Inteligenta artificiala - testul Twring, paradigme ale domeniului inteligentei artificiale

Inteligenta artificiala reprez. un dom. al stiintei calculatoarelor care a aparut din nevoia de a emula (tranzmite) comportamentul inteligent la masini si in special la calculatoare.

Obiectivele inteligentei artificiale sunt reprezentate de trei elemente :

a)     Crearea de masini inteligente (obiectiv primar) ;

b)     Intelegerea conceptului de inteligenta ;

c)      Realizarea de masini utile pentru procesul de productie.

Testul Twring

In  1950, Alan Twring a formulat un test prin care a definit cerintele pe care trebuie sa le satisfaca un calculator pentru a putea fi considerat inteligent.

Pentru ca un calculator sa treaca testul formulat de matematicianul Alan Twring trebuie sa posede urmatoarele caracteristici :

Procesarea limbajului natural care sa-i permita sa comunice cu succes intr-un limbaj natural ;

Reprezentarea cunostiintelor prin intermediul careia calculatorul poate stoca informatiile primite in timpul si inaintea examinarii ;

Rationamentul automat prin intermediul caruia informatiile stocate sunt prelucrate pentru a oferi raspunsuri examinatorului si pentru a putea trage concluzii ;

Imbunatatirea a.i. calculatorul se poate adopta noilor situatii si chiar poate modela si identifica sabloane.

Testul Twring este important deoarece defineste inteligenta d.p.d.v. comportamental.

Termenul de inteligenta artificiala are 2 atribute importante care pot fi identificate din activitatile si produsele sale specifice.

Atribute :

achizitionarea de cunostiinte prin crearea cu mediul exterior si efectuarea de rationamentet cu ajutorul actualelor cunostiinte.

imbunatatirea performantei in solutionarea problemelor si in luarea deciziilor folosind cunostiintele achizitionate anterior.

Obiectivul de studiu al inteligentei artificiale consta in identificarea comportamentului inteligentei si transmiterea lui la calculatoare.

Comportamentul inteligent permite realizarea urmatoarelor activitati :

a)     invatarea din experienta ;

b)     ofera un sens mesajelor contradictorii ;

c)      permite rezolvarea rapida a sitatiilor noi ;

d)     efectueaza rationamente pet a rezolva diferite pb. ;

e)     rezolvarea de situatii complexe ;

f)      utilizarea cunostiintelor pt. a rezolva mediul de lucru ;

g)     intelege importanta relativa a dif. elemenete intr-o situatie data.

Paradigme ale domeniului inteligentei artificiale

Spre deosebire de informatia conventionala care avea la baza conceptual de algoritm ca paradigma  a calcului in cadrul I.A. s-au introdus noi paradigme de calcul.

Prima paradigma care a dominat domeniul I.A. a fost reprezentata de programul General Problem Solver. Esecul inregistrat de ac. pr. a dem. faptul ca activitatile intelectuale trebuie tratate diferentiate in functie de varietatea lor. Elementul esential in realizarea activitatilor intelectuale il reprezenta cunostintele.

	Algoritm G. S. P. cunostinte

comportament   comportament

conventional inteligent

D. p. d. v. informatic, cunostintele sunt informatii care se utilizeaza pentru a realiza o anume activitate oferind deci suport realizarii unor anumite probleme.

Reprezentarea cunostintelor trebuie sa se realizeze intr-o forma relative independenta de modul lor de utilizare.

O cunostinta are deci 2 caracteristici:

de intentionalitate data de scopul utilizarii ei ;

de incredere data de valabilitatea si exactitatea acesteia.

Realizarea unei sistem intelegent presupune achizitionarea si reprezentarea cunostintelor necesarea pentru a realize o anume activitate - memorarea cunostintelor in sistem si inzestrarea sistemului un mecanism care sa permita aplicarea cunostintelor.

Un sistem bazat pe cunostinte cuprinde 3 componente imp. :

a)     baza de cunostiinte(BC) ;

b)     modulul de utilizare ;

c)      interfetele.

Utilizator