Importanța cunoașterii stadiilor de dezvoltare intelectuala

Importanța cunoașterii stadiilor de dezvoltare intelectuala

Cunoașterea stadiilor dezvoltarii intelectuale și a particularitaților gandirii in fiecare stadiu prezinta o importanța deosebita pentru modul in care este organizat procesul de invațare. Astefl profesorul este cel care trebuie sa converteasca materialul de predat in concordanța cu nivelul de dezvoltare al gandirii elevului. Trebuie știut și faptul ca similar cu evoluția gandirii are loc și o evoluție a tuturor celorlalte procese cognitiv-intelectuale, ca și intreaga activitate de invațare.

La varsta școlara mica invațarea este predominant mecanica, reproductiva, bazata pe utilizarea unei sigure metode de invațare( repetarea cu voce tare).

La varsta școlara mare inațarea devine insa tot mai mult o activitate logica, bazata pe implicarea tot mai profunda a gandirii și pe utilizarea unei diversitați de metode și procedee de invațar cum ar fi: alcatuirea de scheme, rezumate, extragerea ideilor principale, a cuvintelor cheie, ublinierea unor date relevante, reproducerea pe cat posibil cu cuvinte proprii, stabilirea de legaturi și corelații logice intre informații, raportarea noțiunilor noi la cele știute, analize și sinteze mintale, comparații, clasificari ale informațiilor.

De asemenea la varsta școlara mare activitate de invațare tinde sa devina independenta și autodirijata formandu-se treptat un stil rațional de invațare, stil care caracterizeaza indeosebi perioada școlara mare, adica adolescența.

Dezvoltarea morala

Simultan cu evoluția gandirii are loc și o evoluție a judecații și conștiinței morale. Piaget distinge doua mari etape in dezvoltarea judecații morale:

Etapa judecații morale heteronome- este intalnita la copil. Copilul nu are inca format un sistem propriu de reguli, norme și valori morale, acestea sunt din exterior, din anturajul sau imediat adica de la adult( parinte, educator). Așadar copilul considera ca fiind bine sau rau, corect sau greșit ceea ce adultul este intr-un fel sau altul. Normele și valorile morale ale copilului sunt deci, rezultatul intriorizarii regulilor și cerințelor adultului cu privire la comportamentul sau. Judecata morala a copilului este neselectiva și situaționala; se realizeaza doar prin raportare la consecințele unei fapte nu și la care sta la baza ei. Exemplu:  Un subiect aflat in acest stadiu va considera ca un copil care a spart doua farfurii in timp ce iși ajuta mama la bucatarie este mai vinovat decat un alt copil care a spart o singura farfurie in timp ce se juca cu ea.

Etapa judecații morale autonome- incepe odata cu trecerea inteligenței in stadiul gandirii logice și se caracterizeaza prin formarea treptata a propriului sistem de valori morale, ca rezultat al asimilarii și interiorizarii normelor și valorilor externe. Se ajunge treptat la transformarea acestora in norme și valori proprii de conduita morala, formandu-se astfel autonomia morala in care judecata morala devine de sine statatoare.

Cercetarile lui Piaget sunt continuate de psihologul american Kohlberg care detaliaza modelul lui Piaget. Cercetarile lui au fost realizate pe subiecți cu varste  intre 4 și 16 ani din țari diferite, carora le dadea spre rezolvare probleme de tip dilema morala. Astfel de probleme prezentau situații reale de viața fiind construite pe conflictul aparut intre obligația de a urma o anumita regula morala pe de o parte și posibilitatea de a incalca acea regula morala din motive personale justificate pe de alta parte.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Exemplu: 1. Daca vrei sa ajuți pe cineva care iți este foarte apropiat aflat intr-o situație extrem de dificila poți sa recurgi la furt?

2. Este mai bine sa salvezi viața unei singure persoane extrem de importante pentru o țara sau viețile mai multor oameni obișnuiți?

Cercetand analiza, argumentele oferite de subiecți in alegerea unei alternative sau alta. Prelucrand datele culese din cercetare Kohlberg ajunge la concluzia ca dezvoltarea morala se intinde pe 3 niveluri fiecare nivel cuprinzand cate doua stadii. Așadar dezvoltarea judecații morale parcurgein total 6 stadii fiecare stadiu fiind caracterizat de urmatoarele aspecte:

un mod propriu de a judeca dpdv moral comportamentele proprii și pe ale celorlalți

prezența unui reper propriu de conduita morala

o intrebare tipica ce il ghideaza pe subiect in alegerea a ceva ce este considerat bun sau bine dpdv moral.

Trecerea de la un stadiu la altul presupune un salt ireversibil in dezvoltarea morala.

I)       Nivelul premoral/ preconvențional

1.     Stadiul moralitații, ascultarii și supunerii- in acest stadiu copilul asculta , se conformeaza regulilor și cerințelor adultului din nevoia de a evita anumite sancțiuni, pedepse din partea adultului. Așadar copilul considera ca fiind bun, corect, permis, admis, acel comprtament pentru care nu este sancționat. Pedeapsa reprezinta pentru copil un criteriu puternic care ghideaza comportamentele acestuia, evitarea pedepsei și supunerea la cerințele adultului aducandu-i copilului avantaje imediate.

Reperul de conduita morala: pedeapsa, evitarea ei.

Intrebarea tipica: Cum sa fac a nu fiu pedepsit?       

OBS! Termenul de pedeapsa nu se recomanda sa il ințelegem strict cu sensul de bataie, sancțiune fizica, ci ca fiind orice modalitate folosita de adult  pentru a sancționa, motiva negativ anumite fapte ale copilului cum ar fi: interdiția, retragerea unor anumite drepturi, mustrarea, pedepse simbolice( ironie, amenințarea cu retragera afecțiunii adultului).

2.     Stadiul moralitații hedonismului instrumental naiv( legat de placere)- in acest stadiu copilul se conformeaza regulilor și cerințelor adultului din nevoia insa de a obține acum anumite beneficii, avantaje, recompense din partea adultului. Așadar copilul considera ca fiind bun, corect, permis, admis acel comportament pentru care este rasplatit. Recompensa reprezinta pentru un copil un criteriu puternic care ghideaza comportamentele acestuia, obbținerea recompensei și supunerea la cerințele adultului aducandu-i copilului placere imediata.

Reperul de conduita morala: obținerea recompensei

Intrebarea tipica: Cum sa fac ca sa fiu rasplatit?

OBS! Termenul de recompensa nu trebuie ințeles strict cu sensul de recompensa materiala, ci ca fiind orice modalitate folosita de adult pentru a stimula, motiva pozitiv anumite comportamente ale copilului cum ar fi: lauda, incurajare, oferirea de noi drepturi și libertați,, recompense simbolice, creșterea afecțiunii adultului fața de copil.

II)     Nivelul moralitații convenționale( 10-13 ani) - preadolescentul devine preocupat de respectarea unor norme și reguli externe, de conduita sociala și morala. Apare acum in mintea preadolescentului ideea existenței normelor externe la care el se conformeaza jucand un anumit rol social cerut de adult. Incepe sa apara judecarea faptelor și dupa intenția lor, nu doar dupa consecințe.

1.     Stadiul moralitații bunelor relații- in acest stadiu preadolescentul respecta regula, norma externa din dorința de a fi recunoscut de alte persoane, din nevoia de a obține considerația și aprecierea acestora. Așadar preadolescentul considera ca fiind corect acel comportament pe care ceilalți il apreciaza la el. Conformarea la norma externa are acum la baza nevoia de a i se recunoaște purtarea, dorința de a obține un statut bun in ochii adultului și a-i celorlalți( anturaj).

Reperul de conduita morala: recunoașterea, aprecierea celorlalți

Intrebarea tipica: Cum sa fac sa fiu apreciat?

2.     Stadiul moralitații legii, ordinii și datoriei- respectarea autoritații, a normelor și a legilor sociale externe este ințeleasa ca o necesitate care reglementeaza conduita tuturor oamenilor aspect care acționeaza și in beneficiul persoanl. Preadolescentul ințelege acum ca intr-o societate legea este absolut necesara și obligatorie deoarece ontribuie la menținerea ordinii sociale și la asigurarea bunei conviețuiri intre oameni chiar daca respectarea legii nu este total convenabila pentru individ, totuși la nivel social, legea devine obligatorie deoarece ea acționeaza pentru binele tuturor și al fiecaruia in parte.

Reperul de conduita morala: obligația de a respecta legea

Intrebarea tipica: Cum sa fac sa respect legile?

III)   Nivelul postmoral/postconvențional sau al autonomiei morale - apare dupa 13 ani, la adolescenți sau la tinerețe sau niciodata; are loc formarea treptata a propriului sistem de principii și valori morale ca rzultat al acceptarii, asimilarii și interiorizarii normelor și valorilor exxterne. Se ajunge la formarea autonomiei morale.

1.     Stadiul moralitații contractuale- in acest stadiu adolescentul ințelege ca legil sunt de fapt niște convenții sociale adica niște angajamente pe care majoritatea oamenilor decid personal sa le respecte deoarece intr-o societate legile ajung sa apare o serie de valori umane absolute cum ar fi: binele, libertatea, dreptatea, demnitatea,etc; diferența fața de stadiul anterior consta in faptul ca daca inainte adolescentul doar respecta legile și normele externe percepute ca obligatorii acum el ințelege necesitatea, utilitatea și semnificația existenței legilor.  Daca in adolescenta timpurie(13-15 ani) legile sunt intelese ca obligatorii in adolescenta tarzie (20-25 ani) legea este inteleasa mai degraba ca o obligatie morala proprie

Reperul de conduita morala: decizia proprie de a respecta legea

Intrebarea tipica: Cum sa fac sa+mi asum raspunderea?

2.     Stadiul propriilor principii de conduita morala- se formeaza treptat propriul sistem de principii de conduita morala ca rezultat al acordarii de semnificatii personale notiunilor de bine, dreptate, libertate.Odata format in interiorul propriului sistem de valori morale are loc si o ierarhizare a acestora, anumite valori devenind dominante si fiind percepute ca mai importante pentru propria persoana. In realizarea actiunilor sale tanarul se conduce acum dupa propriile valori morale, acestea fiind intelese ca mai importante decat normele si legile externe. Atunci cand legile externe intra in conflict cu principiile morale proprii tanarul sfarseste in a actiona conform acestora din urma adica potrivit constiintei morale.

Reperul de conduita morala: Propriul sistem de principii si valori morale adica propria constiinta morala