Specificul social si cultural al comunitatii romanilor din Spania

Specificul social si cultural al comunitatii romanilor din Spania

"Aderarea la 1 ianuarie 2007 a Romaniei la Uniunea Europeana, impune accelerarea procesului de tranzitie spre Zona Euro si integrare in Uniunea Europeana. Tranzitia societatii romanesti din perioada pre-aderare incepand cu decembrie 1989 si continuand in perioada post-aderare, reprezinta o frontiera care, ca fenomen, explica o expansiune istorica a poporului roman."[1]

"Integrarea este un proces social de incadrare empirica in modelul social european avand ca obiectiv formarea unui stat social capabil sa realizeze egalizarea oportunitatilor pentru membrii unei colectivitati.

Caracteristica definitorie a modelului social european este securitatea sociala. Studiile in domeniu releva faptul ca ar exista includerea economiei unei societati subdezvoltate in economia mondiala bazandu-se pe dezvoltarea capacitatilor comunitare de dezvoltare . completate cu un suport financiar extern, creandu-se astfel un capital social. Se impune asadar participatiunea comunitatii prin crearea unei coeziuni comunitare si cristalizarea capacitatii de cooperare, capacitate care la nivelul individului depinde in mare masura de fondul noologic atat al individului cat si al comunitatii. Obiectivul principal al strategiei sociale este Incluziunea sociala care reprezinta promovarea accesului la ocupare (includerea) in munca a individului prin flexicuritate implicand flexibilitatea pietei muncii si securitatea ocuparii (Strategia de la Lisabona pentru crestere economica si ocupare (2000) relansata de Consiliul Europei in 2005). Accederea la incluziune este conditionata de nivelul capitalului uman al fortei de munca, acesta la randul sau conditionand dezvoltarea umana (imbunatatirea calitatii vietii) sustenabila/durabila. Dezvoltarea umana aflata in stransa interdependenta cu capitalul uman se realizeaza prin formare profesionala in procesul educational (invatare continua), avand ca fundament educarea cadrelor noologice."

"Procesul educational, cel putin in aceasta etapa a dezvoltarii societatii romanesti, poate avea rezultate pozitive privind incluziunea, avand un fundament nonlogic. Exista posibilitatea convertirii capitalului simbolic in capital economic, ceea ce conduce la dezvoltare sociala, care presupune organizare sociala (termen sinonim cu structura sociala), bazata pe un sistem de valori adecvat modelului european. Realizarea incluziunii in societatea moderna are ca obiectiv diminuarea inegalitatilor dintre membrii societatii prin politici sociale cum sunt cresterea ocuparii si cresterea coeziunii sociale care sa conduca la diminuarea saraciei si cresterea bunastarii - instrument de masurare a calitatii vietii.

Cresterea bunastarii poate fi realizabila prin doua mecanisme: - primar, prin intermediul economiei de piata vizand veniturile din munca si veniturile din proprietate sau profituri, si secundar, prin politici sociale. Eminescu remarca inca din 1876, ca dezvoltarea societatii este conditionata de evolutia individualitatii care consta in cantitatea si calitatea productiei care terbuie sa fie superioara consumului pentru ca societatea sa evolueze. Rationalismul economic, concept si modalitate cu sanse sporite in demersul incluziunii sociale, implica aptitudinea si dispozitia oamenilor pentru modul de viata practic si relational de tip capitalist (Weber) pentru a fundamenta o mentalitate economica. Incluziunea fortei de munca romaneasca pe piata interna si UE pe fondul unei mentalitati economice care include rationalizarea muncii prin practicarea profesiei vocationale conduce la dezvoltare umana, adica la evolutia populatiei pe fondul unei dezvoltari sustenabile/durabile.

In 2005, indicele de 0,808 pe scala dezvoltarii umane, reprezentand longevitate, educatie, si nivel de trai, era relativ ridicat, dar dezvoltarea sociala romaneasca nu era compatibila cu mo-delul european. Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea resurselor Umane (POS-DRU) pentru perioada 2007-2013, are ca prioritate educatia si formarea profesionala pentru integrare durabila in ocupare a 900.000 persoane. Consideram ca o modalitate viabila de realizare, cultivarea vocatiei profesionale pe fondul eticii responsabilitatii (gandeste actiunea doar in functie de raportul dintre mijloacele eficiente si scopurile urmarite) si al ethosului (o ordine normativa interiorizata, un ansamblu de principii . care dirijeaza conduita in viata).

Educatia reprezinta un cadru important de formare a omului rational european - factor al dezvoltarii umane durabile si ca o preconditie a functionarii si dezvoltarii colective. Implica o stare de echilibru a responsabilitatii culturale individuale in relatia cu cea sociala. Cultura si civilizatia reprezentata de nivelul de educatie al cadrelor noologice, implica necesitatea cercetarii in vederea stabilirii unei "metodologii unice statistice si a unor indicatori comuni" privind incluziunea sociala masurata in rata de ocupare conform obiectivelor Strategiei de la Lisabona."

"Omul ramane elementul primordial in ecuatia globalizarii, drept urmare lucrarea noastra evidentiaza necesitatea pastrarii identitatii ca individ si ca natiune a romanilor.

Accesul la incluziune sociala si in munca pe criterii vocationale si prin sustinere educationala, prin cunoasterea si practicarea culturii nationale, le confera romanilor sanse sporite ca in mare masura sa realizeze o culturatie pozitiva cu aport pozitiv in procesul integrarii europene si al globalizarii.

Individul care se educa si se lasa sa fie educat, se poate dezvolta ca om, poate acumula capital uman care poate fi convertit in capital economic. De asemenea, consideram ca sunt necesare modalitati pozitive de persuadare a romanilor, pentru a alege forma pozitiva de etnoglobalizare, lucrarea de fata constituind una dintre acestea. Cunoasterea elementelor care diferentiaza globalizarea pozitiva de cea negativa, stimuleaza si sustine individul in a se autoeduca, astfel incat in cazul ineficientei persuadarii, autocoercitia sa fie instrumentul ales in detrimentul manipularii pentru atingerea scopului."

Romanii educati si autoeducati pe principii biblice - chiar daca nu frecventeaza regulat biserica, dar sunt tematori si respectuosi fata de Dumnezeu si respectuosi fata de oameni - isi identifica mai usor vocatia profesionala si se adapteaza mai usor la noile conditii de munca si viata, aculturatia pozitiva avand un impact mai deosebit asupra lor. Dovada este in primul rand faptul ca sunt preferati de antreprenori, institutii si persoane fizice care solicita forta de munca, in general, se bucura de apreciere din partea semenilor.