Psihologie

Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, ab si B

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, ab si B

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (5¹/₂-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, balbaiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la varstele mai inaintate (65-85 ani) in scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).

MP (c) examineaza, in general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cate 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent in testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. In coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, intre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, in partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescanda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.

Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul intelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare in insusi cursul parcurgerii probelor.

Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. In plus, in afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta in care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, intre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avand loc in mod practic.

Principiile care stau la baza construirii testului

In dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, in urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:

a) copilul devine capabil, inainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;

b) ceva mai tarziu, el apreciaza corect orientarea figurii atat in raport cu propria persoana, cat si fata de obiectele din campul perceptiv;

c) mai tarziu reuseste sa perceapa ca formand un intreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;

d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile intregului perceput si sa faca distinctie intre ceea ce este dat in test si ceea ce trebuie sa adauge el insusi;

e) in cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare in caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gandire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "intregirea" matricelor, sunt construite in scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi intelese prin analiza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) in raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.

In partea de sus, in stanga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, in ordinea importantei (de la stanga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza intelegerea si rezolvarea problemelor prezentate in mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. In partea de jos (in stanga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate in 5 grupe (tipuri), iar in interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie.

In partea de sus (in dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gandire in cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (in dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") in fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1

Seria A - Intelegerea identitatii si a schimbarilor produse in interiorul matricelor continue

Succesiunea matricelor	Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate	Alegeri posibile

	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii		a	b	x	b	j
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea DEOSEBIRII si identitatii	a	a	a	s	x	a
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, ASEMANARII, identitatii	x	a	j	a	a	a
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, ASEMANARII, identitatii	b	x	j	j	b	b
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, ASEMANARII, identitatii	j	c	b	j	j	x
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii	i	j	x	b	b	ij
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de inchidere	j	j	b	e	j	x
	Completarea matricelor simple, continue, prin intelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,	g	x	f	j	c	h
	Completarea matricelor intr-o singura directie cu schimbari progresive in doua directii prin intelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii	x	b	b	b	jc	i
	Completarea matricelor intr-o singura directie cu schimbari progresive in doua directii prin intelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii	b	i	x	b	jc	jc
	Completarea matricelor intr-o singura directie cu schimbari progresive in doua directii prin intelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de inchidere	j	c	g	jx	h	b
	Completarea matricelor intr-o singura directie cu schimbari progresive in doua directii prin intelegerea asemanarii, orientarii si educatiei de corelate	j	jc	i	g	x	h

Felul alegerilor	Tipul si natura figurilor eligibile		Frecventa dupa pozitie

a	Deosebire	Figura nu contine nici un fel de model
b	Deosebire	Figura aleasa este total inadecvata
c	Identificarea neadecvata	Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni
d	Identificarea neadecvata	Figura combina (uneste) elementele in mod inadecvat
e	Identificarea neadecvata	Figura este insusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna
f	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si in stanga lacunei
g	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei
h	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stanga lacunei
i	Corelatie incompleta	Figura are orientare gresita
j	Corelatie incompleta	Figura se incadreaza corect in matrice, dar completarea este partiala
x	Figura adecvata	Figura completeaza matricea atat pe orizontala, cat si pe verticala

Tabelul numarul 2

Seria Ab - Intelegerea figurilor discontinue (separate) ca si intreguri legate spatial

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMANARII, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMANARII, ORIENTARII, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatii

Completarea matricelor discontinue (separate) implica intelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui intreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea:

deosebirii, SIMETRIEI INCHISE si orientarii partii care lipseste

Document online: Saracia in societatea romaneasca

Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

deosebirii, SIMETRIEI INCHISE si orientarii partii care lipseste

ASIMETRIEI inchise si orientarii partii care lipseste

deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste

asimetriei inchise, SCHIMBARII si orientarii partii care lipseste

simetriei deschise, SCHIMBARII si orientarii partii care lipseste

simetriei deschise si orientarii partii care lipseste

simetriei inchise si orientarii OBLICE a partii care lipseste

ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste

Felul alegerilor	Tipul si natura figurilor eligibile		Frecventa dupa pozitie

a	Deosebire	Figura nu contine nici un fel de model
b	Deosebire	Figura aleasa este total inadecvata
c	Identificarea neadecvata	Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni
d	Identificarea neadecvata	Figura combina (uneste) elementele in mod inadecvat
e	Identificarea neadecvata	Figura este insusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna
f	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si in stanga lacunei
g	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei
h	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stanga lacunei
I	Corelatie incompleta	Figura are orientare gresita
j	Corelatie incompleta	Figura se incadreaza corect in matrice, dar completarea este partiala
x	Figura adecvata	Figura completeaza matricea atat pe orizontala, cat si pe verticala

Tabelul numarul 3

Seria B - Intelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate in mod spatial si logic

Succesiunea matricelor	Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate	Alegeri posibile

	Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii	b	x	b	b	b	b
	Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii	b	c	c	c	aj	x
	Perceperea celor trei figuri ca si un intreg care se completeaza prin intelegerea asemanarii, SIMETRIEI SI ORIENTARII partii care lipseste	x	c	j	ch	f	e
	Perceperea celor trei figuri ca si un intreg care se completeaza prin intelegerea asemanarii, SIMETRIEI SI ORIENTARII partii care lipseste	j	x	e	g	ec	h
	Perceperea celor trei figuri ca si un intreg care se completeaza prin intelegerea asemanarii, ASIMETRIEI SI ORIENTARII partii care lipseste	x	b	h	f	g	b
	Gandirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin intelegerea SCHIMBARII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste	h	j	x	g	i	d
	Gandirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin intelegerea SCHIMBARII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste	h	g	c	j	x	i
	Gandirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin intelegerea schimbarii asimetrice in figura MODIFICATA	ch	i	f	h	g	x
	Gandirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin intelegerea SCHIMBARII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste	g	c	j	x	h	fc
	Gandirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica intelegerea analogiilor logice prin perceperea ADAUGARII unei caracteristici date la o figura modificata	g	h	x	j	d	f
	Gandirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica intelegerea analogiilor logice prin perceperea SCADERII unei caracteristici date dintr-o figura modificata	d	h	g	x	d	f
	Gandirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica intelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCADERI din caracteristicile date ale figurii	j	g	h	j	x	f

Felul alegerilor	Tipul si natura figurilor eligibile		Frecventa dupa pozitie

a	Deosebire	Figura nu contine nici un fel de model
b	Deosebire	Figura aleasa este total inadecvata
c	Identificarea neadecvata	Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni
d	Identificarea neadecvata	Figura combina (uneste) elementele in mod inadecvat
e	Identificarea neadecvata	Figura este insusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna
f	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si in stanga lacunei
g	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei
h	Repetarea matricei	Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stanga lacunei
i	Corelatie incompleta	Figura are orientare gresita
j	Corelatie incompleta	Figura se incadreaza corect in matrice, dar completarea este partiala
x	Figura adecvata	Figura completeaza matricea atat pe orizontala, cat si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, in primul rand claritatea capacitatii de observatie, gandirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate in mod satisfacator in vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, in ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de incredere al concluziilor desprinse in urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa in cazurile in care se greseste in prea putine sau in prea multe alegeri, fata de acele cazuri in care circa jumatate din raspunsuri intr-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza intre 15 si 27 de puncte.

Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, in aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, in aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam intr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului in sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.

Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza in mod corect modelul.

Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai castigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)

In cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul incadrarii figurii alese in matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.

Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.

Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza in fata subiectului caietul deschis la itemul A₁. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. In figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.

Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pana cand subiectul va intelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.

A₂ - A₃: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" In cazul in care subiectul greseste, psihologul poate relua A₁demonstrand din nou sarcina, dupa care revine la A₂. Daca subiectul rezolva corect A₂ se trece la A₃, cu aceleasi instructiuni ca si la A₂.

A₄ - A₅: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragand degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai intai sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul intreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca insa subiectul are indoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta intrebare se considera decizia finala a subiectului.

La itemul A₅ se procedeaza intocmai ca si la A₄.

De la A₁ la A₅ psihologul poate reveni oricand, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulandu-l pe subiect la o noua incercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A₁ - A₅, examinarea se intrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca insa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A₆.

A₆ - A₁₂: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cand esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, in masura in care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, in cazurile in care copilul este atent si intelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile Ab si B.

Ab₁ - Ab₅: La Ab₁, psihologul arata pe rand cele trei figuri ale modelului si in cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rand la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?"

De la Ab₁ la AB₅, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul intreaba: "Aceasta este figura care incheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai inainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aproband raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca insa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza intocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul in cele din urma.

Ab₆ - Ab₁₂: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie intrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rand figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rand fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, in masura in care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A₆. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitandu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei 36 de itemi se rezolva fara intrerupere in ordinea prevazuta in test, de la inceputul seriei A pana la sfarsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.

Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.

Psihologul noteaza in fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului in situatia de examinare (inclusiv cele verbale).

Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei insisi alegerile in fisa de raspuns. In aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu intoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea insemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit in fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, in conditiile unei supravegheri atente.

Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat in mod individual, la varsta de 8 ani, se poate trece in continuare la seriile C, D, iar incepand de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. In aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera in calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul inscrie mai multe cifre intr-o singura rubrica a fisei de raspuns, in cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramana doar o singura cifra in rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa incheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate in tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4

Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

Itemul

Seria

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (in care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta insa, obtinuta la un test psihologic, prin ea insasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata in comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, in general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) intre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de varsta din care face parte subiectul) examinat in vederea etalonarii testului.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta in raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5

MP (c) Raven - Etalon I (Romania) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii in 1974

Centile	Scoruri (cote)
Centile	6 ani	7 ani	8 ani	9 ani	10 ani

Tabelul numarul 6

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

Scoruri (cote)

5¹/₂ ani

6 ani

6¹/₂ ani

7 ani

7¹/₂ ani

8 ani

8¹/₂ ani

9 ani

9¹/₂ ani

10 ani

10¹/₂ ani

11 ani

Prezentam in continuare alte doua etaloane, pentru varstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate decat in mod orientativ, pentru populatia din Romania.

Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile	Scoruri (in cote) la varsta medie (in ani) de:
Centile

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate in 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de varsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza intre centilele 25 si 75.

Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.

Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Intrucat reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.

De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Scorul

Partial

la scorul total de:

asteptat

Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde in primul rand de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui in rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final in raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat in situatia de examinare).

Prezentam in continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea invatatoarei.

In timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; intelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma in autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, intamplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.

Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);

Discrepantele = +1, -1, 0;

Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care in cele mai multe cazuri: repeta in mod stereotip figura gresita; identifica in mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste in mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.

Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramane ipotetic pana la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.

In continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).

Datele cantitative (VM_Binet= 5 ani; QI_Binet= 55; Cota_Piaget=Q₁) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le intampina in sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse in scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cate 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".

Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

Calitati psihometrice ale MP (c)

In urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).

Tabelul numarul 9

Comparatii intre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul	MP(c)	Terman - Merrill	Crichton
*MP(c)*
*Terman - Merrill*
*Crichton*

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|