Nedenuntarea

Nedenuntarea

1. Continutul legal

Articolul 170 C.pen. prevede ca aceasta infractiune consta in omisiunea de a denunta de indata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155‑163, 165, 166¹ si 167.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii a) Obiectul juridic generic este comun tuturor infractiu­nilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii de nedenuntare il constituie relatiile sociale referitoare la siguranta statului, a carei aparare este asigurata prin descope­rirea si sanctionarea prompta a faptelor ce sunt indreptate impotriva acestei impor­tante va­lori sociale. Infractiunea are si un obiect juridic secundar ce consta in rela­tiile sociale ce privesc infaptuirea justitiei.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice per­soana. Participatia penala este posibila doar sub forma instigarii[1].

b) Subiect pasiv este statul roman.

Nu exista cerinte speciale privind locul si timpul savarsirii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii de nedenuntare se reali­zeaza printr‑o inactiune, si anume, omisiunea de a denunta savarsirea vreuneia din­tre infractiunile contra sigurantei statului care sunt enumerate in art. 170 C.pen.

Omisiunea de a denunta consta in aceea ca faptuitorul, desi a cunoscut ca s‑a savarsit vreuna din infractiunile prevazute in art. 155‑163, 165, 166¹ si 167 C.pen., pentru care exista obligatia de denuntare, are o atitudine pasiva, neintreprinzand ma­surile necesare care ar usura activitatea organelor de urmarire penala pentru des­coperirea respectivei infractiuni si identificarea faptuitorilor.

Avand in vedere gravitatea acestor infractiuni si importanta unor actiuni rapide din partea organelor competente, denuntul poate fi facut si fara indeplinirea unor conditii de forma in fata oricarui organ de stat care are posibilitatea sa informeze pe cei in drept sa actioneze. Cu alte cuvinte, denuntul trebuie facut in timpul cel mai scurt, dupa ce au fost cunoscute faptele savarsite si anterior sesizarii organelor de urmarire penala pe alte filiere.

b) Urmarea imediata a acestei infractiuni este atitudinea omisiva a faptuitorului si crearea in acest mod a unei stari de pericol pentru siguranta statului.

B. Latura subiectiva. Nedenuntarea fiind o infractiune ce se savarseste prin inac­tiune, potrivit prevederilor art. 19 alin. ultim C.pen., pozitia subiectiva a faptuitorului poate fi atat intentia, cat si culpa.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Fiind o fapta omisiva, infractiunea de nedenuntare nu se poate savarsi decat in forma consumata, moment care corespunde cu expirarea intervalului de timp in care se putea denunta in mod util respectiva infractiune indreptata contra sigu­rantei statului.

B. Modalitati. Infractiunea poate cunoaste diferite modalitati faptice de executare.

C. Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei. Ultimul alineat al art. 170 C.pen. prevede o cauza de nepedepsire aplicabila persoanelor care, mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, incunostinteaza auto­ritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s‑a inceput urma­rirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, au inlesnit arestarea acestora.

Tot o cauza de nepedepsire este si cea care se refera la omisiunea savarsita de sot sau de o ruda apropiata, daca prin aceasta nu s‑ar fi putut impiedica consumarea infractiunii nedenuntate.

O cauza de reducere a pedepsei opereaza in cazul omisiunii de a denunta, savar­sita de sot sau de o ruda apropiata, atunci cand prin denuntare s‑ar fi putut impiedica consumarea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155‑165 si in art. 167 C.pen. In acest caz limitele pedepsei se reduc la jumatate, si anume, inchisoarea de la 1 an la 3 ani si 6 luni [art. 170 alin. (2) C.pen.].