Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Tulburari de personalitate



Tulburari de personalitate


Tulburari de personalitate


Am observat deja ca anumite persoane prezinta trasaturi (unele accentuate) care se manifesta cvasi-constant pe tot parcursul vietii lor; aceste trasaturi ii particularizeaza de ceilalti indivizi.

Am invatat ca Ego-ul este structura responsabila de mentinere a unui echilibru in conflictul dintre ciocnirea dorintelor si realitate sau constiinta; pentru aceasta, Ego-ul foloseste si mecanismele de aparare. Experientele afective si asteptarile intr-o relatie semnificativa determina modul in care un individ va relationa ca adult. Disfunctii la acest nivel pot sta la baza unor afectiuni , tulburarile de personalitate fiind legate de oprirea individului in anumite stadii de dezvoltare, folosirea mecanismelor de aparare si stabilirea unor tipuri de relatii.

Majoritatea oamenilor reusesc sa tempereze intensitatea unor comportamente ca agresivitatea, competitivitatea, sociabilitatea sau comportamentele predatorii. Exista totusi o minoritate care, datorita vulnerabilitatii, mentine aceste comportamente intr-o maniera inflexibila.

Beck considera ca, “inca de la nastere, indivizii exprima anumite tendinte comportamentale care, in functie de experientele personale, vor fi intarite sau vor ramane latente.” [1]

Daca predispozitiile naturale sunt intarite de experiente traumatizante, persoana poate dezvolta idei catastrofice intense; daca aceste idei se repeta, ele se vor structura in scheme disfunctionale.



Schemele functioneaza ca reactiile in lant. Atunci cand o persoana se confrunta cu stimuli amenintatori, se activeaza schemele de pericol care, la randul lor, antreneaza scheme afective; acestea pun in miscare schemele motivationale, apoi instrumentele care determina comportamentul si subiectul isi va mobiliza toate resursele pentru evitarea unui deznodamant nefavorabil.

Datorita sistemului intern de control este gestionata impulsivitatea si, in acest fel, hotararea initiala va fi reluata si va fi dat un raspuns mai favorabil situatiei, resurselor individului si contextului cultural.

“Fata de modelul lui Beck, Young numeste schemele profunde scheme maladaptative precoce si le considera rezultatul experientelor disfunctionale traite in primii ani de viata”.[3]

Activarea schemelor maladaptative este insotita si de o traire emotionala, ceea ce contribuie la formarea unei structuri de sine foarte rigide; orice incercare de a o modifica, va fi traita cu o amenintare emotionala foarte greu de suportat. Pentru ca individul sa nu se confrunte cu discomfortul emotional pe care schemele il pot antrena, dezvolta trei tipuri de evitare:

  • evitarea cognitiva – cuprinde toate eforturile pentru blocarea elementelor (imagini, amintiri) care ar putea activa schemele; corespund mecanismelor de aparare.
  • evitarea afectiva – stoparea emotiilor dureroase antrenate de schemele maladaptative. In conformitate cu Young, cei care au avut experiente emotionale in copilarie, vor incerca sa fie insensibili la orice sentiment pentru a evita suferintele; indiferenta lor ascunde, de fapt, o emotionalitate care poate genera fenomene psihotice.
  • evitarea comportamentala – subiectul foloseste comportamente care il ajuta sa evite situatiile care activeaza schemele maladaptative.

Beck grupeaza tulburarile de personalitate in functie de doua dimensiuni care definesc sinele:

  • autonomia - relevanta supravietuirii: tulburarile: paranoida, schizoida, antisociala, narcisica, obsesiv-compulsiva;
  • sociotropia – privind relationarea: tulburarile: bordeline, histrionica, evitanta, dependenta.

Pentru a denumi tulburarile de personalitate, asa cum se numesc azi, de-a lungul timpului au fost vehiculati mai multi termeni care au cautat sa acopere acest domeniu. Ph. Pinel le numea “ folie sans delir”, J.C.Prichard“nebunie morala”, J.L.Koch - “inferioritate psihopatica, psihopatie”, E.Kraepelin - “caracteropatie, personalitate psihopatica”, S.Freud - “nevroza de caracter”, iar DSM IV si ICD 10 - “ tulburare de personalitate”.

Tulburarile de personalitate sunt trasaturi “inflexibile si dezadaptative care provoaca discomfort subiectiv sau perturbari in functionalitatea socioprofesionala a individului; ele pot fi recunoscute in adolescenta, persista toata viata si, de obicei, se atenueaza cu varsta”[4].

Au fost date mai multe definitii, din care voi aminti cateva:

  • “psihopatiile reprezinta un grup polimorf de dezvoltari patologice ale personalitatii, caracterizate clinic printr-o insuficienta capacitate, incapacitate episodica sau permanenta de integrare armonica si supla la conditiile obisnuite ale mediului familial, profesional sau, in general, social.”(V.Predescu, 1976)
  • Tulburarile de personalitate “au ca elemente definitorii: controlul incomplet al sferelor afectiv-volitionale si instinctive; nerecunoasterea defectului structural; incapacitate de integrare armonioasa  in mediul social” ( F.Tudose si C.Gorgos, 1985)

Conform DSM IV, elementul esential al tulburarii de personalitate il constituie un pattern durabil de experienta interna si comportament care deviaza de la expectatiile culturii individului si care:


Se manifesta in cel putin doua din urmatoarele domenii: cunoastere, afectivitate,functionare interpersonala,control al impulsului(criteriul A).

- Acest Pattern durabil este inflexibil si extins in majoritatea situatiilor sociale si personale ale individului (criteriul B).

- Duce la deterioararea semnificativa in domeniul social, profesional, sau alte domenii importante de functionare (criteriul C).

- Patternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi gasit in copilarie sau la inceputul perioadei adulte (criteriul D).

- Patternul nu poate fi explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a altei tulburari mentale (criteriul E).

- Patternul nu se datoreaza consecintelor fizice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale (criteriul F)” .

Tulburarile de personalitate sunt impartite, pe baza similitudinilor descriptive, in trei grupe:


GRUPA A (bizar- excentrica

PARANOIDA

SCHIZOIDA

SCHIZOTIPALA

GRUPA B (dramatic-emotionala):

ANTISOCIALA

BORDELINE

HISTRIONICA

NARCISICA

GRUPA C (anxios-tematoare):

EVITANTA

DEPENDENTA

OBSESIV-COMPULSIVA



1.Tulburarea de personalitate paranoida

Indivizii manifesta neincredere, suspiciune, interpreteaza intentiile celorlalti ca rau-voitoare. Sunt exagerati, testeaza fidelitatea partenerilor, loialitatea si corectitudinea colegilor, prietenilor. Tind sa fie anxiosi, distanti, certareti, fac “din tantar armasar”. Poarta pica si sunt implacabili la insulte si injurii. Profesional, depun eforturi, muncesc bine individual, au dificultati interrelationale, de integrare si armonizare. Exista si persoane cu rigoare logica, persuasive, tenace, care sunt extrem de dificil de contracarat intr-un schimb de opinii. Tolereaza greu frustrarea si contraataca violent. Sunt extrem de intransigenti.

Tulburarea este mai frecventa la barbati decat la femei. Prevalenta este mai mare la minoritati, emigranti si surzi.

Complicatiile pot da tulburare deliranta, schizofrenie, depresie, anxietate, dependenta de substanta.



2.Tulburarea de personalitate schizoida

O caracteristica a acestei tulburari este lipsa de interes fata de relationare, aplatizarea afectiva. Indivizii sunt introversi, au inclinatii spre reverie si introspectie, sunt retrasi, aplatizati emotional si fara simtul umorului. Au preocupari reduse sau absente pentru activitatea sexuala. Nu au tulburari de gandire (idei delirante, halucinatii, tulburari de limbaj) si nu pot fi considerati schizofrenici.

Incidenta este mai mare la barbati decat la femei si in familiile probanzilor cu schizofrenie.

Complicatiile pot da tulburari delirante, schizofrenie, tulburari depresive majore.





3.Tulburarea de personalitate schizotipala

Caracteristic este disconfortul acut in relationare, distorisiuni cognitive, de perceptie, excentricitati de comportament. Ideatia este dominata de convingerea ca poseda insusiri rare: clarviziune, premonitie, telepatie, iluzii corporale, gandire de tip magic, limbaj bizar, stereotip.

Tulburarea este mai frecventaa la barbati decat la femei; deasemenea, in familiile cu probanzi schizofrenici.

Complicatiile duc la tulburare deliranta, schizofrenie, distimie, episoade depresive majore, suicid.



4.Tulburarea de personalitate antisociala

Indivizii caracterizati de aceasta tulburare – denumiti si sociopati, nu respecta normele legale, sunt impulsivi, iritabili, agresivi, incapabili de a face planuri de lunga durata. Sunt caracterizati de neglijenta nesabuita pentru siguranta lor sau a altora. Iresponsabili, nu au un comportament consecvent la locul de munca. Comit repetabil infractiuni, sunt aroganti, se supraestimeaza. Sunt mitomani, imorali. Formeaza cu usurinta relatii interpersonale, dar superficiale.

Tulburarea este mai frecventa la rudele de gradul I ale pacientilor de sex masculin, precum si in grupurile socioeconomice joase.

Complicatiile duc la tulburari de somatizare, ciclotimie, suicid, moarte violenta, alcoolism si dependenta de droguri.



5.Tulburarea de personalitate bordeline

Principala caracteristica este instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine, afectului. Impulsivitatea se manifesta prin jocurile de noroc, cheltuieli abuzive, mancat excesiv, relatii sexuale dezorganizate. Au sentimentul cronic de vid interior, perturbare de identitate, frecvente manifestari de furie si manie. Se automutileaza, au un comportament imprevizibil, impart persoanele : “in cei pe care ii iubesc si cei pe care ii urasc”.

Complicatiile dau episoade psihotice, episoade depresive majore, tentative de suicid, autolezare,alcoolism si tulburari sexuale.



6.Tulburarea de personalitate histrionica

Indivizii sunt caracterizati de emotionalitate excesiva. Istericii sunt nemultumiti cand nu sunt in centrul atentiei. Catarsisul afectiv este facil. Sunt sugestionabili, influentabili, usor de manipulat; au tendinta de a dramatiza. Considera relatiile mai intime decat sunt in realitate. Manifesta “ la belle indifference” – par detasati in comparatie cu dramatismul evenimentelor traite si povestite.

Complicatiile se manifesta prin tulburari de somatizare, episoade depresive, tentative suicidare, tulburari disociative si de conversie.



7.Tulburarea de personalitate narcisica

Caracteristica este necesitatea de admiratie, grandoarea si lipsa empatiei. Indivizii au sentimentul de autoimportanta, succes si putere. Sensibili la critica, insuccese, sunt profitori, sfidatori, invidiosi, avizi de titluri, onoruri, demnitati, ranguri. Deseori, pot avea sentimente malefice sau ostile, pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor.

Complicatiile se manifesta prin tulburare distimica, depresii majore, dependenta de droguri sau alcoolism, episoade psihotice tranzitorii.



8.Tulburarea de personalitate evitanta

Indivizii sunt inhibati social, au sentimentul de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa. Au frica de critica, dezaprobare, respingere. In relatiile intime, manifesta teama de a nu fi ridiculizati, umiliti in public. Se considera neatractivi, inferiori, inapti social. Au nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. Traiesc dureros si intens discriminarea, refuzul si respingerea.

Complicatiile duc la anxietate, fobie sociala, tulburari de dispozitie.



9.Tulburarea de personalitate dependenta

O caracterisitica a acestei tulburari este necesitatea de a fi supervizat, care duce la frica de separare si un comportament adeziv si submisiv. Individul nu poate lua decizii simple fara reasigurari si sfaturi din partea altora. Nu isi asuma responsabilitatea, are stima de sine redusa, se subestimeaza, are teama de abandon, se ofera voluntar sa faca lucruri neplacute, se simte lipsit de ajutor cand ramane singur.

Tulburarea este mai prevalenta la femei decat la barbati.

Complicatiile duc la anxietate, depresie, tulburare de adaptare.



10.Tulburarea de personalitate obsesiv - complusiva

Caracterizata prin ordine, control si perfectionism. Individul este preocupat de detalii, meticulos,are regului, liste, planuri astfel incat obiectivul major este pierdut. Este inflexibil, intolerant, impune celorlalti propriile standarde, rigori sau stil de viata, fiind hiperconstiincios, scrupulos, avar, incapabil de tandrete.

Prevalenta este mai mare la barbati decat la femei fiind probabila transmiterea familiala.

Complicatiile se manifesta prin schizofrenie, delir de relatie, hipocondrie, anxietate, depresie majora.




11. Alte tulburari de personalitate :


Tulburarea pasiv-agresiva

Caracteristicile principale sunt rezistenta la solicitari, indemnuri, insotita de amanarea raspunsului, prin temporizarea sarcinilor. Disimuleaza, are relatii de dependenta ostila. Sunt lamentativi, imbufnati, certareti, cinici. In mod deplasat critica si “vegheaza” persoana autoritara din grup. Stima de sine este scazuta si nu au incredere in propriile forte.

Complicatiile sunt: distimie, abuz de alcool si suicid.



Tulburarea depresiva

Gandurile si comportamentele sunt depresive. Individul este lipsit de bucurie, veselie si spontaneitate. Este posomorat, nefericit. Dispozitia este dominata de amaraciune, lipsa bucuriei si a spontaneitatii. Stima de sine este scazuta. Sunt pesimisti, cu sentimente de remuscare si vinovatie, negativisti. Prezinta predispozitie catre vinovatie si remuscare.

Apare in mod egal la barbati si la femei.

Complicatiile duc la distimie si tulburare depresiva majora.




D.Prelipceanu,R.Mihailescu,R.Teodorescu, “ Tratatul de sanatate mintala”,Ed.Enciclopedica.,2000, apud A.Beck, “Cognitive Therapy of personality by disorders”, N.Y.,Guilford, 1990

Sistemul intern de control cuprinde doua elemente: centrul de autoreglaj care foloseste procese de autosupraveghere, evaluare si instruire si centrul care guverneaza relatiile cu mediul.

D. Prelipceanu, R. Mihailescu, R. Teodorescu, “Tratat de sanatate mintala”, Ed. Enciclopedica, 2000, pg 285-286

F.Tudose, “Psihopatologie si orientari terapeutice in psihiatrie”,Ed.Fundatiei Romania de maine, Bucuresti,2007,pg.126

F.Tudose-“Psihopatologie si orientari terapeutice in Psihiatrie”,Ed.Fundatiei Romania de maine, 2007, pg.126


idem

idem








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2020 - Toate drepturile rezervate -|

Psihologie



Criminalistica

Documente online pe aceeasi tema


HALUCINOGENELE - consumul de substante halucinogene (psiheterice)
Lumea celorlalti copii – psihologia copilului
Psihologia transpersonala
Fenomenele si procesele - bio-psihologice umane
Dezvoltarea cognitiva - caracteristici ale dezvoltarii cognitive, stadiile dezvoltarii cognitive
Efectele tipurilor de sunete asupra realitatii psiho-sociale
Cutuma, traditia
Puterea adevarului - O legenda cu talc
Senzatiile
Mintea individuala si mentalul colectiv



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.