Importanta limbajului copilului

IMPORTANTA LIMBAJULUI COPILULUI

In primii ani de viata asistam la o spectaculoasa dezvoltare a limbajului care s-a dovedit a fi unul dintre fenomenele psihice cu rol esential in dezvoltarea fiecarei persoane. Desigur, poticnelile pe care prescolarii le au in incercarea lor de a se exprima corect reprezinta de cele mai multe ori o sursa de amuzament pentru adulti, insa daca acest fenomen se extinde in timp (dupa varsta scolara) atunci trebuie luate masuri.

Ceea ce trebuie sa stie un parinte este ca limbajul se afla intr-o stransa legatura cu gandirea si, prin urmare, modul in care un copil si-l insuseste influenteaza dezvoltarea ulterioara a gandirii si a personalitatii acestuia.

Putem aprecia, la nivelul simtului comun, ca un copil este inteligent atunci cand dovedeste ca are un vocabular bogat, adecvat situatiilor in care se afla, folosind corect regulile gramaticale. Dar cei care au citit paginile precedente vor sti deja sa precizeze ca acel copil dovedeste o inteligenta verbala si sociala superioara fara a avea dovezi in ceea ce priveste, de exemplu, inteligenta practica.

Insa limbajul nu poate fi achizitionat oricand, specialistii (Sdorow, 1993) considerand ca exista o perioada critica pana la care acesta poate fi achizitionat in mod corespunzator, dupa care eforturile de recuperare sunt foarte anevoioase si cu rezultate minime. Exemplul urmator consideram ca este edificator in acest sens:

v       Rata mortalitatii materne (la 100.000 nascuti)

v       Procentul persoanelor de 5 ani si peste, care nu au sansa sa supravietuiasca pana la implinirea varstei de 60 de ani

v       Cazuri noi de imbolnaviri prin boli infectioase si parazitare (la 100.000 de locuitori)

v       Cazuri SIDA

v       Populatia ce revine la un medic

v       Populatia ce revine la un cadru mediu universitar

v       Paturi in spitale (la 1.000 locuitori)

v       Consultatii pe locuitor in dispensare

v       Numarul unitatilor sanitare private

v       Cheltuielile publice pentru sanatate, % din PIB

v       Consum mediu anual de alcool (litri/ locuitor)

7. Indicatorii educatiei

v       Rata bruta de cuprindere scolara (%)

v       Gradul de cuprindere in invatamantul prescolar (%)

v       Rata de trecere in invatamantul secundar (%)

v       Numarul de elevi si studenti ce revine la:

- 100 persoane de 6-23 ani

- 1.000 locuitori

v       Numarul de elevi si/sau studenti ce revin la un cadru didactic

v       Ponderea elevilor din invatamantul secundar tehnic in totalul elevilor din   ciclul II al invatamantului secundar (%)

v       Ponderea studentilor din invatamantul particular in total studenti (%)

v       Elevi inscrisi in invatamantul special pentru copii cu deficiente

v       Ponderea elevilor inscrisi in unitati de invatamant cu alta limba de predare decat limba romana (primar si secundar) (%)

v       Cheltuielile publice pentru invatamant, % din PIB

v       Ponderea cheltuielilor pentru invatamantul superior in totalul cheltuielilor publice pentru invatamant (%)

8. Cultura si comunicare

v       Abonamente (la 1.000 locuitori)

v       Numar de titluri de carti publicate (la 100.000 locuitori)

v       Numarul cititorilor inscrisi la biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Numarul de volume eliberate de biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Vizitatori la muzee (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la cinematografe (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la teatre si concerte (la 1.000 locuitori)

9. Violenta si criminalitate

v       Persoane condamante definitiv

v       Pondere in total persoane condamnate (%)

v       Persoane condamnate definitiv, aflate in penitenciar si centre de reeducare

v       Numarul de crime (la 100.000 locuitori)

v       Numarul de violuri (la 100.000 femei)

v       Infractiuni economice (la 100.000 locuitori)

v       Furturi si talharii (la 100.000 locuitori)

v       Sinucideri (la 100.000 locuitori)

10. Ocuparea fortei de munca

v       Populatia civila ocupata (mii persoane)

v       Ponderea populatiei civile ocupate in sectorul privat (%)In 1970 o fetita de 13 ani (Genie) a fost gasita de catre niste muncitori intr-o baraca izolata. S-a dovedit ulterior ca fusese tinuta acolo departe de orice contact social, de cand era foarte mica. In 1981, dupa o decada de la integrarea ei in societate, in ciuda asistentei medicale si psihopedagogice de care a beneficiat, Genie nu reusea decat sa comunice simplist, cu foarte multe greseli sintactice In final putem trage cel putin doua concluzii:

vorbirea copiilor trebuie incurajata si corectata de timpuriu (fara a cadea in extrema opusa, a parintelui cicalitor, stresant, care-si sanctioneaza copilul pentru orice greseala);

atunci cand defectele de vorbire se prelungesc in timp este bine sa se apeleze la un logoped. Unele tulburari pot fi vindecate de timp, altele, doar de specialist.

Ignorarea acestor aspecte poate atrage dupa sine insuccese scolare, care se pot agrava in timp (de exemplu, un elev care nu poate pronunta bine anumite sunete, va intampina dificultati in citirea si scrierea lor, iar, cu timpul, din aceasta cauza va ramane mult in urma colegilor, la invatatura) sau ii pot afecta personalitatea (un apasator complex de inferioritate).