Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Idilele familiale – psihologia copilului



Idilele familiale – psihologia copilului


IDILELE FAMILIALE – PSIHOLOGIA COPILULUI


In timpul perioadei pe care o descriem, copilul trebuie sa depasasca o etapa normala pe care o numim “ idilele familiale”. Este un fenomen diferit la baieti fata de fete, asa ca, le voi descrie separat. Sa incepem cu baietii.

La un moment dat, in jurul varstei de trei ani, un baietel incepe sa descopere ca tatal sau intretine cu mama relatii diferite de ale sale. Pana in acest moment inteligenta sa nu era suficient de coapta pentru a-si da seama de acest lucru. Mama este bineinteles cea mai importanta persoana a existentei sale. Daca pana atunci s-a simtit doar un bebelus mic, depinzand cu totul de ea, acum sentimentele privitoare la acest subiect se schimba. Faptul nou si decisiv este ca de fapt copilul se indragosteste de ea. Devine micul ei pretendent. Este un fapt normal, toti baieteii trec prin asta. Unii tin secreta aceasta pasiune, iar altii, in special cei crescuti in familii unde se pot exprima liber, o manifesta foarte clar.

Baietelul doreste ca mama sa fie toata numai pentru el si incepe sa simta ostilitate fata de tatal sau, in care vede un rival pentru posesiunea absoluta a ei.

Intr-o zi, am mers cu toata familia la gradina zoologica. Mergeam tinandu-mi sotia de mana, cand dintr-o data a aparut intre noi fiul meu cel mare spunand: “Gata cu iubirea voastra!”        Psihologul Dorothy Baruch povesteste acest incident amuzant care ilustreaza foarte bine noile sentimente de tandrete care se manifesta la un baietel de aceasta varsta:

“Paul, care are cinci ani, regizeaza o piesa in casa papusilor surioarei lui mai mari. Ii instaleaza pe tatal sa si pe mama sa care dorm impreuna in camera lor. Culca copilul intr-o camera vecina. “Este intuneric, este noapte.” Spune el. Apoi, intonand Silent Night il impinge pe baiat, in varful picioarelor in camera parintilor, o trage pe mama din patul in care era si tatal si o instaleaza in patul copilului. In acest moment schimba melodia si intoneaza un mars nuptial. Apoi face sa se ridice papusa care il reprezenta pe tatal sau si il face sa paraseasca casa. Apoi incepe sa cante Jingle Bells.




Tatal lui Paul, care a urmarit scena, il intreaba: “Stii ce ai cantat?”

“Bineinteles”, raspunde Paul surazator, “era exact ce doreste baietelul. Vrea ca mama sa fie mireasa, iar tatal sa fie Mos Craciun, care o aduce pe mama baietelului drept cadou de Craciun si apoi pleaca cu sania sa trasa de reni.”

Auzim deseori baieti de aceasta varsta spunand ca se vor casatori cu mama lor cand vor fi mari. Sau, dupa cum spunea recent mamei sale, un baietel de cinci ani: “Stii, mami, as fi vrut ca tu sa fi fost mai tanara si mai mica si sa nu fi fost casatorita cu tata!”

Sa nu ne multumim sa suradem cu indulgenta la aceste sarmante cuvinte ale copilului, ci sa le luam in serios. Aceste sentimente si aceste idei sunt foarte importante la un baietel. Este mijlocul inventat de natura pentru a-l pregati pentru rolul sau ulterior de sot. Aceasta “idila familiala” care il face sa se indragostesca de mama sa la aceasta varsta este o etapa vitala a dezvoltarii sale. Mama este prima femeie din viata sa, prima dragoste si sentimentele pe care le are in mod inconstient ii vor orienta alegerea ulterioara a sotiei. Va dori sa se casatoreasca cu o tanara care intr-un sens ii va aminti de mama sa. In acelasi timp, Mama Natura nu a dorit ca aceasta fixatie sa fie definitiva. Ea a dorit ca aceasta sa treaca pe la varsta de sase, sapte ani. Totusi, intre trei si sase ani aceste sentimente sunt traite cu intensitate in inima micului pretendent al mamei.

Necazul in toata povestea asta este ca idila familiala seamana cu un “menaj in trei”. Baietelul nu are numai un sentiment adanc si tandru pentru mama sa, dar simte gelozie si ostilitate fata de tatal sau. Daca tatal nu isi da seama despre ce se intampla, si este cazul multor tati, trebuie sa adaug cu regret, acest aspect al dezvoltarii copilului poate sa-l nemultumeasca.

Acest sentiment de rivalitate pentru tata si de ostilitate la adresa sa pun baietelul intr-o situatie incomfortabila. El isi iubeste tatal si are nevoie de el. Cum poate in acelasi timp sa isi doreasca ca acesta sa plece pentru a o avea pe mama numai pentru el? Aceste sentimente bivalente fata de tata sunt foarte dificil de pus de acord in sufletul unui baietel.

Datorita faptului ca simte aceasta rivalitate si aceasta ostilitate contra tatalui sau, reflexul de aparare care consta in a atribui altora sentimentele pe care le avem pentru ei , face ca micul baietel sa proiecteze asupra tatalui sau propriile sentimente. Incepe prin a gandi ca tatal sau vede in el un rival si se arata ostil fata de el. Datorita faptului ca tatal este mai mare si mai puternic micutul incepe sa se teama ca acesta se va razbuna si ca va fi pedepsit in mod sever, ceea ce se concretizeaza deseori prin cosmaruri foarte frecvente. Copilul proiecteaza teama de a-l vedea pe tatal sau lovindu-l, asupra unui leu, tigru sau monstru care ii bantuie visele.

Intr-o atmosfera familiala sanatoasa, micutul isi da seama treptat ca dorinta sa de a-l inlocui pe tatal sau nu se va realiza. Separarea realitatii de fantasme este unul din principalele demersuri intelectuale ale unui copil de aceasta varsta.


Ii vor trebui toti acesti ani (de la trei la sase) pentru a abandona idila imaginara cu mama sa si a admite faptul ca mama este femeia tatalui sau si nu a sa. Ajunge finalmente la concluzia ca daca nu poate fi tatal, atunci ii va semana. Aici incepe procesul de identificare cu tatal. Copilul il ia drept model si il imita in toate modurile posibile. Acest proces ocupa trei ani din viata copilului.

Societatea noastra a facut in asa fel incat aceasta incercare sa fie foarte grea pentru copil, iar aceasta din doua motive. Mai intai, tatal este pentru multi copii un personaj atat de distant si absent incat ii este dificil sa se identifice cu el si in consecinta sa gaseasca o solutie menajului in trei. Apoi, daca survine un divort cand copilul are trei ani sau mai mult, aceasta ii face sarcina si mai dificila. Copilul doreste ca mama sa fie numai a lui si ca tatal sa dispara. Prin divort, i se pare ca dorintele lui au fost satisfacute in mod miraculos.  Apoi copilul incepe sa creada ca poate, intr-un mod care ii scapa, el este responsabil pentru divort. In cele din urma , nu este exact ce isi dorea el? Visul sau se realizeaza si el se simte teribil de vinovat. In general incearca in mod trist sa repare ceea ce crede a fi provocat. Deci, daca se intampla sa divortati in aceasta perioada, fiti atenti ca micutul sa nu se simta vinovat. Folositi tehnica reflectarii sentimentelor (descrisa in capitolul 4) pentru a-l ajuta sa-si exprime verbal sentimentele, oricat de irationale ar fi acestea. Apoi ii puteti explica ca nu are nici o vina in ceea ce priveste divortul.

In cea mai mare parte a familiilor care traiesc in armonie, micutul rezolva in jurul varstei de sase ani problema idilei familiale. Poarta deja in subconstientul sau imaginea femeii cu care va dori sa se casatoareasca, la fel si imaginea tipului de sot care va dori sa fie pentru aceasta femeie. Daca nu reuseste sa rezolve problema idilei familiale in aceasta perioada, va fi incapabil sa-si gaseasca o sotie.

Sa trecem acum la fetite, deoarece iubirile lor familiale iau forme ceva mai diferite. Sa ne reamintim ca pentru baiat primul obiect al dragostei este mama, imagine a tandretii pe care o va purta in el pe tot parcursul idilei familiale. Fetita incepe prin acelasi prim obiect al dragostei: mama. Dar, contrar baiatului, ea trebuie sa transpuna imaginea mamei asupra tatalui. Acest fapt face ca idila familiala sa fie ceva mai complicata pentru ea.

Cand fetita incepe sa capete independenta si sa se diferentieze de mama sa, descopera in sanul familiei un nou obiect de tandrete si se indragosteste de tatal ei. La fel ca baietii, unele fete pastreaza secrete aceste sentimente si vise, in timp ce altele le exprima in mod liber.

Fetitele se pot arata foarte feminine si cochete la aceasta varsta. Ele stiu sa fie mult mai subtile decat baietii pentru a-si atinge scopurile in timpul idilei familiale. Aceasta tine de faptul ca femeile au mai multa finete in relatiile interumane. De fapt este posibil ca mama nici macar sa nu-si dea seama pana la ce punct se afla in lupta cu fetita ei pentru a obtine dragostea tatalui. Aveti convingerea ca fetita incearca sa va imite cand incearca sa gateasca sau sa faca curatenie, cand ea incearca de fapt sa-i arate tatalui ca poate fi o sotie mai buna decat dumneavoastra



Fetita se gaseste intr-o situatie mai dificila decat baietelul, deoarece ea dispune de mai putin timp cu acest tata iubit. In societatea actuala, tatii sunt de cele mai multe ori absenti. Baiatul are posibilitatea sa petreaca mai mult timp cu obiectul pasiunii sale idilice, mama, pe cand fetita isi petrece zilele asteptandu-si cu nerabdare tatal. Acest lucru o obliga sa-si traiasca idila mai mult in imaginatie.

Ea incearca sentimente de ostilitate si rivalitate la adresa mamei, ceea ce o tulbura la fel de mult ca pe un baietel gelos in lupta contra tatalui sau. Ea se simte dependenta de mama ei din cauza iubirii si ingrijirii constante pe care i-o ofera. Simte ca este un lucru teribil sa vrea ca mama ei sa plece si sa nu se mai intoarca niciodata. La fel cum baietelul proiecta sentimentele de ostilitae asupra tatalui, fetita le proiecteaza asupra mamei. Ea isi imagineaza ca mama stie ca vrea sa scape de ea, deci ii este ostila si vrea sa o pedepseasca.

In timpul intregii perioade visele ii sunt perturbate de cosmaruri in care se vede urmarita de o vrajitoare sau un monstru, reprezentare inconstienta a mamei ostile si razbunatoare pe care si-o imagineaza.

Intr-o familie normala, fetita invata ca tatal apartine mamei si ca nu poate sa-l aiba numai pentru ea. Descoperirea acestui lucru se prelungeste pe timpul intregii perioade de la trei la sase ani. Progresiv, ea renunta la aspiratiile sale amoroase si le substituie barbatului pe care il va iubi si cu care se va casatorii mai tarziu. In acest fel atat fetita cat si baiatul rezolva problema menajului in trei.

Sa punem acum o intrebare importanta: Ce puteti face, dumneavoastra si sotul dumneavoastra, pentru a ajuta copilul intre trei si sase ani sa evolueze normal si sa rezolve aceasta problema?

Inainte de toate, calitatea relatiilor dumneavoastra conjugale va fi decisiva pentru copii dumneavoastra aflati in aceasta criza. Daca aveti o viata conjugala stabila, in care domina dragostea, copiii isi vor da seama in mod progresiv ca idila lor este imposibila si vor sti sa gaseasca o solutie in perioada prescolara. Dar daca relatiile conjugale sunt marcate de profunde neintelegeri, problema va fi mai greu de rezolvat pentru copiii dumneavoastra.

Daca uniunea dumneavoastra este compromisa, ceea ce poate fi eficace pentru a va ajuta copiii sa rezolve problema idilei familiale pe care o traiesc, este sa consultati un consilier conjugal. Acest lucru trebuie luat foarte serios.

Copilul va incerca cu siguranta sa nasca discutii intre dumneavoastra si sotul dumneavoastra pentru a scoate un profit. Va incerca, intr-o maniera infantila, sa plaseze obstacole intre dumneavoastra. Daca exista dificultati majore in menajul dumneavoastra baietelul poate reusi ca mama sa il trateze mai mult ca pe un iubit in miniatura decat ca pe un copil. Daca o mama se delecteaza prea mult cu atentiile fiului sau, deoarece simte ca sotul nu se mai intereseaza suficient de ea, ia nastere o reactie care nu este sanatoasa pentru copil. Mama va avea tendinta sa diminueze rolul tatalui in ochii copilului, in loc sa-i intareasca prestigiul. Si fetitele pot juca acelasi rol in acest joc “a diviza pentru a conduce”, incercand sa-l intoarca pe tata contra mamei.

In aceasta perioada parintii nu trebuie sa lase copilul care gaseste punctele slabe ale relatiei conjugale sa le valorifice pentru a-i desparti. Trebuie ca amandoi sa reziste a raspunde seductiei romantice a copilului, primind in mod deschis avansurile sale. Trebuie sa reactioneze respingandu-l in mod tandru. Mama trebuie sa-l faca sa inteleaga pe baiat ca il iubeste pe tata, ca este sotia lui si ca doreste ca si baietelul sa-si iubeasca tatal. Baiatul nu se va putea casatori cu ea cand va fi mare deoarece este deja casatorita cu tata si este foarte fericita. Intr-o zi va gasi femeia potrivita pentru el si se va casatori cu ea. Pentru moment, el este baietelul mamei dar si al tatalui.

In acelasi fel, tatal ar trebui sa-i explice clar fetitei ca o iubeste mult, dar ca mama este sotia lui. Nu va putea sa se casatoreasca cu el cand va fi mare. El este deja casatorit cu mama si este foarte fericit. Dar ea este fata lui si nimeni nu va putea ocupa locul privilegiat pe care EA il ocupa in inima lui. Intr-o zi va gasi un baiat pe masura si se va casatori cu el.

Nici tatal nici mama nu au vreun motiv sa respinga copilul in mod brutal. Nu trebuie sa-l incurajati sa creada ca intr-o zi ii vor fi satisfacute capriciile, dar puteti actiona cu tact pentru a-i prezenta situatia reala. De asemenea nu trebuie ca micutul sa se simta ridicol sau nebun pentru ca a dorit asemenea lucruri. Reamintiti-va ca aceasta este o etapa normala a dezvoltarii sale si o pregatire naturala a viitorului sau mariaj.

Mai presus de toate nu trebuie sa-l incurajati in mod activ sa-si faca asemenea vise. Acest lucru va da nastere unui atasament mult prea puternic care va fi dificil de rupt mai tarziu.

Daca dumneavoastra si sotul sunteti oameni indeajuns de calculati, a caror uniune este fericita, copilul va depasi fara probleme obstacolele acestui amor pe la varsta de sase-sapte ani.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Psihologie



Criminalistica

Lucrari pe aceeasi tema


Controlul miscarilor impulsive – psihologia copilului
Personalitatea
De la trei la sase luni – psihologia copilului
Sensibilitatea la stimularea intelectuala a copilului prescolar
Lumea celorlalti copii – psihologia copilului
Modelul bio-ecologic al inteligentei, ceci 1996
Alcoolismul - tulburare morbida, o intoxicatie a individului cauzata de consumul excesiv de alcool
Aprecierea si dezvoltarea deprinderilor 'adl”
Aptitudenele
Hipnopedia – ansamblu de procedee care permit usurarea memoriei in timpul somnului



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.