Notiuni generale despre nulitatea actului juridic civil

Notiuni generale despre nulitatea actului juridic civil

Sectiunea I Notiunea de nulitate a actului juridic civil

1. Acceptiunile expresiei "nulitatea actului juridic civil**

Expresia "nulitatea actului juridic civil' este privitoare de doua acceptiuni.

Intr-o prima acceptiune expresia este folosita pentru a desemna calitatea de sanctiune a nulitatii, sanctiune care intervine in cazul nerespectaiii de catre actul juridic a conditiilor sale de validitate.

intr-o a doua acceptiune, expresia este folosita pentru a desemna calitatea de institutie juridica a dreptului civil, adica totalitatea normelor juridice care reglementeaza sanctiunea nulitatii actului juridic civil. Aceasta acceptiune este folosita de obicei atunci cand se vorbeste despre regimul juridic al nulitatii.

Vom folosi in lucrarea de fata ambele acceptiuni ale expresiei.

2. Reglementarea nulitatii actului juridic chil

Principalele acte normative care reglementeaza nulitatea actului juridic civil sunt:

a). Codul civil, care nu cuprinde o reglementare generala a acestei institutii ci contine doar texte in cadrul diferitelor materii pe care le reglementeaza: art. 5; art. 790 alin. 1; art. 803; art. 812; art. 822-823; art. 839; art. 886; art. 940 alin. 2; art. 953; art. 961; art. 965 alin. 2; art. 966; art. 1008; art. 1010; art. 1067; art. 1157; art. 1167-1168; art. 1190; art. 1308-1309; art. 1689 alin. 2; art. 1712-1716; art. 1774-1776; art. 1897; art. 1900.

b). celalalte izvoare ale dreptului civil care contin norme privitoare la nulitatea actelor juridice civile: Decretul 31/1954 (art. 20_? 34); Codul familiei (art. 19, 21); Legea 18/1991 (art. 46, 49) etc.

3. Definitia nulitatii actului juridic chil

Nu este o definitie legala a nulitatii actului juridic civil. Exista definitii date in literatura de specialitate de catre diferiti autori¹⁰.

Definitia la caw m-am oprit este urmatoarea: nulitatea este acea smictiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele constrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila¹¹.

4. Trasaturile nulitatii

Elementele definitiei pun in evidenta urmatoarele trasaturi caracteristice ale nulitatii:

a). nulitatea este o sanctiune a dreptului civil^A; aceasta trasatura precizeaza ce este nulitatea actului juridic civil; totodata, prin folosirea expresiei "acea sanctiune' se releva faptul ca nulitatea este numai una din sanctiunile dreptului civil;

b). nulitatea lipseste actul juridic de efecte; prin aceasta trasatura se precizeaza doua caracteristici ale nulitatii:

sfera de actiunea a nulitatii este circumscrisa la actele juridice, nulitatea

nu priveste fapte juridice stricto sensu;

continutul acestei sanctiuni: lipsirea de efecte a actului juridic

(ineficacitatea lui).

c). nulitatea lipseste actul juridic de acele efecte care contravin normelor juridice; se evidentiaza in acest fel inca doua aspecte:

nulitatea nu vizeaza actul juridic ca atare, in intregul sau,  ci numai

efectele sale;

nulitatea nu vizeaza orice efecte ale actului ci numai pe acelea care

contravin normelor juridice.

d). nulitatea lipseste actul juridic de acele efecte care contravin normelor juridice edictate in scopul asigurarii incheierii valabile a actului juridic civil; prin aceasta trasatura se pun in evidenta alte aspecte importante:

normele juridice, care contravin efectelor actului trebuie sa fie dintre

cele menite sa asigure incheierea valabila a actului juridic; e vorba,

deci, de normele dreptului civil care reglementeaza conditiile esentiale

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

ale actului juridic civil;

in aprecierea neconcordantei cu legea a efectelor actului, criteriul este

cel al scopului, al finalitatii legii; efectele de care este lipsit actul sunt

numai acelea care vin in conflict cu scopul legii.

e). nulitatea actului juridic priveste incheirea acestuia; trasatura in disctie determina momentul (data) in raport cu care se apreciaza conformitatea sau neconformitatea cu scopul legii, al efectelor la care actul urmeaza sa dea nastere.

La aprecierea incheierii valabile a actului juridic civil se va avea in vedere concordanta nu numai cu normele juridice, ci si cu bunele moravuri si cu regulile stabilite de parti pentru validarea actului.

5. Nulitatea actului juridic si nulitatea instrumentului probator

Pentru dovedirea unor acte juridice legea cere intocmirea unui instrument probator, a unui inscris. Acest instrument pentru a avea putere doveditoare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Nerespectarea acestor conditii atrage nulitatea instrumentului doveditor care este lipsit astfel de efecte pe taram probator. Validitatea operatiei juridice ce urmeaza sa fie dovedita cu acest mijloc nu este afectata de nulitatea instrumentului probator, actul juridic existand independent de acesta si putand fi dovedit cu alte mijloace admise de lege. Astfel, potrivit art. 1180 C.civ. "actul sub semnatura privata prin care o pcuie se obliga catre alta ai plati o suma de bani sau o catime oarecare trebuie sa fie scris in intregul lui de acela care l-a subscris, sau cel putin acesta inainte de a semna, sa adauge Iu finele actului cuvintele bine si aprobat, aratand totdeauna in litere suma sau catimea lucrurilor si apoi sa iscaleasca. Nerespectarea acestor conditii atrage nulitatea inscrisului probator, dar nu si a actului juridic menit sa-1 constate. Daca indeplineste conditiile prevazute de art 1197 alin. 2 C.civ., inscrisul inform poate constitui un inceput de dovada scrisa susceptibil de a fi completat cu depozitii de martori si prezumtii.

Cand insa inscrisul reprezinta o conditie pentru validitatea chiar a
operatiei juridice, nulitatea inscrisului atrage si nulitatea actului juridic in sens
de negotium.

Sectiunea a II-a Evolutia conceptiei privind nulitatea

1. Nulitatea in dreptul roman

in dreptul roman fizionomia nulitatii era simpla si rigida. Era simpla, intrucat se reducea la ideea ca orice act ce contravenea regulii de drept nu avea vioare juridica {nihil acium est, nullum est negotio) si era rigida fiindca se considera ca un act nul nici nu a fost incheiat vreodata, nulitatea operand automat, nefiind necesara pronuntarea ei de catre justitie.

In dreptul roman nu se facea distinctie intre nulitate si inexistenta, iar in cadrul nulitatii nu se tacea deosebire intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa.

Rigiditatea putea fi privita si sub urmatorul aspect: un act juridic care raspundea cerintelor legii nu putea fi facut ineficace, chiar daca era vadit inechitabil. Rezolvarea problemei a gasit-o pretorul care a acordat o restituito in integrum celui ce a fost prejudiciat prin incheierea unui act juridic. In aceasta situatie actul era valabil si isi producea efectele sale firesti, insa soaita sa era incerta din cauza ca partea prejudiciata se putea adresa pretorului sa-1 inlature.

Aceasta dualitate concretizata in existenta nulitatilor civile alaturi de creatiile pretoriene a stat la baza diviziunii nulitatilor in nulitati absolute si nulitati relative.

2. Teoria clasica

A). Nulitatea in teoria si practica dreptului din perioada premergatoare Codului chil francez de la 1804

Autorii din aceasta perioada au avut o contributie originala la dezvoltarea teoriei nulitatilor care s-a concretizat pana la urma, m ideea existentei actelor anulabile distinct de actele nule absolut si a permis evidentierea unor consecinte ce decurg de aici. Daca actele nule excludeau posibilitatea unei validari, actele anulabile admiteau o asemenea posibilitate. Ba mai mult s-a considerat ca nu este nevoie de o interventie judiciara in cazul nulitatii actului, din moment ce acesta opereaza de plin drept, dar s-a admis in acelasi timp ca nulitatea sa fie invocata incidental in cadrul unei proceduri judiciare.

B). Nulitatea ih Codul chil francez de la 1804

Elaborarea Codului civil francez in 1804 nu a adus o schimbare esentiala pe planul teoriei nulitatilor, deoarece tot ceea te s-a castigat anterior a fost mentinut. Totusi, din textele codului s-au putut desprinde cateva idei majore.

O prima idee este aceea potrivit careia actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor de validitate este asemanator organismului bolnav al persoanei fizice.

O a doua idee este aceea a distinctiei dintre conditiile de existenta si

5                                                                                                              5 » 3

cele de validitate ale actelor juridice civile. Conditiile de existenta sunt cele Iara de care insusi actul juridic nu poate fi conceput; el nu exista Iara manifestarea efectiva a consimtamantului. Lipsa sau nesocotirea conditiilor de valabilitate nu impiedica actul sa existe ci il impiedica sa produca efecte.

S-a mai retinut ideea atribuirii unui inteles restrans notiunii de resciziune - acela de nulitate bazata pe leziune - si in cazul nulitatilor s-a conturat distinctia dintre nulitatea relativa si cea absoluta.

Asadar, in conceptia teoriei clasice privind nulitatea, consecinetele deduse erau urmatoarele: nulitatea loveste actul juridic in intregul sau, este o "stare organica', o calitate a actului; actul nu este susceptibil de a produce vreun efect, nulitatea fiind deci totala si iremediabila potrivit adagiului din dreptul roman quod nullum est millum producit efectum; lipsa unei conditii de existenta duce la inexistenta sau nulitatea a actului in timp ce lipsa unei conditii de valabilitate duce doar la posibilitatea anularii lui, adica la nulitatea relativ.

3. Teoria moderna

Criticile aduse teoriei clasice au lost insotite si de incercari de a elabora o noua teorie a nulitatilor denumita de unii autori teoria moderna, iar de altii teoria sanctiunii.

In noua conceptie, nulitatea a incetat a mai fi considerata ca o stare organica sau o calitate a actului juridic si este privita ca si o sanctiune. Conceputa ca si o sanctiune nulitatea se materializeaza practic intr-un drept recunoscut anumitor persoane de a ataca actul juridic sau, mai exact efectele sale care contravin scopului legii. Dreptul de a ataca actul in jusititie trebuie exercitat pe calea unei actiuni in justitie ori de cate ori exista aparenta de act juridic. Spre deosebire de teoria clasica, in teoria moderna sfera persoanelor indreptatite sa atace actul in cadrul fiecarei categorii de nulitate este mai larga sau mai restransa in functie de caracterele particulare ale normei juridice.

Stingerea dreptului de a ataca actul este posibil sa se realizeze fie pe calea renuntarii voluntare, fie pe calea prescriptiei. Renuntarea la dreptul de a ataca actul se realizeaza pe calea confirmarii lui. In cazul prescriptiei,explicatia stingerii dreptului de a ataca actul juridic se bazeaza pe ideea de confirmare tacita.

Meritul teoriei moderna este ca a inlaturat utilitatea oricarei discutii cu prirvire la inexistenta actelor juridice civile, pe de o parte, iar pe de alta parte, a facut loc aparitiei in legislatiile mai multor tari a conceptului de nulitate partiala.

4. Scurte consideratii asupra nulitatii actului juridic chil in doctrina

si practica judiciara post-decembrista

Problema conceptiei despre nulitatea actului juridic este de actualitate si dupa evenimentele din decembrie 1989. Situatia in discutie s-a pus in termenii urmatori¹⁴: pot fi socotite valabile actele juridice incheiate anterior lui decembrie 1989 care, potrivit Legii 58/1974 si Legii 59/1974 (art. 44-45), abrogate in decembrie 1989, erau lovite de nulitate absoluta? Au fost oare "validate' asemenea acte prin abrogarea normelor care instituiau cauzelele de nulitate?

Intr-o opinie s-a considerat ca in cazul existentei unui asemenea antecontract si daca partile au executat in fapt prestatiile specifice contractului de instrainare promis, el are valoarea, unui act juridic lovit de nulitate. Cu toate acestea daca nulitatea antecontractului nu a fost constatata judecatoresti si daca partile nu au fost puse in situatia anterioara, prin restabilirea prestatiilor ilegal stabilite - pana la data abrogarii legilor 58 si 59 - este in spiritul principiilor legislatiei noastre sa se admita ca nulitatea promisiunii a fost asanata prin disparitia cauzei care o detemiinase si ca deci promisiunea (initial nula) trebuie considerat de acum ca valabila si susceptibila de a fi executata amiabil sau de a fi valorificata in justitie. In acest sens s-au pronuntat si unele instante judecatoresti¹⁶.

In cea de a doua opinie ', s-a apreciat ca antecontractele de vanzare cumparare avand ca obiect terenuri, incheiate sub imperiul legilor 58/1974 si 59/1974 sunt nule si au ramas nule. Singura posibilitate pentru transmiterea acestor terenuri este ca partile sa incheie un act nou, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate. Practica judiciara a confirmat acest punct de vedere. Astfel s-a stauat ca "in raport cu prevederile art. 30 din Legea 58/1974 si art. 44 din Legea 59/1974 actul de vanzare cumparare in litigiu este nul in mod absolut iar abrogarea subsecventa a dispozitiilor amintite neavand etect retroactiv este in esenta, relevata, fiind de principiu ca quod ah initio nullum est nullum lapsu temporis convaliscerepoiesf¹⁸.

Curtea Suprema de Justitie a rezolvat pana la urma aceasta problema in sensul validarii actului prin abrogarea legii care instituia cauze de nulitate, actul nemaifiind in contradictie cu finalitatea noilor reglementari in materie de instrainare a imobilelor.