Opinia publica despre viata si moarte

Opinia publica despre viata si moarte

1. Viata de apoi

Conform unor cercetari facute in S.U.A. intre 1972 si 1982 , Roper Center for Public Opinion Research a gasit ca 70% dintre americani credeau in viata de apoi. In 1996, la o replicare a cercetarii , 73% dintre respondenti au spus "da"(apud Alters S.M.,2009). Cam aceleasi rezultate a obtinut si National Opinion Research Center in 200 Atunci 72% si-au exprimat credinta in viata de dupa moarte. Mai recent, in 2005, CBSNews publica un articol in care arata ca 78% dintre americanii adulti cred in viata de dupa moarte                ( Eclesiastul 3:11).

Totusi, exista diferente intre cei carer merg la Biserica in fiecare saptamana si cei care merg mai rar. Astfel, 90% dintre cei care asista la serviciile religioase saptamanal sau aproape saptamanal isi afirma credinta in existenta vietii de apoi si doar 70% dintre cei care merg rar sau nu merg deloc la Biserica.

Frank Newport de la Gallup Organization, punand intrebarea cum isi imagineaza viata de apoi a gasit, in 2007, ca 81% dintre americani credeau in existenta Raiului, in timp ce 69% credeau ca exista Iadul.

Anxietatea cu privire la moarte

La intrebarea "Cui ii este cel mai frica de moarte" raspunsurile ar putea fi surprinzatoare. Intr-o cercetare publicata de Los Angeles Times in 2000 se arata ca doar 7% dintre cei in varsta de 65 de ani sau peste isi declara teama de moarte, in vreme ce 20% dintre tinerii cu varste intre 18-29 de ani se tem.In aceeasi ordine de idei, alte date obtinute de Gallup arata ca pana si cei mai mici de 18 ani se tem de moarte. In 2005, moartea era a doua cea mai mare teama a adolescentilor intre 13-17 ani, dupa atacurile teroriste. Adolescentii erau mai ingrijorati de moarte decat de razboi, violenta stradala sau posibilitatea de a nu avea succes in viata.

In 2007, R.J.Russac et.al. au aratat intr-un studiu ca femeile sunt mai inclinate sa se teama de moarte decat barbatii. Acelasi sudiu arata ca un apogeu al anxietatii legate de moarte se atinge la 20 de ani , dupa aceea scazand la ambele sexe. Oricum, la femei anxietatea legata de moarte atinge din nou apogeul in jurul varstei de 50 de ani. Unii cercetatori citati de Russac et.al. afirma ca americanii se obisnuiesc cu ideea mortii pe parcursul imbatranirii si ca, moartea fiind mai probabila in caz de boli cronice, anxietatea scade o data ci inaintarea in varsta. O alta explicatie este aceea ca varstnicii sunt in general mai religiosi, iar asta le afecteaza conceptia despre moarte. In plus, au avut timp sa se obisnuiasca cu ideea mortii vazandu-i pe altii murind. Russac et.al. cred ca anxietatea mai mare a tinerilor se explica si prin faptul ca ei atunci ating apogeul in capacitatea de reproducere si se gandesc probabil ce s-ar intampla cu urmasii lor daca ei n-ar mai fi. O ipoteza care incearca sa ofere o explicatie cu privire la cresterea anxietatii la femei dupa 50 de ani este ca aceasta perioada coincide cu instalarea menopauzei, care probabil le aminteste ca au imbatranit si se apropie de moarte. De asemenea, se pare ca femeile sunt mai inclinate spre acest gen de anxietate deoarece sunt principalele persoane care se ocupa nu doar de copii ci si de cei in varsta si muribunzi din familie.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Pe americani ii ingrijoreaza mai ales anumite aspecte ale mortii. Intr-o cercetare publicata in 2001 si condusa de Yankelovich Partners, Time si CNN, 2/3 dintre repondenti s-au aratat "destul de ingrijorati" sau "intr-o oarecare masura ingrijorati" de moartea in dureri. Tot 2/3 au spus ca le este "foarte teama" sau "oarecum teama" de faptul ca-i lasa in urma pe cei dragi, iar 43% au spus ca le este " foarte teama" sau "intr-o oarecare masura teama" de faptul de a muri singuri. Tot acesti cercetatori au gasit ca 73% dintre cei chestionati ar prefera sa moara acasa si nu la spital, la hospice sau intr-un centru de asistenta. Totusi, mai putin de jumatate (43%) aveau intr-adevar expectanta de a muri acasa. 28% spuneau ca mai degraba vor muri la spital, intr-un hospice sau intr-un centru de asistenta.

In comparatie cu populatia generala, cei foarte bolnavi au alt gen de ingrijorari. Daren K.Heyland et.al. (2006) au intervievat cativa pacienti cu boli cronice avansate sau cu cancer avansat, intrebandu-i daca sunt " de acord" sau "puternic de acord" cu cateva subiecte referitoare la sfarsitul vietii. Prioritatile lor au aratat in felul urmator:

1. increderea in medic;
2. sa nu fie tinuti in viata atunci cand nu prea exista speranta;
3. medicul sa comunice onest cu ei;
4. sa puna la punct anumite lucruri si sa se pregateasca pentru moarte;
5. nu doresc sa fie o povara fizica sau emotionala pentru familiile lor;
6. sa aiba un plan adecvat dupa care sa fie ingrijiti acasa dupa ce ies din spital;
7. sa scape de simptome.

3. Viata  pana la 100 de ani

O cercetare facuta de ABC News si USA Today in 2005 arata ca doar 1/4 dintr-un esantion semnificativ la nivel national si distibuit randomizat de 1000 de adulti isi doreau sa traiasca pana la 100 de ani. 23% au spus ca si-ar dori sa traiasca pana la 90 de ani, iar 29% ar prefera sa traiasca pana la 80 de ani.

La intrebarea cat cred ca este de probabil sa traiasca pana la 100 de ani avand o buna calitate a vietii, 35% au afirmat ca este "foarte probabil" sau "intrucatva probabil", in timp ce 64% au considerat ca este  "intrucatva improbabil" sau chiar "foarte improbabil".

4. Ingrijorari cu privire la imbatranire

Cei de la ABC News si USA Today au constatat ca desi americanii isi doresc sa traiasca mai mult, totusi sunt ingrijorati cu privire la unele aspecte. 73% dintre respondenti isi fac griji referitoare la pierderea sanatatii. Pe 7 din 10 (69%) ii ingrijoreaza pierderea abilitatilor mentale, 70% se tem ca nu se vor mai putea ingriji de sine. Pe 54% ii sperie gandul ca vor deveni o povara pentru familie, iar 52% se tem de a trai intr-un centru de asistenta.

5. Suicidul

National Opinion Research Center a condus doua cercetari, una in 2002 si una in 2004, cu rezultate similare. Astfel, atat in 2002 cat si in 2004, 58% dintre americani aprobau sinuciderea daca era vorba de o boala incurabila. Procentul este destul de diferit fata de 1977 cand la aceeasi intrebare au raspuns afirmativ doar 38% dintre americani.Prin contrast, doar 8% (in 2002) si 11% (in 2004) o aprobau in caz de faliment, 9 respectiv 11% in cazul in care persoana si-a dezonorat familia. 15% (in 2002) si 16% (in 2004) erau de acord cu sinuciderea daca persoana este obosita de viata (Psalmul 36:9).

In ce priveste sinuciderea asistata de medic, daca in 1996 si 2001 erau de acord cu ea 52% si respectiv 68%, in 2007 se pronuntau pro 56% dintre respondenti. Eutanasia are ceva mai multi adepti decat sinuciderea asistata.

O alta cercetare din 2007 facuta de Joseph Carroll de la Gallup a relevat ca mersul la Biserica este legat de acceptarea sau respingerea acestor metode. Cei mai inclinati sa accepte atat eutanasia cat si sinuciderea asistata de medic erau cei care mergeau rar sau nu mergeau deloc la Biserica. Dintre acestia, 84% acceptau eutanasia si 73% sinuciderea asistata. Ii urmeaza cei care merg la Biserica o data pe saptamana sau o data pe luna. Dintre ei, 70% accepta eutanasia si 52% se declara in favoarea sinuciderii asistate. Spre deosebire de aceste doua categorii, doar 47% dintre cei care merg frecvent la Biserica accepta eutanasia si 35% sunt pro sinucidere asistata de medic (apud Alters S.M.,2009).