Indicatorii veniturilor populatiei

Indicatorii veniturilor populatiei

Marimea veniturilor, nivelul si caracteristicile consumului diferitelor categorii ale populatiei constituie, in sine, un subiect de preocupare sociala, dar reprezinta si o zona de legatura cu alte domenii sociale si economice. Veniturile sunt unul din factorii-cheie care influenteaza nivelul de trai; distributia veniturilor determina diferente in satisfacerea trebuintelor, explicand gradul de asigurare a existentei diferitelor categorii ale populatiei. Astfel de diferente sunt insa si rodul actiunii altor factori, averea acumulata fiind unul din ei.

Daca avem in vedere ca veniturile populatiei, ale familiilor, privite din punctul de vedere al utilizarii, se concretizeaza in consum si in economii, ca orice crestere a venitului (real) inseamna o crestere a consumului, in sensul sau cel mai larg, explicitand, in mare parte, mecanismele satisfacerii tuturor nevoilor la nivelul familiilor, atunci se impune o analiza paralela a veniturilor si consumului populatiei.

Veniturile populatiei obtinute intr-o anumita perioada de timp constituie unul din elementele esentiale pentru caracterizarea nivelului de trai.

De nivelul veniturilor depinde in mare masura nivelul si calitatea consumului de produse alimentare, nealimentare si servicii. Trebuie sa observam totusi ca nivelul consumului dintr-o anumita perioada este in functie si de acumularile de venituri din perioadele precedente, regasite in cea mai mare parte sub forma bunurilor de folosinta indelungata si alte bunuri personale ale populatiei, dupa cum, o parte a consumului se poate efectua si pe seama unor venituri ce se vor realiza ulterior (imprumuturi, credite etc. cu rambursarea din veniturile viitoare).

In studiul veniturilor populatiei se folosesc o serie de indicatori sintetici si analitici care permit caracterizarea nivelului, structurii si dinamicii veniturilor populatiei.

In cadrul indicatorilor sintetici prezinta importanta pentru cunoastere indeosebi:

Produsul intern brut

Venitul net intern brut

Veniturile reale ale populatiei

Salariul real

Veniturile din fondurile sociale de consum.

Indicatorii analitici isi propun fie sa aprofundeze cunoasterea volumului veniturilor pe categorii sociale si surse de formare, fie sa detalieze veniturile dupa continutul acestora. In gama indicatorilor analitici se includ:

v        soldul in numerar al populatiei la inceputul si sfarsitul perioadei;

v        incasarile banesti ale populatiei din: salarii, vanzarea produselor agricole, alocatia de stat pentru copii, burse, ajutor de somaj, ajutoare sociale si pensii, incasari din vanzari de terenuri, constructii, certificate de proprietate, actiuni, incasari din chirii,

v        imprumuturi si credite,

v        venituri din meserii si prestari de servicii,

v        alte incasari.

In orice societate baza consumului o reprezinta veniturile populatiei, care desigur nu se confunda cu castigul salarial.

1. Salariul real si indicele salariului real

Principala categorie a fortei de munca este constituita din salariati, iar sursa cea mai importanta de venituri pentru populatie este salariul.

Salariul cuprinde sumele incasate pentru munca efectiv prestata, potrivit formei de salarizare aplicata, sporurile si indemnizatiile acordate ca procent la salariu, platite din fondul de salarii.

Castigul salarial este format din salariu, la care se adauga primele din profit si alte surse.

Salariul nominal sau castigul salarial nominal se calculeaza ca salariu brut si net.

Salariul nominal brut (SB) reprezinta totalitatea sumelor si avantajelor primite de angajat in contrapartida muncii depuse, si cuprinde:

drepturile in bani si in natura cuvenite salariatilor pentru munca efectiv prestata (salariul propriu-zis);

sporurile si indemnizatiile acordate ca procent din salariu sau in sume fixe;

sumele platite pentru timpul nelucrat (indemnizatiile pentru concediul de odihna si de studii, sumele platite din fondul de salarii pentru concediile medicale etc.);

premiile sau primele platite salariatilor din fondul de salarii, din profitul net si din alte surse.

Aceste drepturi se acorda salariatilor conform actelor normative in vigoare si a contractelor colective si individuale de munca.

Salariul nominal net (SN) reprezinta salariul nominal brut (SB) diminuat cu totalul retinerilor (R), acestea din urma cuprinzand: impozitul pe salariu ce variaza in functie de nivelul salariului pana la 60% din acesta, contributia de 3% pentru pensia suplimentara si contributia de 1% la fondul de somaj.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Costul fortei de munca reprezinta totalitatea cheltuielilor suportate de unitati pentru forta de munca si anume:

- sumele platite direct salariatilor (cheltuielile directe): salarii, sume platite pentru timpul nelucrat, premii si alte stimulente, drepturi in natura platite din fondul de salarii sau din alte fonduri, sume pentru protectia sociala din fondul de salarii si din contributia de asigurari sociale;

- alte cheltuieli ale unitatii cu forta de munca (cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionala, contributii pentru ajutorul de somaj si asigurari sociale, servicii pentru protectie sociala, impozitul suplimentar platit pentru depasirea fondului de salarii si alte cheltuieli.

Salariul real reprezinta expresia baneasca a cantitatii de bunuri si servicii pe care populatia salariata si le poate cumpara cu ajutorul salariului nominal net. Cu alte cuvinte, salariul real exprima puterea de cumparare a salariului nominal.

Salariul real poate fi calculat pentru totalitatea salariatilor din economie, pe categorii de salariati repartizati pe profesii, ramuri de activitate, in profil teritorial. De asemenea, se poate determina salariul real pentru fiecare luna a anului sau pe intreg anul calendaristic.

Salariul mediu nominal brut se determina ca raport intre fondul de salarii brute si numarul mediu al salariatilor dintr-o anumita perioada de timp (de regula in cadrul fiecarei luni).

Fondul de salarii brute contine si impozitul pe salarii.

Salariul mediu nominal net sau castigul salarial net se obtine prin scaderea din salariul mediu nominal brut (respectiv castigul salarial brut) a impozitului pe salarii, inclusiv a contributiilor pentru pensie suplimentara si pentu fondul de somaj.

Salariul real (castigul salarial real) este un raport intre salariul mediu nominal net (castigul mediu salarial net) si indicele preturilor de consum, cunoscut si sub denumirea de indicele costului vietii.

Indicele salariului real (ISR) semnifica modificarea puterii de cumparare a salariului nominal si se calculeaza prin doua metode.

- daca ISN<IPC, adica evolutia salariului nominal este devansata de cresterea preturilor, se va inregistra o reducere a puterii de cumparare, deci ISR< 100

- daca ISN=IPC, adica salariul nominal creste in acelasi ritm cu preturile va inregistra mentinerea puterii de cumparare, deci ISR= 100%;

- daca ISN> IPC, adica evolutia salariului nominal devanseaza cresterea preturilor, se va inregistra o crestere a puterii de cumparare, deci ISR>100%.

In practica, salariul mediu (nominal si real) se calculeaza cu o periodicitate lunara, pe baza unei anchete afectuate prin sondaj si a unei metodologii riguros elaborate. Inca din anul 1991, in Romania s-a renuntat treptat la inregistrarile exhaustive, ca urmare a cresterii impresionante a numarului agentilor economici.

Astfel, s-a format un esantion de agenti economici alcatuit din subesantioane reprezentative pentru fiecare ramura (subramura) de activitate.

Dinamica salariului real:                            

Sau:

Indicele general al salariului real:  

In conditiile asigurarii acestei corelatii, in scopul mentinerii puterii de cumparare a salariilor sunt necesare reajustari (prin indexare) ale salariilor, in functie de preturi. Pentru o indexare perfecta, periodicitatea reajustarilor joaca un rol important. Se poate arata ca, in acest caz, daca salariul este reajustat in mod regulat la perioade scurte de timp, puterea de cumparare este stabila; daca periodicitatatea reajustarii este mare, puterea de cumparare inregistreaza o scadere, iar daca periodicitatea se reduce, puterea de cumparare creste.

Salariul in Romania

In Romania, prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale in cadrul regiilor autonome si a societatilor comerciale ceea ce este desemnat in mod traditional prin conceptual de liberalizarea salariilor. Teoretic, singurul corectiv in aplicarea principiilor negocierii salariului consta in stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare, precum si a celui din regiile autonome cu specific deosebit. De asemenea prin lege se stabileste nivelul salariului minim pe economie, cu obiectivul de protectie sociala. Cu aceste exceptii, in prezent, salariile se stabilesc prin negociere colectiva sindicala.

Romania este statul european care a inregistrat intre anii 2003 si 2007 cel mai mare salt al salariului minim, a carui evaluare in euro arata o crestere anuala cu 18%, pana la 115.3 euro, dar care 'a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului', conform datelor  publicate de Institutul European de Statstica.

In perioada 2000-2010, cea mai mare crestere a salariilor s-a inregistrat in anul 2009, cand salariul minim pe economie a fost de 149.2 euro/luna, conform graficului de mai jos:

Salariul de baza minim brut in lei 

In general, la conditii de munca egale, salariile de incadrare ale femeilor si barbatilor sunt aceleasi. Disparitatile dintre salariile realizate de femei si de barbati pe diferite activitati economice sunt determinate de diferentele de nivel de calificare si de pozitia ierarhica la locul de munca. Raportul de salarizare femei-barbati a inregistrat fluctuatii determinate, in principal, de eficienta activitatilor economice din diferite ramuri, respectiv de proportia femeilor care sunt incadrate in functii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor si cel al barbatilor s-a diminuat de la 24% in anul 1996, la 17,6% in anul 2003 si, respectiv la7,8% in anul 2008.  In anul 2009, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor si cel al barbatilor a inregistrat o usoara crestere fata de anul precedent, ajungand la 8,4% (cu 0,6 puncte procentuale).

Incepand cu anul 2003, se observa un reviriment al valorii reale a castigului salarial, reflectat de nivelul atins in anul 2008, care l-a depasit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%). In anul 2009 (date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitatile economice cu mai putin de 4 salariati) indicele castigului salarial real fata de anul 1990 a  fost de 130,2%.

Sursa INSSE

Conform tabelului de mai sus, in anii 2006, 2007, 2008 si 2009 cel mai mare castig salarial s-a inregistrat in domeniul 'Intermedieri financiare si asigurari'

La nivelul economiei nationale castigul salarial mediu brut in luna februarie 2005 a fost de 8.748.696 lei. Castigul salarial mediu brut cel mai mare s-a inregistrat in activitatea "intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si a caselor de pensii)", (29.259.349 lei), iar cel mai mic in "prelucrarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei"(5.264.614 lei).

Castigul salarial mediu net la nivelul economiei nationale a fost in luna februarie 2005 de: 6.740.914 lei, acesta fiind cu 6.8% mai mic fata de ianuarie 2005.

Nivelul minim al castigului salarial mediu net s-a inregistrat in ramura "prelucrarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei", iar nivelul maxim in activitatea "intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si a caselor de pensii)", valorile fiind de: 4.205.925 lei si respectiv de 21.798.771 lei.

In luna februarie a anului 2009 castigul salarial mediu brut a fost de 1863 lei, acesta fiind cu 1.3% mai mare fata de ianuarie 2009.

Castigul salarial mediu brut cel mai mare s-a inregistrat in activitatea " intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si a caselor de pensii)" (4391 lei), iar cel mai mic in "hoteluri si restaurante" (975 lei).

Castigul salarial mediu net la nivelul economiei nationale a fost in luna februarie 2009 de 1358 lei, evolutia acestuia fiind :

cu 0.2% mai maree fata de ianuarie 2009

cu 19.8% mai mare decat februarie 2008

Nivelul minim al castigului salarial mediu net s-a inregistrat in ramura  "transporturi aeriene" (3313 lei), iar cel mai mic in "hoteluri si restaurante" (728 lei).

Chiar daca am traversat un an de criza, acest lucru nu inseamna ca toate domeniile au avut de suferit. Din contra, in numeroase companii, salariile fie au stagnat, fie au crescut in 2010, dupa cum urmeaza:
1.    Finante si asigurari
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), cele mai bine platite joburi anul acesta au fost cele din domeniul financiar si al asigurarilor. In 2010, angajatii din aceste domenii au castigat cu pana la 900 de lei mai mult decat in 2009, salariul mediu net ajungand la 3.998 de lei.
2.    Telecomunicatii
Locurile de munca pe locul doi au fost in telecomunicatii. In 2010, angajatii din acest domeniu au beneficiat in luna martie de un salariu mediu net de 3.111.
3.    Industria extractiva si servicii de furnizare a energiei electrice si termice, apei si gazelor
Salariul mediu net in aceste domenii se situeaza in jurul sumei de 2600 de lei. Mai exact, companiile de furnizare a energiei electrice si termice, a gazelor si a apei ofereau un salariu mediu net de 2.633 in luna martie, iar in industria extractiva, salariul mediu era de 2.606 lei.
4.    Administratie publica
Chiar daca salariile in domeniul administratiei publice au scazut, de la inceput anului 2010, situatia s-a schimbat, veniturile crescand pana la suma de 2.205 lei.
La polul opus se situeaza salariile din hoteluri si restaurante - 794 lei in medie, din industria textila - 841 lei si din industria alimentara - 980 lei. Salarii mici primesc si medicii si asistentii sociali - 1.370 lei.
 

2. Veniturile reale ale populatiei

In perioada 2006-2009, principala sursa de formare a veniturilor totale ale gospodariilor  a reprezentat-o veniturile banesti, in crestere de la 80,7% in anul 2006, la 83,7% in anul 2009. Veniturile in natura inregistreaza in aceeasi perioada o tendinta descrescatoare, ajungand in anul 2009 la 13,7% pe seama, in principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (in scadere cu 2,3 puncte procentuale fata de anul 2006).

In anul 2009, salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta categorie de venituri, avand ponderea cea mai mare in veniturile banesti ale gospodariilor (60,9%), in scadere, insa, cu 1,8 puncte procentuale fata de anul 2008. O pondere importanta in structura veniturilor banesti ale gospodariilor o reprezinta veniturile din prestatii sociale (28,9%, in crestere cu 2,9 puncte procentuale fata de anul 2008). In schimb, veniturile din agricultura, veniturile din activitati independente si cele din proprietate au o pondere scazuta in veniturile banesti ale gospodariilor.

Sursa INSSE