet

b.

J. Piaget

c.

H. Pieron

d.

L. Vagotski


39. Obiectivul principal al lucrarii "Psihologia inteligentei" este acela de a demonstra:

a.

Specificul continutului reflectoriu al gandirii

b.

Superioritatea gandirii in raport cu perceptia

c.

Rolul educatiei in dezvoltarea gandirii

d.

Caracterul evolutiv si stadialitatea devenirii operatiilor gandirii


40. Care din operatiile enumerate mai jos fac parte din categoria celor generale (fundamentale):

a.   Operatiile de calcul matematic

b.   Analiza

c.   Masurarea dimensiunilor metrice

d.   Generalizarea


41. Gruprarea operatiilor gandirii in concrete si formale se face in functie de:

a.

Planul in care se desfasoara (extern - intern)

b.

Natura rezultatului sau produsului

c.

Natura continutului (materialului) pe care-l transforma:


42. Potrivit studiilor lui J. Piaget, reversibilitatea apare in:

a.

Stadiul sensorio-motor

b.

Stadiul preoperator

c.

Stadiul operatiilor formale

d.

Stadiul operatiilor concrete


43. Pentru nivelul operatiilor concrete, J. Piaget a stabilit:

a.

4 tipuri de grupari

b.

8 tipuri de grupari

c.

6 tipuri de grupari

d.

2 tipuri de grupari


44. Transformarea identica (I), in cadrul operatiilor formale:

a.

Nu schimba nimic in propozitiune

b.

Schimba total propozitiunea

c.

Inlocuieste subiectul in propozitiune


45. Transformarea reciproca (R), in cadrul operatiilor formale consta in:

a.   Permutarea completa a termenilor

b.   Inversarea conjunctiilor si disjunctiilor

c.   Inversarea negatiilor

d.   Inversarea afirmatiilor



46. Transformarea corelativa (C) in cadrul operatiilor formale:

a.   Este opusa transformarii identice

b.   Este opusa transformarii reciproce

c.   Schimba reciproc conjunctiile si disjunctiile


47.        Identificarea insusirilor si elementelor esentiale ale obiectelor si fenomenelor se realizeaza pe baza:

a.

Generalizarii

b.

Analizei si comparatiei

c.


Sintezei


48. Traiectoria operatiei de analiza merge:

a.   De la individual spre general

b.   De la parte la intreg

c.   De la suprafata obiectului spre interiorul lui

d.   De la intreg la parte


49. Analiza este operatia corelativa:

a.

Generalizarii

b.

Abstractizarii

c.

Sintezei


50. Din punct de vedere cognitiv, prin operatia de sinteza, gandirea:

a.

Recompune obiectul in ipostaza in care era inainte de a fi fost supus analizei

b.

Recompune obiectul intr-o ipostaza calitativ noua

c.

Recompune obiectul intr-o ipostaza schematizata


51.        Sinteza este:

a.

Exclusiv monomodala

b.

Exclusiv plurimodala

c.

Si modala si plurimodala


52. Clasificarea este o operatie:

a.

Subiacenta abstractizarii

b.

Subiacenta generalizarii

c.

Subiacenta sintezei


53. Abstractizarea este operatia prin care gandirea:

a.   Retine anumite insusiri si elimina altele

b.   Separa insusirile esentiale de cele neesentiale

c.   Desprinde din contextul obiectual o insusire si o transforma in entitate de sine statatoare


54. Prin generalizare, gandirea dezvolta cunoasterea:

a.

In extensiune

b.

In abstractiune

c.

In intensiune


55. Generalizarea se aplica:

a.

Tuturor insusirilor

b.

Numai insusirilor individuale

c.

Numai insusirilor commune




56. Generalizarea consta in:

a.

Relaxarea insusirilor esentiale

b.

Extinderea (transferul) insusirilor comune

c.

Scoaterea in prim plan a unui obiect in cadrul unei multimi


57. Algoritmul este o structura:

a.

De continut

b.

De relatie

c.

Operatorie


58. Algoritmul exprima o relatie intre transformari:

a.

De tip determinist

b.

De tip probabilist

c.

Atat de tip determinist, cat si de tip probabilist


59.        Aplicarea unui algoritm duce:

a.

La obtinerea sigura a rezultatului, intotdeauna

b.

In cadrul gandirii nu este posibila operarea cu algoritmi

c.

La obtinerea doar uneori a rezulutatului cautat


60.        Structura operatorie de tip algoritmic a gandirii este solicitata si se aplica:

a.

In orice situatie problematica particulara

b.

In situatiile problematice bine definite

c.

In situatiile problematice slab definite


61.        Schema operatorie de tip euristic se bazeaza pe:

a.

Principiul economiei (parcimoniei)

b.

Principiul determinismului liniar

c.

Principiul incercarilor si erorilor


62. Operativitatea de tip euristic a gandirii se aplica:

a.

In orice situatie problematica

b.

In orice situatie problematica slab definita

c.

In orice situatie problematica bine definita


63.        In plan ontogenetic:

a.

Operativitatea euristica o precede pe cea algoritmica

b.

Operativitatea algoritmica o precede pe cea euristica

c.

Ambele tipuri de operativitate se constituie in acelasi timp


64.        In operativitatea de tip divergent se trece:

a.

De la un numar initial mare de elemente la un numar mic de elemente

b.

De la un singur element la mai multe elemente

c.

Se ramane la acelasi numar de elemente


65. In operativitatea de tip convergent:

a.

Se trece de la un numar initial mare de elemente la un numar mai mic de elemente

b.

Se ramane la acelasi numar de elemente

c.

Se trece de la un singur element la un numar mai mare




66. Care din achizitiile stadiului sensorio-motor enumerate mai jos devin esentiale pentru geneza gandirii:

a.   Reactia de orientare

b.   Schema obiectului permanent

c.   Miscarile instrumental-obiectuale

d.   Schema cauzalitatii obiective


67. In stadiul preoperator, gandirea:

a.

Se centreaza pe aspectele comune ale obiectelor

b.

Este subordonata principiului abstractizarii

c.

Dobandeste proprietatea reversibilitatii

d.

Este fenomenista si egocentrica


68. Gandirea fenomenista:

a.

Separa esentialul de fenomenal

b.

Separa necesarul de intamplator

c.

Este intuitiva si dominata de influenta perceptiei


69. In stadiul preoperator, avem de a face:

a.

Numai cu transformarea indirecta

b.

Numai cu transformarea directa

c.

Numai cu transformari bidirectionale


70. Reversibilitatea apare:

a.

In stadiul senzorio-motor

b.

In stadiul preoperator

c.

In stadiul operatiilor concrete

d.

In stadiul operatiilor formale


71. In stadiul operatiilor concrete, gandirea are de a face:

a.

Numai cu ceea ce se afla nemijlocit in fata copilului

b.

Numai cu ceea ce se afla prezent in campul perceptiv

c.

Atat cu ceea ce este prezent, cat si cu ceea ce nu este prezent in campul perceptiv


72.        Operatiile formale au ca suport:

a.

Sistemul imaginilor perceptive

b.

Sistemul reprezentarilor

c.

Sistemul lingvistic


73. Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este:

a.

Imaginea

b.

Schema

c.

Judecata

d.

Notiunea


74. Notiunea integreaza:

a.   Totalitatea insusirilor unui obiect

b.   Insusirile comune

c.   Insusirile esentiale


75. Notiunea este:

a.

Intotdeauna adevarata

b.

Intotdeauna falsa

c.

Nici adevarata,  nici falsa


76. Concreta este acea notiune care:

a.

Reflecta insusiri neesentiale

b.

Reflecta insusiri individuale

c.

Poseda proprietatea de a fi reprezentata


77.        Notiunea subordoneaza:

a.

Obiecte care au cel putin o insusire comuna

b.

Obiecte care au toate insusirile comune

c.

Obiecte care nu au nici o insusire comuna


78. Notiunea abstracta:

a.

Reflecta insusiri inexistente in realitate

b.

Reflecta insusiri desprinse de suportul si contextul lor obiectual perceptibil

c.

Reflecta insusiri individuale


79. Care din notiunile mentionate mai jos are cea mai mare sfera si cel mai mic volum:

a.

Pasare

b.

Vrabie

c.

Mamifer

d.

Animal


80. Piramida notiunilor se structureaza pe verticala dupa criteriul:

a.

Gradul de generalitate

b.

Natura continutului informational

c.

Genetic


81. La baza piramidei se situeaza notiunile:

a.   Cu sfera cea mai larga

b.   Cu volumul cel mai mare

c.   Cu sfera cea mai ingusta

d.   Cu volumul cel mai mic


82.        Continutul notiunilor se dezvaluie:

a.

Prin reprezentari

b.

Prin actiuni asupra obiectelor

c.

Prin definitii


83. Judecata este o structura informationala:

a.

De tip sumativ

b.

De tip integrativ simultan (configurational)

c.

De tip integrativ serial (propozitional)


84. Judecata reflecta realitatea:

a.   In dinamica ei

b.   In statica ei

c.   In structura ei


85. Judecata:

a.

Este intotdeauna adevarata

b.

Este sau adevarata sau falsa

c.

Nu este nici adevarata nici falsa


86. O judecata este universala daca:

a.

Cuprinde toate insusirile unui obiect

b.

Cuprinde toate insusirile esentiale ale unui obiect

c.

Se refera la toate elementele unei clase


87. Adevarul sau falsul unei judecati se face prin:

a.

Analiza continutului notiunilor

b.

Corectitudinea formularii

c.

Raportarea la criteriul realitatii


88. In rationamentul inductiv concluzia:

a.

Se confirma intotdeauna

b.

Uneori se confirma, alteori se infirma

c.

Nu se confirma niciodata


89. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv se datoreste:

a.

Continutului premiselor

b.

Ordinii in care sunt asezate premisele

c.

Incompletitudinii procesului de inductie


90. Silogismul este un rationament:

a.

De tip deductiv

b.

De tip analogic

c.

De tip inductiv


91. Reteaua semantica leaga intre ele:

a.

Judecatile

b.

Conceptele

c.

Rationamentele


92. Scenariile cognitive reflecta:

a.

Transformari ale cognitiilor abstracte

b.

Transformari ale pozitiilor spatiale ale unui obiect

c.

Succesiuni de evenimente (actiuni) specifice unui anumit context


93. In rationamentul analogicse stabilesc:

a.

Deosebiri intre obiecte asemanatoare

b.

Asemanari intre obiecte diferite

c.

Identitati intre obiecte apartinand unor clase diferite


94. Formarea conceptelor se bazeaza pe:

a.

Procesarea de tip analogic

b.

Procesarea de tip inductiv

c.

Procesarea de tip deductiv


95. Expresia "Daca.atunci" defineste:

a.

Silogismul

b.

Rationamentul analogic

c.

Rationamentul ipotetico-deductiv





96. Prin problema intelegem:

a.

Orice situatie obiectiva externa

b.

Orice siutuatie obiectiva externa slab definita

c.

Orice situatie obiectiva externa pentru care subiectul nu dispune de raspuns

d.

Orice situatie obiectiva externa bine definita


97. Pentru rezolvarea unei probleme este necessar:

a.   Sa se evalueze volumul de informatie pe care il contine

b.   Sa existe in repertoriul memoriei raspunsul corespunzator

c.   Sa se identifice tipul (categoria) din care face parte

d.   Sa se aleaga metoda adecvata de abordare


98. Functia decizionala a gandirii se exercita:

a.

In orice situatie

b.

In situatii noi, neintalnite anterior

c.

In situatii alternative


LECTIA 10 - COMUNICARE SI LIMBAJ


99. Comunicarea este:

a.

Un schimb de energie

b.

Un schimb de semnale

c.

Un schimb de informatie


100. Comunicarea nonverbala:

a.

Are semantica, dar nu are sintaxa

b.

Are sintaxa, dar nu are semantica

c.

Are si semantica si sintaxa

d.

Nu are nici semantica, nici sintaxa


101. Latura cantitativ-statistica se refera la:

a.

Cantitatea de informatie emisa

b.

Cantitatea de informatie transmisa

c.

Cantitatea de informatie pierduta pe canal


102. In cazul experimentului de aruncare a unei monede, mesajul (cuvantul) "pajura" ne furnizeaza:

a.

3 biti de informatie

b.

2 biti de informatie

c.

1 bit de informatie


103. Comunicarea este compromisa daca:

a.

S > Z

b.

S = Z

c.

S < Z


104. Codarea consta in:

a.

Transmisia informatiei de la emitator la receptor

b.

Interpretarea mesajului de catre receptor

c.

Trecerea informatiei de pe un suport substantial - energetic pe altul





105. Limbajul verbal precede limba:

a.

In plan istoric

b.

In plan ontogenetic

c.

In plan interindividual


106. Cuvantul face parte din categoria:

a.

Semnalelor

b.

Simbolurilor

c.

Semnelor


107. Redundanta:

a.   Micsoreaza diferenta dintre cantitatea de informatie emisa si cea receptionata

b.   Creste viteza de transmitere a semnalelor

c.   Reduce efectul zgometului si sporeste fidelitatea transmisiei


108. Semnificatia cuvintelor care formeaza vocabularul limbilor naturale este:

a.

Un rezultat al evolutiei istorice a comunicarii

b.

Un rezultat al evolutiei ontogenetice a comunicarii

c.

Un dat aprioric


109. Decodarea este operatia care se realizeaza:

a.

La nivelul emitatorului

b.

De-a lungul canalului de transmisie

c.

La nivelul destinatarului


110. In teoria lui N. Chomsky:

a.

Intre structura profunda si strucura de suprafata exista un raport de 1:1

b.

Unei structuri profunde ii corespund mai multe structuri de suprafata

c.

Unei structuri de suprafata ii corespund mai multe structuri profunde


111. Legea lui Zipf se refera la:

a.

Fluenta vorbirii

b.

Corectitudinea vorbirii

c.

Raportul dintre lungimea cuvintelor si frecventa utilizarii lor in comunicarea cotidiana

112. Intelegerea mesajelor exprimate in limbaj verbal este ingreunata de:

a.   Lungimea inegala a cuvintelor

b.   Incalcarea regulilor sintactice

c.   Caracterul polisemic al cuvintelor


113. Factorul esntial care determina alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

a.

Dispozitia interlocutorilor

b.

Obiectul comunicarii

c.

Contextul


114. Functia de reglare a limbajului consta in:

a.   Raportarea corecta a cuvantului la obiect

b.   Exprimarea libera a ideilor

c.   Influentarea starii si comportamentelor celor din jur

d.   Influentarea starii si comportamentelor proprii


115.      Limbajul intern este:

a.

Echivalent limbajului extern

b.

Premisa dezvoltarii limbajului extern

c.

Limbajul extern selectiv comprimat


116. Lezarea centrului Wernicke provoaca:

a.

Pierderea auzului

b.

Pierderea capacitatii de intelegere a vorbirii celor din jur

c.

Pierderea capacitatii de articulare a cuvintelor


117. Lezarea carui centru cortical provoaca tulburarea sau pierderea capacitatii vorbirii:

a.

Centrul Wernicke

b.

Centrul Goltz

c.

Centrul Burdach

d.

Centrul Broca


118. Care din afirmatiile de mai jos este corecta:

a.   Orice cuvant exprima o notiune

b.   Numai cuvintele substantiv exprima notiuni

c.   Orice notiune se exprima prin cuvant

d.   Unele cuvinte exprima notiuni


119. Regulile morfologiei:

a.

Schimba doar forma cuvintelor

b.

Schimba forma si semnificatia cuvintelor

c.

Schimba doar semnificatia cuvintelor


120. Din punct de vedere semantic, cuvintele in cadrul vocabularului nostru intern:

a.   Raman entitati independente

b.   Se ordoneaza concentric

c.   Se ordoneaza liniar

d.   Se ordoneaza in retele ierarhice


LECTIA 11 - ATENTIA


121.      Atentia este:

a.

Un proces cognitiv cu continut propriu

b.

Un proces (mecanism) reglator

c.

O stare dispozitionala


122. Atentia este o structura:

a.

Pur psihologica

b.

Dubla

c.

Pur fiziologica


123. Care din calitatile atentiei asigura corectitudinea performantei?

a.   Comutativitatea

b.   Stabilitatea

c.   Distributivitatea

d.   Concentrarea


124. Reflexul de orientare sta la baza:

a.

Atentiei voluntare

b.

Atentiei postvoluntare

c.

Atentiei involuntare


125. Atentia voluntara se asociaza cu:

a.   Starea de veghe relaxata

b.   Crearea unor "dominante" corticale

c.   Automatisme motorii

d.   Incordare neuropsihica


126.      Atentia este implicata:

a.

Doar in selectia stimulilor la "intrare"

b.

Doar in selectia stimulilor la "intrare"

c.

Doar in selectia si controlul raspunsurilor

d.

Doar in comunicarea interpersonala


127. Nivelul atentiei:

a.

Variaza de la o persoana la alta

b.

Este acelasi la toti oamenii

c.

Ramane constant de-alungul intregii vieti


128. Raportul intre oboseala nervoasa si concentrarea atentiei:

a.

Este invers proportional

b.

Este direct propotional

c.

Este constant


129. Deficitul de atentie se exprima prin:

a.   Cresterea intensitatii concentrarii

b.   Amplificarea distributivitatii

c.   Cresterea instabilitatii

d.   Reducerea duratei de focalizare


130. Potrivit ipotezei "parolei", filtrarea trebuie sa se produca:

a.

Mai aproape de "intrare"

b.

Mai aproape de "iesire"

c.

Intre "intrare" si "iesire"


131. Modelul cognitiv al atentiei elaborat de Pasqual-Leone se bazeaza pe ipoteza:

a.

Iradierii excitatiei

b.

Reducerii la absurd

c.

Operatorilor constructive


LECTIA 13 - AFECTIVITATEA


132. Afectivitatea reflecta:

a.

Starile mediului intern al organismului

b.

Raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

c.

Proprietatile esentiale ale stimulului


133. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

a.

Intensitatea stimulilor

b.

Caracterul raportului dintre evenimentele interne si cele externe

c.

Vointa subiectului


134. Emotia se caracterizeaza prin:

a.   Intensitate scazuta

b.   Durata scurta

c.   Declansare lenta

d.   Intensitate mare


135. Ambivalenta emotionala consta in:

a.

Succesiunea a doua emotii de semn opus

b.

Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii pozitive

c.

Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii de semn opus

d.

Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii negative


136.      "Optimumul emotional" este determinat de:

a.

Continutul trairii

b.

Intensitatea trairii

c.

Semnul trairii


137. Dispozitia este:

a.

O traire emotionala de moment

b.

Forma de reactie a subiectului la situatiile externe

c.

O stare afectiva globala, de fond


138.      Ura este un sentiment:

a.

Determinat biologic

b.

Determinat social

c.

Determinat de interactiunea biologicului cu socialul


139.      Trairea emotionala:

a.

Precede expresiile emotionale

b.

Este concomitenta cu expresiile emotionale

c.

Succede exaresiilor emotionale


140. Care din afirmatiile de mai jos apartine teoriei James - Lange:

a.

"Mi-e frica pentru ca fug"

b.

"fug pentru ca mi-e frica"


141.      O emotie perturba desfasurarea normala a activitatii:

a.

Cand se produce brusc

b.

Cand este de semn negativ

c.

Cand este prea puternica


142. Expresiile emotionale:

a.

Sunt proprii tuturor animalelor

b.

Sunt proprii numai omului

c.

Se manifesta numai in cadrul relatiilor interpersonale


143.      Anxietatea este:

a.

O stare de necesitate

b.

O componenta obligatorie a procesului emotional - afectiv

c.

O stare de teama cu referential nedefinit


144. Care din autorii de mai jos au elaborat teoria centrista a emotiei:

a.   I.P. Pavlov

b.   R. Cannon

c.   A. Bard

d.   H. Wallon


LECTIA 14 - MOTIVATIA


145. Motivatia exprima:

a.

Independenta omului fata de actiunea stimulilor externi

b.

Atat independenta cat si dependenta omului fata de factorii mediului extern

c.

Dependenta omului de factorii externi


146. Dinamica motivationala se supune:

a.   Legii efectului

b.   Legii ciclicitatii (periodice)

c.   Legii asociatiei

d.   Legii tensiunii - reductiei


147. Motivatia in sens restrans se refera:

a.

La lipsa de informatie

b.

La scopul urmarit

c.

La orice declanseaza un comportament

d.

La orice declanseaza un comportament


148. Motivul este:

a.

O conditie psihofiziologica a comportamentului

b.

O cauza interna a comportamentului

c.

Un mecanism de filtrare a stimulilor


149. Impartirea motivatiei in primara si secundara are la baza:

a.

Criteriul intensitatii

b.

Criteriul duratei de activare

c.

Criteriul complexitatii

d.

Criteriul genetic


150. Aspiratia si idealul sunt entitati motivationale:

a.

De tip homeostatic

b.

De tip entropic

c.

De tip proiectiv


151. Stabiliti ordinea descrescatoare corecta a urmatoarelor entitati motivationale dupa gradul de integrare si amplitudinea efectelor perturbatoare produse de nesatisfacerea lor:

a.   Motivele estetice

b.   Motivele cognitive

c.   Motivele Eu-lui

d.   Motivele fiziologice

e.   Motivele de securitate R: d+e+c+b+a


152. Frustrarea este un fenomen:

a.   Favorizant al satisfacerii motivelor (starilor de necesitate)

b.   Frenator al satisfacerii starilor de necesitate

c.   Intotdeauna negativ

d.   Atat pozitiv cat si negativ


153.      La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a.

Criteriul complexitatii

b.

Criteriul genetic

c.

Criteriul urgentei de satisfacere


154. Cui ii apartine afirmatia: "Cu cat un motiv se situeaza mai sus pe scara ierarhica, cu atat el este mai specific uman"?

a.

Lui G. Allport

b.

Lui S. Freud

c.

Lui A. Maslow

d.

Lui H. Murray


155. Conflictul motivational este generat:

a.

De activarea succesiva a doua motive de acelasi gen

b.

De activarea simultana a doua motive, indiferent de gen

c.

De activarea unui motiv de tip "atractie" dupa un motiv de tip "respingere"


156. Care dintre conflictele intermotivationale se asociaza cu gradul cel mai ridicat de tensiune?

a.

Atractie - respingere

b.

Respingere - respingere

c.

Atractie - atractie


157. Nivelul de expectatie, nivelul de realizare si nivelul de aspiratie:

a.

Trebuie sa se afle pe aceeasi linie

b.

Nivelul de realizare sa depaseasca nivelul de expectatie si pe cel de aspiratie

c.

Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus la distanta mare de nivelul de expectatie si de cel de realizare

d.

Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus si la distanta mica de nivelul de realizare si de cel de expectatie


158. Frustrarea este:

a.

O veriga componenta a motivatiei

b.

Un obstacol in calea satisfacerii starilor de necesitate

c.

O caracteristica a vointei


159. Legea Yerkes - Dodson exprima:

a.

Raportul dintre complexitatea sarcinii si nivelul motivatiei

b.

Raportul dintre intensitatea stimulului afectogen si intensitatea trairii emotionale

c.

Raportul dintre motivele pozitive si negative


160. Impartirea motivatiei in extrinseca si intrinseca are la baza:

a.

Modul in care subiectul percepe si interpreteaza situatiile

b.

Pozitia motivatiei in raport cu structura activitatii

c.

Pozitia motivatiei fasa de rezultatul activitatii


LECTIA 7 - IMAGINATIA


161. Imaginatia este procesul psihic prin care:

a.   Cunoastem realitatea in detaliile sale

b.   Creem o realitate noua

c.   Creem o realitate fictiva


162. Imaginatia creatoare coreleaza cel mai bine cu:

a.   Gandirea algoritmica

b.   Gandirea divergenta

c.   Gandirea euristica

d.   Gandirea convergenta


163. Visele sunt produsul:

a.

Imaginatiei vigile creatoare

b.

Imaginatiei vigile reproductive

c.

Imaginatiei onirice


LECTIILE 8-9 - MEMORIA


164. Memoria este cea care asigura:

a.

Perceptia de sine

b.

Pastrarea echilibrului psihic intern

c.

Constiinta continuitatii Eu-lui in timp

d.

Discriminarea curenta a stimulilor


165. Care din definitiile de mai jos este cea mai corecta:

a.

Memoria este procesul (mecanismul) de achizitie a informatiilor si experientelor noi

b.

Mecanismul de engramare, stocare, pastrare si ecforare a informatiilor si experientelor

c.

Capacitatea de a reproduce si utiliza informatii


166. Care din calitatile memoriei tine de proprietatea nativa a creierului:

a.

Completitudinea

b.

Trainicia

c.

Volumul

d.

Fidelitatea


167. Trainicia se refera la:

a.

Durata pastrarii

b.

Rapiditatea engramarii

c.

Promptitudinea reproducerii

d.

Fidelitatea reproducerii


168. Memoria modala se delimiteaza in functie de:

a.

De caracterul concret sau abstract al materialului

b.

Volumul materialului

c.

Gradul de organizare a materialului

d.

Mecanismul de receptionare - procesare a materialului


169. Curba lui Ebbinghaus reda:

a.

Dinamica engramarii

b.

Dinamica uitarii materialului fara sens

c.

Dinamica uitarii materialului cu sens

d.

Dinamica uitarii oricarui tip de material


170.      Reminiscenta este un proces prin care:

a.

Se imbogateste materialul memorat

b.

Saraceste materialul memorat

c.

Denatureaza materialul memorat


171. Termenul de "sistem mnezic" desemneaza:

a.

Memoria semantica

b.

Un ansamblu de date care se subordoneaza unei reguli comune de selectare dupa criterii omogene si se sprijina pe acelasi mecanism neuronal

c.

Conexiunea dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata


172. In memoria de scurta durata informatia se fixeaza:

a.

Pe suport structural topografic

b.

Pe suport biochimic

c.

Pe suport biofizic


173. Care din calitatile memoriei are valoarea cognitiv - instrumentala cea mai mare:

a.

Volumul

b.

Fidelitatea

c.

Promptitudinea


174. Impartirea memoriei in "implicita" si "explicita" are la baza criteriul:

a.

Coerenta reproducerii

b.

Trainicia pastrarii

c.

Modul de conectare in fluxul activitatii curente


175. Memoria este:

a.   La fel de eficienta in raport cu orice tip de material

b.   Selectiv eficienta in raport cu diferitele tipuri de material

c.   Selectiv eficienta in functie de gradul de motivare al subiectului


176. "Efectul listei" consta in:

a.   Retinerea mai buna a elementelor de la inceputul unei serii

b.   Retinerea mai buna a elementelor de la mijlocul seriei

c.   Retinerea elementelor de la sfarsitul seriei


177. Memoria de lunga durata include:

a.

Numai informatia codificata verbal

b.

Numai materialul intuitiv concret

c.

Orice fel de informatie si experiente


178. Ritmul uitarii este:

a.

Egal de-alungul timpului

b.

Mai mare la inceput

c.

Mai mare la sfarsitul intervalului


LECTIA 12 - VOINTA


179. Vointa este definita de:

a.

Magnitudinea obstacolului ce se interpune intre motiv si scop

b.

Claritatea scopului

c.

Intensitatea motivatiei


180. Perseverenta este:

a.

Persistenta imaginii vizuale dupa disparitia obiectului

b.

O calitate a atentiei

c.

O trasatura volitionala a personalitatii


181.      Care din autorii de mai jos deriva vointa din conflictul dintre doua atitudini de forte inegale:

a.

P. Janet

b.

W. Wundt

c.

W. Kohler

d.

J. Piaget


182. Vointa este:

a.

Un mecanism de energizare

b.

Un mecanism de autoreglare automata

c.

Un mecanism de formulare a scopului

d.

Un mecanism de autoreglare intentionata


183. Vointa este expresia:

a.

Raportului dintre necesitate si libertate

b.

Anularii determinismului

c.

Liberului arbitru


184. Fermitatea exprima:

a.

Dependenta hotararilor proprii de influentele celor din jur

b.

Influenta exercitata asupra celor din jur

c.

Stabilitatea deciziilor si hotararilor luate


185. Analiza si lupta motivelor este:

a.

O secventa a dinamicii motivationale

b.

O faza a structurii actului voluntar

c.

O faza a structurii procesului decizional


186. Care din fenomenele de mai jos sunt faze ale actului voluntar:

a.   Stabilirea si alegerea mijloacelor actiunii

b.   Actualizarea unor motive

c.   Stabilirea identitatii sarcinii

d.   Deliberarea


187. Taria sau forta vointei se verifica:

a.   In raport cu "obstacolele" si dificultatile externe

b.   In raport cu sine insusi


188. Efortul voluntar este mai mare in:

a.

Activitati complexe automatizate

b.

Activitati complexe neautomatizate

c.

Activitati simple neautomatizate

d.

La fel in toate tipurile de activitate





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright