Ghid privind proiectarea sl executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate in zone rurale

GHID PRIVIND PROIECTAREA Sl EXECUTIA REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE PREFABRICATE IN ZONE RURALE

1. PREVEDERI GENERALE

Rezervoarele mici, in intelesul prezentului Ghid, sunt con­structii destinate inmagazinarii apei, cu structura din elemente prefabricate din beton armat sau beton precomprimat, cu capacitati de pana la 5.000 mc.

1.1. Domenii de aplicare

Ghidul se refera la rezervoarele pentru inmagazinarea apei potabile sau industriale neagresive, situate in zone seismice avand coeficientul de intensitate seismica k, cuprins intre 0.08-0,2 pentru zona a-II-a climatica, avand temperatura ele exploatare care nu depaseste 28°C.

Prezentul Ghid are ca obiect stabilirea unor reguli care se vor aplica la proiectarea, executia si exploatarea rezervoarelor mici executate din elemente prefabricate in zonele rurale.

Prevederile din prezentul Ghid se adauga la cele cuprinse in standardele si prescriptiile tehnice complementare mentionate in Anexa l. In cazul in care unele prevederi specifice difera se vor aplica prevederile prezentului Ghid.

Proiectarea si executia rezervoarelor se recomanda sa se faca de proiectanti cu experienta si verificatori atestati pentru exigentele lucrarilor de proiectare in acest domeniu care pot asigura nivelul de tehnicitate si calitatea reclamata de acest tip de lucrari.

In proiectele de executie vor fi adaptate prevederile prezentului ghid prin Caietele de sarcini si Fisele tehnologice privind tehnologia de executie si regulile de exploatare a rezervorului.

O cerinta importanta pentru proiectarea si executarea rezervoarelor mici in conditii de calitate superioara, este gasirea si aplicarea acelor solutii tehnologice care asigura realizarea acestui gen de lucrari in conditiile rurale din tara noastra.

1.2. Clasificarea rezervoarelor

Rezervoarele mici pentru apa potabila cu capacitati de pana la 5.000 mc se pot executa in variante simple de 500, 1000, 2500, 5000 mc. sau cuplate 2 x 500, 2 x 1000, 2 x 2500, 2 x 5000 mc.

Dupa destinatia rezervoarelor putem distinge:

rezervoare_pentru apa_potabila;

rezervoare pentru apa industriala;

cuve si bazine din cadrul statiilor de tratare a apei;

cuve si bazine din cadrul statiilor de epurare a apelor

uzate.

Dupa pozitia lor fata de sol deosebim urmatoarele tipuri de rezervoare mici:

de suprafata;

semi ingropate;

ingropate.

Dupa forma in plan:

dreptunghiulara;

poligonala;

circulara.

Dupa modul de acoperire rezervoarele pot fi:

descoperite;

acoperite.

Din punctul de vedere al tehnologiei de executie a elementelor prefabricate pentru rezervoarele mici se deosebesc:

cu elemente din beton armat;

cu elemente din beton precomprimat.

Alegerea formei si a dimensiunilor rezervorului se va face tinand seama de o serie de factori printre care:

fluxul tehnologic pe care-l deserveste:

amplasarea rezervorului (suprafata disponibila in plan);

modul de lucru static;

tehnologia de executie si exploatare;

economicitatea solutiei.

Tendinta este ca pentru o capacitate data, forma sa fie astfel aleasa incat sa necesite un consum minim de material de constructie. Forma optima in plan pentru a se asigura un consum minim de material si pentru optimizarea starii de eforturi interioare este cea circulara, in ajutorul acestei afirmatii, un calcul comparativ arata ca pentru un volum V. la o inaltime H si o suprafata de baza rezultata S, lungimea perimetrala a rezervorului este de 3,58 x S^1/2pentru forma circulara, 4 x S^1/2 pentru forma patrata, si > 4 x S^1/2 pentru forma dreptunghiulara.

In cele mai multe cazuri inaltimea rezervorului este dictata de considerente de ordin functional. Pentru rezervoarele de apa potabila inaltimea variaza intre 2-6 m, pentru a se evita variatii mari de presiune in circuitul de alimentare cu apa.

Rezervoarele de capacitate mica folosite pentru inmagazinarea apei se pot realiza din elemente prefabricate asamblate prin precom-primare astfel:

cu fascicule pozate in tecile montate inaintea betonarii
elementelor prefabricate;

prin precomprimare exterioara:

prin infasurare cu sarma SBP;

cu toroane pozate la exterior pe perete;

cu armatura gresata, realizata din doua s-au mai multe toroane fixate in mantale de protectie (realizata din mase plastice), pozata la exterior pe perete.

Se considera ca pentru capacitati de peste 500 mc rezervoarele, precomprimate sunt mai ieftine fata de cele din beton armat.

1.3. Notiuni si terminologii specifice

/. Ancoraj - Piesa metalica sau din beton armat in care se fixeaza armatura postintinsa pe elementul de constructii dupa pretensionare.

2. Armatura nepretensionata pasiva - Armatura nepretensionata

cu rol preponderent constructiv, in elementele din beton precomprimat.

3. Armatura nepretensionata complementara - Armatura de tip

PC dispusa pe aceiasi directie cu armatura pretensio-nata si participa impreuna cu aceasta la realizarea solicitarii capabile, avand totodata un rol important in satisfacerea conditiilor de verificare la fisurare si deformatii.

4. Armatura pretensionata - Armatura de inalta rezistenta

cu ajutorul careia se realizeaza precomprimarea elementelor si structurilor in constructii. Dupa momentul realizarii operatiei de tensionare se deosebesc doua tipuri de armatura pretensionata:

preintinsa;

postintinsa.

5. Armatura preintinsa - Armatura care se tensioneaza (de culei

pe standuri sau cofraje autoportante), inainte de

9

turnarea betonului. Armatura preintinsa se inglobeaza in betonul turnat, iar prin intarire se asigura conlu­crarea cu acesta prin aderenta.

6. Armatura postintinsa - Armatura care se tensioneaza dupa

intarirea si montarea elementelor. Armatura se asaza fie in canale la interiorul sectiunii elementelor, fie la exteriorul acesteia.

7. Blocaj - Piesa speciala metalica in care se fixeaza armatura

preintinsa pe culee, tipare sau nervuri, (dupa tensionare).

8. Blocare - Operatie efectuata la sfarsitul pretensionarii prin

care se fixeaza armatura pretensionata in blocaje sau ancoraje.

9. Fascicul -- Armatura postintinsa alcatuita dintr-un grup

de armaturi paralele (sarme, toroane) care se tensio­neaza cu acelasi dispozitiv si se blocheaza cu acelasi ancoraj.

10. Injectare - Operatia de introducere sub presiune a unui

amestec (pasta de ciment) in canalele (tecile) in care este asezata armatura postintinsa.

11. Teaca - Piesa tubulara din banda de otel sau teava de

PVC cu care se realizeaza la turnarea betonului in canalele de la interiorul sectiunii elementului in care se introduce armatura.

2. SOLUTII CONSTRUCTIVE

2.1.   Alcatuirea constructiva a rezervoarelor mici trebuie sa
conduca la realizarea unor structuri care pot prelua in bune conditii
solicitarile datorate actiunilor la care sunt supuse pe durata executiei si
in exploatare, astfel incat sa se asigure cerintele fundamentale de
rezistenta, stabilitate, durabilitate si etanseitate. La acestea se adauga
pentru rezervoarele de inmagazinarea apei potabile si cerinta de
pastrarea calitatii apei.

2.2.   Rezervoarele din beton precomprimat ofera conditii
superioare de etanseitate si siguranta in exploatare fata de cele din
beton armat, datorita faptului ca ele sunt astfel concepute incat, in
exploatare sa fie solicitate la eforturi de compresiune in pereti.

2.3.   La realizarea in tehnologia cu elemente prefabricate a
peretilor rezervoarelor, se va tine seama de necesitatea asigurarii unor
conditii perfecte de realizare a monolitizarii si etansarii rosturilor
verticale si orizontale.

2.4. Executarea rezervoarelor alcatuite cu elemente prefabricate
prezinta urmatoarele avantaje fata de cele executate cu peretii din
beton monolit:

elementele prefabricate se executa in fabrici de prefabri­-cate sau in poligoane special amenajate pe santier, obtinandu-se
astfel un beton compact omogen;

posibilitatea realizarii unui beton cu grad de permeabi­-litate redus permite renuntarea la tencuielile interioare;

se elimina cofrajele pentru turnarea peretilor;

se scurteaza considerabil durata de executie a rezervorului.

La punerea in opera si pentru tratarea ulterioara a betonului se vor respecta prevederile specifice din Codul de practica NE 012-99 [Anexa 1].

2.5. Dintre dificultatile legate de prefabricarea rezervoarelor cea
mai importanta este realizarea constructiva a zonelor de imbinare
dintre elementele prefabricate ale peretelui, precum si dintre radier si
perete, astfel ca ele sa asigure o etanseitate perfecta.

Cele mai utilizate solutii constructive pentru rezervoarele de inmagazinarea apei sunt constituite din doua tipuri de constructii care alcatuiesc impreuna un ansamblu functional compus din:

rezervorul propriu-zis,

casa vanelor, constructia care adaposteste zona de capat a
conductelor si instalatiilor si face legatura intre rezervor si
reteaua de instalatii exterioare.

Casa vanelor poate fi de tip independent (Fig. 1.) sau in cazul a doua rezervoare cuplate, poate fi situata intre acestea, (solutie constructiva cel mai des intalnita la rezervoarele mici). Cuva rezervo­rului se separa de casa vanelor cu rosturi etanse.

2.6. Structura rezervoarelor

Structura rezervoarelor pentru inmagazinarea apei este alcatuita in general din urmatoarele subansamble:

2.6.1. Placa de fund - placa elastica cu o grosime de cca. 15-25 cm, realizata din beton armat, avand clasa Bc 25 (C 20/25), cu gradul de impermeabilitate P₈¹⁰.

Sub placa se executa un strat de egalizare realizat din beton de clasa minima Bc 7,5 (C 6/7,5) care asigura un grad de impermea­bilitate P ₄¹⁰.

In unele cazuri intre placa de fund si betonul de egalizare, ca masura de impermeabilizare, se prevede o izolatie hidrofuga. Placa de fund se separa printr-un rost de tasare atat de fundatia inelara a peretelui cat si fata de fundatia stalpului central. Placa de fund transmite la teren presiunea exercitata de lichidul inmagazinat.

Rosturile de tasare se prevad datorita faptului ca fundatia stalpului central si fundatia inelara a peretelui lucreaza individual transmitand la teren pe toata durata de exploatare a constructiei, incarcari importante. Prevederea rostului de tasare face ca solicitarile elementelor mentionate sa fie simple, usor de controlat in calcul si astfel se inlatura pericolul fisurarii placii de fund datorita tasarilor inegale, a contractiei betonului, sau datorita variatiilor de temperatura.

La proiectarea si executarea rostului se vor respecta prevederile din "Instructiunile tehnice' P 73-78 si C 163-87 [Anexa 1].

2.6.2.   Fundatia inelara a peretelui - se realizeaza in general
din beton de clasa Bc 25 (C 20/25) cu un grad de impermeabilitate
P ₈¹⁰.In acesta se creeaza un sant in care se monteaza elementele
prefabricate. Dupa precomprimare, rostul dintre perete si inelul de
fundatie se mateaza cu mortar M 100, atat la exteriorul cat si la
interiorul rezervorului.

2.6.3.   Peretele rezervorului se realizeaza din elemente
prefabricate din beton armat avand grosimea minima 12 cm in doua
variante:

cu elemente din beton armat;

cu elemente din beton precomprimat.

Elementele prefabricate de perete din beton precomprimat, sunt executate din beton de clasa Bc 35 (C 28/35) si cu un grad de impermeabilitate P₈¹⁰(fig. 2).

2.6.4. Stalpul central se realizeaza prefabricat din beton de
clasa Bc 25 (C20/25) avand sectiunea poligonala, iar la partea
superioara are un capitel circular prefabricat. Stalpul se monteaza
intr-o fundatie pahar.

2.6.5. Acoperisul rezervorului: este de tip plan si se executa in
majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de tip "T'. Acoperisul are prevazute doua goluri de acces spre interiorul si exteriorul rezervorului dotate cu scari metalice (fig. 4.).

2.6.6. Radierul: in cazul rezervoarelor circulare, cand terenul de fundare nu prezinta pericol de tasari inegale si este capabil sa preia presiunile date de apa inmagazinata si de greutatea constructiei, se comporta ca o placa plana sau curba pe mediul elastic.

2.8. Tipuri de elemente prefabricate pentru peretii rezervoarelor

Problema specifica a prefabricarii rezervoarelor o constituie elementele de pereti.

Prin precomprimarea peretilor se urmareste anihilarea eforturilor de intindere inelare si obtinerea unor momente incovoietoare in plan vertical, cat mai mici ca valoare si de sens contrar celor date de presiunea apei.

Pentru realizarea rezervoarelor cu elemente prefabricate de pereti asamblate prin precomprimare, exista o gama foarte variata de solutii cu (fig. 3):

elemente plane cu sau fara nervuri verticale asamblate la cele mai dese cazuri prin intermediul unor centuri din beton armat precomprimat;

elemente plane cu extrados curb. asamblate prin infasurare

elemente cilindrice, curbate dupa perimetrul rezervorul
prevazute cu canale pentru cable si asamblate prin postensionare;

elemente prefabricate sub forma unor bolti cilindrice care reazema pe doua inele precomprimate;

elemente prefabricate sub forma unor invelitori subtiri cu dubla curbura, asamblate cu ajutorul a doua sau mai multe inele precomprimate.

Exista o gama foarte variata de solutii tehnice de executie a elementelor de pereti a rezervoarelor precum si solutii de amplasare -a nervurilor (fig. 5, fig. 6, fig. 7.).

Peretele de beton armat precomprimat este solicitat in principal la compresiune, un mod de lucru favorabil superior, tinand seama de cerintele severe privind impermeabilitatea si limitarea fisurarii Eventualele zone intinse sunt reduse si bine controlate.

3. MATERIALE 3.1. Betonul

Proiectantul stabileste clasa si gradul de impermeabilitate a betonului, recomanda tipul si dozajul minim de ciment folosit pentru executarea elementelor rezervorului.

Compozitia betonului se va definitiva pe baza incercarilor preliminare efectuate in conformitate cu prevederile din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat'', indicativ NE 012-99 si din "Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton armat si beton precompri- mat' indicativ NE 013-2002.

Betonul proaspat folosit va avea la punerea in lucrare clasa de consistenta T3 cu tasarea 70 mm pentru fundatii, T3/T4 cu tasare 120 mm pentru celelalte elemente structurale. Monolitizarile se vor executa cu un beton avand clasa de consistenta la punerea in lucrare T4/T5 cu tasarea 150 mm.

Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea conditiei de impermeabilitate sunt cele prevazute in Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P 73-78 [Anexa 1].

Betonul folosit la realizarea elementelor si structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca, urmatoarele cerinte specifice:

asigurarea unei clase minime Bc 30 [C 25/30] pentru
elementele cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane);

asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere
lenta cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in
armaturile pretensionate sa fie cat mai mici.

continutul de clor din beton, raportat la cantitatea de
ciment, trebuie sa fie sub 0,2 %, datorita actiunii corosive a
clorului asupra armaturii pretensionate;

- se va evita folosirea aditivilor in solutie cu un continut de cloruri mai mare decat cel admis pentru apa potabila.

In functie de inaltimea maxima a coloanei de apa inmagazinata si de agresivitatea mediului exterior, betonul destinat realizarii rezervoarelor trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul nr. 2.

Tabelul 2.

Pentru punerea in opera si la tratarea betonului se vor respecta prevederile speciale din Codul de practica NE 012 - 99.

3.2. Cimentul

Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant in functie de clasa betonului impusa (proiectata), conditiile de impermeabilitate si de procedeul tehnologic adoptat la executarea rezervorului conform cu prevederile codului NE 012-99.si NE 013-2002.

Livrarea, transportul si depozitarea cimentului se va face conform prevederilor din SR 388-95, SR 1500, STAS 6263, STAS 8133, STAS 227/1,2,3,4,5,6-86 precum si din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat', indicativ NE 012-99. '

In momentul executiei trebuie avuta certitudinea ca cimentul utilizat corespunde calitatii prescrise prin proiect. Este obligatorie atestarea calitatii cimentului prin certificatul de calitate al produca­torului si prin efectuarea de incercari specifice, inainte de utilizare conform SR 3011-95; SR EN ISO 9001-95.

Cimenturile ce intereseaza domeniul prefabricatelor din beton armat si precomprimat sunt clasificate conventional dupa viteza de intarire si rezistenta proprie (pct. 4.1 si Tabelul 4.4 din codul de practica NE 013-2002).

Este interzisa folosirea cimentului proaspat care are la momentul punerii in opera o temperatura ridicata (peste 40°C).

3.3. Agregatele

Agregatele naturale grele, provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor, avand densitatea aparenta normala intre 1201-2000 kg/m³, sunt recomandate pentru prepararea betonului folosit la executarea elementelor prefabricate. Pentru prepararea betoanelor se utilizeaza agregate sortate, care corespund prevederilor din STAS 1667-76 si din codul de practica NE 012-99.cu urmatoarele precizari:

a. continutul de parte levigabila se limiteaza la maximum
2 % pentru nisip si 0,5 % pentru pietris;

b. argila bucati se limiteaza la maximum l % pentru nisip
iar pentru pietris nu se admite;

c. dimensiunea maxima a granulelor (D_max) se alege in
functie de grosimea (B) a elementului conform tabelului:

Tabelul 3.

Valoarea din paranteza se va aplica daca conditiile de turnare a betonului o permit.

Granulometria optima si caracteristicile tehnice ale agregatelor se determina ca pentru lucrarile de beton armat, in conformitate cu prevederile din prescriptiile in vigoare.

d. se interzice folosirea agregatelor calcaroase in cazul in
care lichidul stocat prezinta agresivitate acida fata de beton;

e. sorturile de agregate vor fi: 0-3, 3-7, 7-16 si 16-3 l;

f. agregatele se vor depozita pe sorturi si vor fi ferite de
imprastiere, impurificare, sau amestecare de sorturi.

Controlul calitatii agregatelor se va face conform prevederilor din STAS 1799, STAS 4606, si STAS 5440.

3.4. Armatura

Sortimentele si calitatea otelului folosit pentru executarea elementelor de beton armat si beton precomprimat din structura rezervoarelor vor corespunde prevederilor din STAS 500/2-80; STAS 438/1, 2, 3, 4-89, STAS 6482/1, 2, 3, 4-73 si STAS 1799-88.

Armatura pretensionata se va executa in conformitate cu prevederile din Specificatia Tehnica ST 009-1996 si din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat' indicativ NE 012-99.

Inlocuirea otelului prevazut in proiect cu un altul, se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului chiar daca inlocui­torul prezinta caracteristici superioare.

Armatura de pretensionare din import (toroane gresate etc.) se va folosi numai cu aprobarea proiectantului pe baza unui agrement tehnic, conf. GAT 253 (MLPTL).

Otelurile utilizate pentru confectionarea armaturilor pretensio-nate sunt oteluri de inalta rezistenta, care pot fi clasificate dupa tehnologia de fabricatie astfel:

- sarme din otel patentat trase la rece, netede SBP I si SBI II, sau amprentate SBPA I si SBPA II conf, STAS 6482/1-73;

produse din sarme din otel patentate, trase la rece
impletite, lite LBP 3 x 3 si 3 x 3,7 si toroane TBP 6, TBP 9 s
TBP 12 conf. STAS 6482/4-74;

toroane gresate invelite, una doua sau mai multe in
mantale din materiale plastice.

La rezervoarele din beton armat, armarea elementelor prefabri-cate si a radierului se recomanda a se face cu bare din otel periodic PC 52 sau PC 60 conf. STAS 438/1-89.

La elementele prefabricate precomprimate pe ambele directii armatura nepretensionata, cu rol constructiv se poate executa din plasa sudata (STNB sau STPB) cu d_min= 4 mm. La maximum 15 cm distanta pe ambele directii si pe ambele fete.

3.5. Aditivi

Aditivii se vor utiliza pe baza unor experimentari concludente cu aprobarea proiectantului. Se interzice utilizarea adaosurilor de clorura de calciu.

La prepararea betoanelor se pot utiliza urmatoarele tipuri de aditivi:

aditivi reducatori si super-reducatori de apa;

micsti cu efect de plastifianti si antrenori de aer;

aditivi reducatori de apa super-plastifianti;

aditivi intarzietori de priza.

Utilizarea aditivilor se face in conformitate cu prevederile din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si precomprimat' indicativ NE 012-99, Normativului C 237, Cod de practica NE 013-2002 sau a agrementelor tehnice specifice.

27

3.6. Apa

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor va cores­punde prevederilor STAS 790-84 "Apa pentru mortare si betoane'. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale pentru prepararea betoanelor.

3.7. Cofrajele

3.7.1. Cofrajele tiparele si sustinerile se vor executa pe baza detaliilor de executie intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile STAS 7721-90.

Cofrajele si tiparele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii specifice:

sa asigure realizarea elementelor la forma si dimensiunile
prevazute in proiect;

sa permita o fixare sigura si in conformitate cu proiectul
a pieselor inglobate;

sa permita o compactare corespunzatoare a betonului in
zonele de ancorare a armaturii precomprimate;

sa permita scurtarea elastica a betonului la precompri-
mare si intrarea in lucru a greutatii proprii.

3.7.2. Cofrajele pentru elemente prefabricate din beton precomprimat

Executia elementelor prefabricate de perete se face de preferinta in tehnologia de stand atunci cand sunt precomprimate longitudinal pct. 2.8. (fig. 5.).

Matritele pentru realizarea convexitatii se recomanda sa se faca din beton mozaicat conform cu procedeul de precomprimare adoptat, sau din rasini epoxidice, dar la un pret de cost mult mai ridicat. Lateralele se recomanda a fi executate din metal (tabla striata) pentru a se putea respecta tolerantele dimensionale si pentru a se asigura o suprafata rugoasa in zonele de monolitizare. Inainte de montare elementele prefabricate de perete se vor verifica vizual pentru depistarea eventualelor fisuri, stirbituri sau rupturi. Totodata se vor verifica si dimensiunile geometrice ale elementelor.

3.8. Protectia anticorosiva

Protectia anticorosiva a rezervoarelor se va aplica in functie de agresivitatea mediului, in conformitate cu prevederile din normativul C 210-94.

Protectia armaturilor precomprimate se face in modul urmator:

protectia toroanelor (negresate) si a sarmelor infasurate la
exteriorul rezervorului, se face cu un strat de mortar
torcretat, de 4,5 cm grosime aplicat in trei straturi, dispus la
exteriorul rezervorului pe intreaga suprafata:

primul strat de 1 cm grosime se va executa din mortar
fin pentru amorsare (ciment si nisip 0-1 mm in parti egale);

al doilea strat aplicat dupa 45 min. de 1.5 cm grosime,
cu nisip 0-2 mm (0-3 mm);

al treilea strat de 2,0 cm cu nisip 0-3 mm aplicat la un
interval de 30-50 min. de la cel precedent;

Dupa cca. 6 ore de la terminarea torcretarii se recomanda udarea suprafetei exterioare a rezervorului, si mentinerea in stare umeda timp de 7 zile. Torcretarea se face cu rezervorul plin cu apa.

fasciculele inglobate in pereti se protejeaza prin injectarea
tecilor cu pasta de ciment, iar ancorajele se inglobeaza in
beton;

toroanele gresate nu au nevoie de o protectie speciala.

4. INSTALATII

4.1. La proiectarea instalatiilor se va tine seama de prevederile proiectului privind destinatia rezervorului si de reglementarile tehnice in vigoare, corelate cu urmatoarele:

se vor respecta parametrii tehnologici si functionali ai
rezervorului;

la traversarea peretilor rezervorului cu conducte se vor
prevedea piese speciale de trecere (presetupe) etanse si reglabile
cu posibilitati de interventie din exterior. Piesele de trecere se
vor monta in cofraj inaintea betonarii;

la proiectare se va avea in vedere ca pozitionarea
presetupelor sa se faca astfel incat strangerea lor sa se faca de la
exteriorul rezervorului;

la rezervoarele precomprimate se interzice traversarea
peretilor cu conducte.

4.2.    Instalatiile hidraulice la rezervoarele fundate pe pamanturi
sensibile la umezire se vor realiza in conformitate cu prevederile
normativului P. 7-92, astfel incat sa se poata verifica pierderile de apa.

4.3.    Se va prevedea izolarea termica a conductelor la care este
pericolul ca apa sa stagneze si sa inghete.

4.4.    Conductele si piesele de trecere expuse mediilor agresive se
vor executa din materiale rezistente la coroziune sau se vor proteja
corespunzator.

4.5.      Piesele de fixare a conductelor si instalatiilor nu vor
strapunge peretii prefabricati, ele vor fi fixate in beton la turnare.

4.6.      Se interzice lucrul cu sudura la o distanta mai mica de
0,20 m de la suprafata betonului.

5. INDICATII PRIVIND PROIECTAREA

5.1. Alegerea amplasamentului si solutii de fundare

Alegerea amplasamentului, impreuna cu alte date privind functionarea rezervorului - capacitatea rezervorului, pozitia rezervo­rului fata de nivelul terenului - sunt stabilite de inginerul tehnolog urmarindu-se incadrarea optima in schema tehnologica a ansamblului din care face parte rezervorul.

Solutii de fundare. La stabilirea solutiilor de fundare se va tine cont de concluziile studiului geotehnic si in special de seismicitatea terenului.

In cazul pamanturilor sensibile se va tine cont de prevederile din Instructiunile tehnice P 70-79, a normativului P 7-92.

Grosimea minima a placii radierului rezervorului va fi de 20 cm, dar ea se stabileste prin calcul in functie de solicitari, de clasa si gradul de impermeabilitate a betonului si de presiunea exercitata de lichidul inmagazinat.

Se va evita amplasarea pe versanti cu pante abrupte, pe terenuri instabile, sensibile la alunecare si umezire, pe terenuri contractile, pe terenuri cu compresibilitate mare, pe terenuri cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezinta agresivitate fata de beton. Nu este permisa fundarea directa pe nisipuri lichefiabile.

Se recomanda fundarea directa a recipientilor pe terenuri omogene, cu caracteristici fizico-mecanice corespunzatoare presiunii efective pe teren.

In cazul fundarii pe terenuri cu caracteristici fizico-mecanice slabe, in functie de natura terenului, se va recurge la masuri specifice de imbunatatire a terenului: prin compactarea suprafetei de fundare si realizarea unei perne de repartitie din balast compactat, penetrat in teren.

In toate cazurile, se vor lua masuri de amenajare specifice (pante, rigole, santuri), care sa asigure colectarea si evacuarea apelor pluviale, pe durata executarii constructiei, precum si dupa darea in exploatare a recipientului. Se vor lua masuri de amenajare speciale (drenuri, puturi de epuizmente). dupa caz, pentru coborarea nivelului hidrostatic al apei subterane pe durata executarii lucrarii, eventual si dupa aceea.

5.2. Alegerea formei si dimensiunilor rezervorului

La alegerea formei rezervorului trebuie sa se tina seama de o serie de factori printre care:

fluxul tehnologic pe care il deserveste;

suprafata in plan disponibila pentru amplasare;

proprietati structurale, starea de eforturi;

tehnologia de executie si nu in ultimul rand pretul de
cost.

Criteriul de economicitate este conditionat de minimizarea suprafetei peretelui recipientului si de optimizarea starii de eforturi din perete. Din acest punct de vedere se recomanda forma in plan circulara. Daca, totusi, din motive de alta natura (functionala, tehnologica, amplasare etc.) se adopta forma dreptunghiulara, se recomanda ca raportul laturilor sa fie cat mai aproape de l, forma ideala din acest punct de vedere fiind cea patrata, care asigura limitarea efectelor de torsiune generala sub actiunea seismica.

La alegerea solutiei prefabricate a peretilor rezervoarelor paralelipipedice (daca o asemenea solutie se impune) este obligatorie prevederea urmatoarelor masuri:

zonele de colt si de legaturi (rosturi verticale) se vor
executa in solutie monolita;

dimensionarea si alcatuirea rostuirilor se va face avand la
baza verificari experimentale concludente.

Inaltimea rezervorului este dictata in primul rand de considerente de ordin functional. Astfel pentru rezervoarele de apa potabila inaltimea se va alege intre 2 m si 6 m (pana la 11 m in cazuri exceptionale). Din punct de vedere al starii de eforturi si asigurarea etanseitatii se recomanda sa se adopte inaltimi ale peretelui cat mai reduse, bineinteles, in limitele cerintelor functionale si a terenului pus la dispozitie.

Dimensiunile in plan ale rezervoarelor se limiteaza din conditii de deformatie si fisurare. Astfel, pentru rezervoarele cilindrice din beton armat monolit, se recomanda ca diametrul sa nu fie mai mare de 25-30 m. La rezervoare cilindrice cu pereti prefabricati precum si la rezervoarele precomprimate radial, diametrele se pot alege pana la 60 m.

La alegerea formei radierului si fundatiilor se va urmari:

libera deplasare din contractie;

evitarea schimbarilor bruste de sectiune:

asigurarea conditiilor optime de executare a hidroizola-
tiilor si a protectiilor anticorosive;

adaptarea unei forme care asigura scurgerea apei la golire.

5.3. Asigurarea conditiilor de exploatare 5.3.1. Izolatii termice

Izolarea termica a rezervoarelor se aplica pentru a impiedeca inghetarea sau incalzirea excesiva a apei din rezervor pe perioada iernii sau a verii. Izolarea termica poate sa lipseasca la rezervoarele de apa cu capacitati mai mari de 1000 mc, datorita inertiei termice ridicate a masei de apa si a masei betonului.

Rezervoarele supraterane de capacitate mica 500-5000 mc, amplasate in zona II climatica trebuie sa se izoleze termic. Termo-izolatia se prevede numai la peretii exteriori si la acoperis, putand a fi realizate prin mai multe solutii:

zidarie tesuta din blocuri ceramice sau din BCA lipita de
peretele rezervorului sau cu strat de aer oclus (izolant) intre
zidarie si perete;

placi de stabilit de 25 x 100 x 6 cm, lipite la exteriorul
rezervorului cu mortar de ciment cu aracet;

strat termoizolant din polistiren expandat sau extrudat,
vata minerala, sau placi de BCA protejate la exterior cu un
perete de beton monolit.

Grosimea termoizolatiei se va calcula de proiectant in functie de conditiile climatice ale zonei si de specificitatea fiecarui rezervor.

Termoizolatia se va proteja la exterior cu un strat de tencuiala impermeabila sau prin torcretzarea unui strat de mortar de cea. 2,5-3 cm.

5.3.2. Izolarea hidrofuga exterioara

La rezervoarele ingropate, asupra carora actioneaza numai umiditatea naturala a pamantului, se va prevedea la exterior pe pereti o izolatie hidrofuga din membrane hidroizolante, sau panza bituminata cu doua straturi de bitum topit. Izolarea acoperisului se va face in conformitate cu prevederile din "Normativul pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrari de constructii' C 112-86.

La rezervoarele ingropate, fundate sub nivelul apelor subterane, la exteriorul acestora se va prevedea o izolatie hidrofuga alcatuita in conformitate cu prevederile normativului C 112-86.

Alegerea tipului de izolatie hidrofuga se va face de proiectant tinand seama de calitatile materialelor, agresivitatea naturala si industriala a terenului inclinarea elementului pe care se aplica izolatia si de conditiile de exploatare a rezervorului.

La executie se va asigura continuitatea pe verticala si orizontala a hidroizoiatiei atat la pereti cat si la conductele care traverseaza peretele prin racordari corespunzatoare.

5.3.3. Etanseitatea

Etanseitatea este una dintre cerintele de baza ale functionarii normale a rezervoarelor. O etanseizare corecta asigura pentru rezer­voare un volum perfect inchis rara scurgeri necontrolate.

In cazul rezervoarelor pentru inmagazinarea apei etanseizarea peretilor se poate realiza prin mai multe procedee:

Realizarea unui beton de clasa Bc30 (C 25/30) cu permeabi­-litate redusa, gradul de impermeabilitate P ₈¹⁰.

Limitarea deschiderii fisurilor la 0,1 mm pe fetele in contact
cu apa. La structurile precomprimate fisurarea este practic
inexistenta.

Tencuieli impermeabile care se aplica in 3-6 straturi
succesive la interiorul rezervorului, iar la sfarsit se aplica un
strat subtire de finisaj din glet de ciment.

Pelicule hidroizolante care asigura impermeabilitatea si
rezistenta chimica, sunt straturi de izolatie elastica, aplicate
de obicei peste un strat suport din mortar de ciment (de 2-
3 cm aplicat prin torcretare), sub forma de:

a. vopsele pe baza de clor cauciuc;

b. rasini epoxidice;

c. mase de spaclu pe baza de polimeri din rasini perclor-
vinilice sau epoxidice, simple sau armate cu tesaturi din
fibre de sticla;

d. placaje cu faianta sau gresie;

e. izolatii cu folii de plumb, PVC. si altele, fixate pe
peretii de beton.

In cazurile in care se inmagazineaza ape uzate cu efect corosiv asupra betonului, pe fata interioara a peretelui rezervorului se aplica o protectie anticorosiva.

5.4. Prevederi privind alcatuirea constructiva

Alcatuirea constructiva a rezervoarelor trebuie sa asigure preluarea in bune conditii a solicitarilor care apar in timpul executiei si exploatarii rezervorului, in conditii de etanseitate.

Grosimea peretilor exteriori se stabileste prin calcul, dar nu va putea fi mai mica de:

- 15 cm pentru peretii din elemente prefabricate cu inaltimea h = 4 m;

- 17 cm pentru peretii din elemente prefabricate cu inaltimea h = 6 m;

-19 cm pentru peretii din elemente prefabricate cu inaltimea h = 6 m.

La alcatuirea rezervoarelor din beton armat, monolite sau prefabricate, respectiv cu radier monolit si cu suprastructura prefa­bricata, apare ca necesara prevederea unor rosturi, care pot fi de mai multe tipuri:

rosturi de contractie, de lucru, sau de tasare, prevazute in
radier;

rosturi verticale in pereti, respectiv rosturi de imbinare a
prefabricatelor de perete;

- rosturi orizontale, de legatura intre perete-fundatie (radier).

Ingrosarea elementelor prefabricate de perete, spre zona rostului de imbinare vertical, va fi de minim 20 cm.

Alcatuirea rosturilor permanente trebuie sa asigure etanseitatea rezervorului, in concordanta cu ipotezele de calcul si compatibilitate cu deformatiile elementelor, atat in timpul executarii lucrarii, cat si pe durata exploatarii. La alegerea materialului de etansare se va tine seama de natura lichidului inmagazinat.

5.4.1. Alcatuirea rosturilor de contractie in radier

Rosturi de contractie in radier se prevad la recipientii cu diametrul sau diagonala mai mare de 25 m, distantele dintre rosturi depinzand de marimea contractiei, de procentul de armare, de tipul de izolatie etc. Din punct de vedere constructiv, sunt similare cu rosturile de lucru, precum si cu rosturile de tasare care despart parti ale fundatiei ce pot avea tasari diferite (de ex. fundatia peretilor si placa de radier) fiind solicitate diferit si avand rigiditati diferite. Din punct de vedere constructiv, se pot alcatui in doua moduri: fara sau cu membrana de etanseizare.

Rosturi fara membrana se vor prevedea numai in cazul recipi- entilor de foarte mica capacitate (pana la 200 mc). Se pot adapta solutii ca in fig. 8.

In cazurile curente, se recomanda adoptarea unor rosturi cu membrana (fig. 8 d, e, f. g). Acestea se vor alcatui prin intreruperea placii radierului pe o latime de 2-3 cm, umplerea golului creat cu materiale moi si interpunerea unei membrane etanse, deformabile care se incastreaza in cele doua campuri vecine. La suprafata sa interioara, rostul se va inchide cu un dop de mortar de ciment sau chit, la alegerea caruia se tine seama de natura lichidului continut.

Membrana de etanseizare poate fi realizata din otel, arama cauciuc sau material plastic. Se recomanda utilizarea profilului de PVC plastifiat, livrat sub forma de benzi, a caror innadire in lung se face prin sudura (C. 163-87 "Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat de PVC plastifiat la etansarea rosturilor din cadru constructiilor din beton armat').

Pentru a evita eforturi suplimentare din deformatii, la rezervoa­rele obisnuite se recomanda prevederea unui rost perimetral interior care sa desparta fundatia propriu-zisa a peretelui, de placa de radier. Aceasta recomandare nu este valabila in cazul fundarii pe un radier general.

5.4.2. Alcatuirea rosturilor verticale din pereti

Acestea apar sub forma unor rosturi de dilatatie la pereti rezervoarelor monolite, de mica inaltime si cu dimensiuni mari in plan, respectiv sub forma unor rosturi de imbinare la rezervoarele prefabricate.

Rosturile de dilatatie pot fi concepute si executate cu sau fara membrana de etanseizare (fig. 9.), Se recomanda utilizarea celor cu membrana.

Rosturile de imbinare dintre prefabricate se vor concepe in functie de sistemul constructiv adoptat pentru perete. De cele mai multe ori, se utilizeaza rosturi armate avand latimi intre 10-30 cm cu o profilare si tratare corespunzatoare a fetelor spre rost ale prefabricatelor.

La anumite sisteme constructive, la care, de pilda, asamblarea se face prin inele precomprimate, se pot adopta rosturi mici, ne armate. In acest caz, o foarte mare grija trebuie acordata profilarii fetelor spre rost ale prefabricatelor. De asemenea, se recomanda sa se realizeze o ingustare a rostului dinspre interior spre exterior, pentru a crea efectul de dop sub actiunea presiunii apei din interior.

Betonul de monolitizare va avea clasa cel putin egala cu cea a prefabricatelor si se va prepara cu agregate mici (pana la 7 mm, la rosturi mici) si ciment cu intarire rapida.

Betonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor poate fi preparat cu adaosuri plastifiante, cu adaosuri care impiedica contractia, precum si cu cimenturi expansive. Se recomanda betonarea rosturilor mari prin torcretare in straturi succesive, executata din interior, fiind cofrata numai suprafata exterioara a rostului.

5.4.3. Alcatuirea rosturilor la legatura perete-radier

Alcatuirea rostului de la baza peretelui trebuie sa corespunda sistemului constructiv si schemei statice adoptate pentru perete si sa asigure etanseitatea recipientului.

Imbinarea perete-radier poate sa constituie reazem simplu (respectiv reazem cu deplasare limitata), articulatie sau incastrare.

Realizarea de reazeme simple (fig. 10.) se recomanda la rezer­voarele precomprimate. Acestea permit deplasari laterale limitate prin interpunerea unui strat de lunecare care se poate realiza din materiale bituminoase, chituri plastice, cauciuc sau neopren. Se recomanda folosirea ultimelor doua solutii. Pentru etanseizarea rosturilor create se poate utiliza: mastic de bitum cu microazbest, bitum cauciucat, chituri pe baza de rasini acrilice si epoxidice, mortar de ciment, mortare speciale armate cu fibre. Rostul dinspre interior se etanseizeaza inainte, iar cel exterior, dupa precomprimarea radiala a peretelui.

Reazemele articulate se realizeaza in mod asemanator celor simplu rezemate (fig. 11.), cu diferenta ca se prevede suplimentar o armatura de articulatie, capabila sa preia forta orizontala. Realizarea articulatiei prin precomprimare verticala este o solutie recomandata in zone cu activitate seismica intensa sau relativ intensa (A, B, C si D). Legatura peretelui cu radierul se poate realiza si sub forma unei incastrari (fig. 12.). atat la rezervoarele monolite, cat si la cele prefabricate. In cazul solutiei monolite adancimea de incastrare se adopta in functie de inaltimea peretelui - aproximativ H/10 - dar nu mai putin de 35 cm.

In zonele seismice de calcul A si B se recomanda ca legatura peretilor cu radierul si cu planseul de acoperis sa fie o legatura de continuitate monolita, sau realizata prin monolitizare, pentru a reduce pericolul de alunecare pe fundatie si respectiv de deplasare laterala a planseului.

5.5. Calculul si dimensionarea rezervoarelor

5.5.1. Actiuni. Grupari de actiuni

Calculul starii de eforturi si deformatii a structurilor de rezervoare din beton armat, verificarea sigurantei structurale la diferite stari limita, se face luand in considerare toate actiunile si combinatiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale acestora. Actiunile posibile sunt urmatoarele: greutatea proprie a rezervorului si a elementelor constitutive ale structurii, presiunea lichidului din rezervor, greutatea si impingerea pamantului, suprapresiunile verticale de exploatare, presiunea apei subterane, efectul temperaturii, contractia si curgerea lenta a betonului, actiunile climatice: zapada si vant, precomprimarea (in cazul rezervoarelor precomprimate), actiunile seismice.

Incarcarile gravitationale se determina in conformitate cu prevederile STAS 10101/1-78 (Anexa 1).

Presiunea lichidului este direct proportionala cu adancimea coloanei de lichid si cu greutatea specifica a acestuia.

Presiunea data de pamant se poate evalua in conformitate cu teoria impingerii pamanturilor, a lui Coulomb. impingerea astfel calculata trebuie suplimentata cu o suprasarcina uniform distribuita de minimum 300 daN/mp, respectiv minimum 500 daN/mp in caz de suprafata circulabila.

Daca nivelul maxim al apei subterane este peste nivelul radierului (rezervorul "sta in apa'), trebuie evaluata subpresiunea care actioneaza de jos in sus pe fundul rezervorului si, de asemenea trebuie luata in considerare si presiunea apei freatice pe peretele rezervorului, corespunzator nivelului apei.

Variatia de temperatura actioneaza, in general, doar asupra rezervoarelor supraterane. Efectul temperaturii, daca este cazul, se evalueaza sub doua aspecte:

a) dt - variatia de temperatura uniforma a peretelui (variatia
temperaturii axei mediane a peretelui ca urmare, in principal, a varia-
tiei temperaturii exterioare, odata cu timpul):

dt = (t_j + t_e) /2:

b) Dt - variatia de temperatura neuniforma, adica diferenta
de temperatura dintre cele doua fete, interioara si exterioara, a
rezervorului:

Dt= t_j - t_e.

Valorile de calcul ale temperaturii exterioare se considera conform STAS 10101/20-90. Pentru determinarea variatiei de tempe­ratura pe grosimea peretelui si a straturilor termoizolante ce formeaza structura de ansamblu a peretelui, valorile conductivitatilor termice ale materialelor si cele ale coeficientilor de transfer termic prin convectie pe suprafata interioara si exterioara se iau conform STAS 6472/3-89.

Actiunea datorata contractiei si curgerii lente se poate evalua conform STAS 10101/0-90.

Incarcarile date de zapada si vant se determina in conformitate cu prevederile STAS 10101/20-90.

Incarcarile seismice se evalueaza conform P100-92. Se reco­manda incadrarea recipientilor in clasa de importanta III. Actiunile seismice care trebuie luate in considerare sunt urmatoarele:

a)   forta de inertie generata de oscilatiile masei structurii si o
parte din masa lichidului (masa de impuls), ce oscileaza in faza cu
structura rezervorului;

b)     presiunea hidrodinamica generata de oscilatiile fluidului
inmagazinat, compusa din doua componente: presiunea hidrodinamica
de impuls si presiunea hidrodinamica de convectie (fig. 15. fig. 16.).

In cazul rezervoarelor avand capacitatea sub 10.000 mc, pentru determinarea presiunilor dinamice exercitate de lichid asupra peretilor rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat, si anume presiunile dinamice se determina din valoarea fortei seismice totale exercitate de lichid asupra peretilor rezervorului, iar presiunea se considera constanta pe inaltime si variind dupa cosinus pe circumferinta.

Actiunile si gruparea acestora se vor lua in considerare in conformitate cu prevederile STAS 10101/0A-77 "Actiuni in construc­tii si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale'.

In cazul recipientilor, gruparile fundamentale si speciale se constituie pentru doua situatii de baza:

I.      rezervorul gol, actionat din exterior de impingerea paman­-tului (cu eventuale suprapresiuni verticale si presiunea
hidrostatica a panzei freatice) si forta de precomprimare in
faza finala - in cazul rezervorului ingropat sau semiingropat
si rezervorul gol, actionat de forta de precomprimare in faza
initiala - in cazul tuturor rezervoarelor indiferent de pozitia
lor fata de nivelul terenului;

II.    rezervorul plin, actionat de presiunea lichidului din interior
in cazul rezervoarelor din beton armat, respectiv rezervorul
plin actionat de presiunea lichidului si forta de precompri-
mare in faza finala, daca rezervorul este precomprimat.

5.5.2. Calculul starii de eforturi si deformatii

Pentru rezervoarele din beton armat si beton precomprimat starea de eforturi si deformatii se va determina in domeniul elastic.

unde:

-p_s este subpresiunea hidraulica,

-A_r este aria suprafetei radierului,

SGgol este greutatea totala a rezervorului gol.

c)   Pentru gruparea speciala de actiuni se impune verificarea presiunilor pe teren in regim dinamic cu urmatoarea relatie:

Pt, dinamic < l,45Pt, static.

Detaliile si conditiile tehnice care trebuiesc specificate in proiectul de executie sau in caietele de sarcini in cazul rezervoarelor cu elemente prefabricate sunt specificate in Codul de practica NE 012-99 si NE 013-02 (Anexa 1).

6. INDICATII PRIVIND EXECUTIA

6.1. La executia rezervoarelor din beton armat si beton precomprimat se va tine seama de prevederile din proiect, "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat', indicativ NE 012-99. "Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia recipientilor din beton armat si beton precom- primat pentru lichide', indicativ P73-78, Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-2002, Cod de proiectare si executie pentru recipientii din beton armat si beton precomprimat (Faza anteproiect).

6.2. Executia rezervoarelor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de executie, caietelor de sarcini si a fiselor tehnologice, Pentru realizarea unor betoane cu o structura compacta si uniforma este necesar indeplinirea urmatoarelor cerinte:

materialele folosite vor corespunde din punct de vedere
calitativ si tehnic;

pe baza Fiselor Tehnologice se va intocmi un plan de
betonare care sa asigure o turnare continua a elementelor
prefabricate si a elementelor din beton monolit;

se va asigura intreaga gama de utilaje necesare atat fazei
de executie a elementelor prefabricate cat si manipularii,
transportului montari si precomprimarii lor.

Lucrarile de precomprimare a elementelor si a structurii se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de o unitate proiectanta specializata si verificata de specialisti verificatori atestati. Executarea lucrarilor de precomprimare a rezervoarelor va fi incredintata unor agenti economici, cu experienta pentru acest tip de lucrari, care pot asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor sistemului calitatii. Pretensionarea armaturilor se va face numai cu instalati omologate, de echipe de muncitori atestate conduse de un responsabil cu executia lucrarilor, atestat pentru acest tip de lucrari.

6.3. Inainte de inceperea fiecarei faze de lucru se va verifica:

calitatea materialelor ce urmeaza a fi puse in opera;
- calitatea lucrarilor executate in faza anterioara;

daca utilajele necesare pentru acea faza (betonare, montare, precomprimare si torcretare) sunt asigurate si functioneaza corespunzator;

daca formatiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele tehnologice;

daca formatiile de lucru si-au insusit normele de protectie a muncii specifice tipului de lucrari.

6.4. Elementele prefabricate pentru pereti se vor realiza de preferinta in tehnologia pe stand, in fabrici sau poligoane specializate. Fata convexa a elementelor (exterioara peretelui) nu se va sclivi pentru a se asigura o buna aderenta a betonului cu stratul de torcret, cu protectie a armaturilor postintinse.

In cazul utilizarii tratamentului termic la realizarea elementelor prefabricate, temperatura maxima nu va depasi 70°C.

Inainte de montarea elementelor prefabricate de perete se vor verifica vizual, in vederea depistarii eventualelor fisuri, stirbituri sau rupturi. Totodata se vor verifica si dimensiunile geometrice respectarea abaterilor prevazute in proiect.

Cofrajele si tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabri- cate de beton se vor executa pe baza unui proiect cu detalii de executie, intocmit de unitatea care a intocmit proiectul, in conformitate cu

6.5. Montarea prefabricatelor se va face conform proiectului, abaterile de la pozitia in plan , de la dimensiunile rosturilor si de la verticalitate trebuie sa se inscrie in tolerantele limita date de "Codurilor de practica', indicativ NE 012-99 si NE 013-02.

La montare se vor lua masuri corespunzatoare de sprijinire a elementelor prefabricate pana la monolitizarea rosturilor (fig. 18).

6.6. Fetele laterale ale panourilor se vor sabla, buciarda sau se
vor peria cu peria de sarma inainte de montare, pentru a se asigura o
conlucrare cat mai buna intre element si materialul de monolitizare.

6.7. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea
dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traverseaza rostul.

6.8.  Betoanele si mortarele turnate in rost nu vor depasi fetele
exterioare ale elementelor.

6.9.  Dupa turnare si compactare, betonul din rost va fi protejat
si udat timp de 7 zile indiferent de intervalul de timp in care se face
decofrarea.

6.10. Tolerante de executie

Abaterile si tolerantele de executie admise la executarea rezervoarelor din beton armat si precomprimat se vor inscrie in valorile din codul de practica NE 012-99, cu precizarile din tabelul urmator:

Tabelul 4

6.11. Executarea precomprimarii

6.11.1. La peretii cu fascicule inglobate tensionarea fasciculelor se va face dupa ce mortarul sau betonul (se pot folosi si alte materiale) din rosturi va ajunge la maturitate.

6.11.2: Fasciculele se vor introduce in tecile existente, iar tensionarea se va executa pe inele care se inchid complet pe un cerc orizontal in ordinea stabilita prin proiect.

6.11.3. La rezervoarele tensionate la exterior cu inele orizontale din TBP, acestea se vor fixa si bloca in nervuri de beton sau metalice montate pe placi inglobate la turnare, pe unele elemente prefabricate.

Tensionarea armaturilor care creeaza un cerc se va face cu prese de acelasi tip montate la nervuri, pe pozitii diametral opuse.

6.12.  Protectia armaturilor precomprimate se face in
functie de procedeul tehnologic adoptat cu realizarea aderentei intre
armatura pretensionata si beton sau fara realizarea aderentei intre
armatura pretensionata si beton.

- protectia toroanelor si a sarmelor SBP, dispuse la exteriorul rezervorului se face cu un strat de mortar torcretat, de minim 4,5 cm grosime pe intreaga suprafata;

torcretarea se face cu rezervorul plin cu apa (fig. 7.);

fasciculele inglobate in pereti se protejeaza prin injectarea tecilor cu pasta de ciment, iar ancorajele se inglo­beaza in beton.

Zona ancorajelor va fi protejata prin betonare (torcretare) cu beton sau mortar de ciment. Se pot folosi si materiale sintetice care asigura o buna legatura a armaturilor cu betonul.

7. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE A REZERVOARELOR

Precomprimarea elementelor prefabricate se face pe standuri folosindu-se instalatii de tensionare in grup. Lucrarile de tensionare se vor face numai de echipe specializate, folosind numai instalatii omologate.

Rezervoarele cu peretii alcatuiti din elemente prefabricate se asambleaza prin precomprimare fie cu fascicule din SBP pozate in teci inglobate in grosimea peretelui la turnare, fie cu toroane pozate la    exteriorul peretelui.

7.1. Precomprimarea rezervoarelor cu fascicule din SBP pozate in teci din PVC inglobate in grosimea peretelui

In cazul peretilor alcatuiti din elemente prefabricate lucrarile de continuizare a tecilor in zona rosturilor sunt mai greoaie, din cauza nepotrivirii perfecte a canalelor din elementele alaturate.

Pretensionarea fasciculelor se executa pe inele orizontale complete. Un inel este constituit din doua sau mai multe segmente pentru a reduce pierderile de tensiune din frecare. Pentru uniformizarea pierderilor de tensiune datorata frecarii, inelele din fasciculele tensionate succesiv se vor ancora decalat in nervuri alaturate.

In functie de capacitatea si diametrul rezervorului se stabileste si numarul segmentelor de fascicul care formeaza un inel, 4, 6 sau 8. Tensionarea se va face cu prese de acelasi tip montate la capetele segmentelor. La pretensionarea armaturilor se vor respecta toate prevederile din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat' indicativ NE 012-99.

7.2. Precomprimarea rezervoarelor cu toroane pozate la exteriorul peretelui

Operatia de precomprimare a rezervoarelor cu toroane gresate sau nu, dispuse la exteriorul peretelui prezinta urmatoarele avantaje:

operatia de precomprimare este simpla, rapida si mult
mai comoda datorita gabaritului si greutatii mult mai mici a
preselor monofilare de 120-200 kN capacitate, cu care se face
precomprimarea;

procedeul se poate aplica atat la rezervoarele cu perete
prefabricat cat si la cele cu perete monolit;

armatura executata din toroane se pozeaza mult mai usor
la exterior, pe peretele rezervorului;

armatura din toroane se ancoreaza cu blocaje in nervuri
metalice, speciale, care se monteaza prin sudura pe placi
metalice inglobate in betonul elementelor prefabricate la
turnare. Procedeul a fost adaptat la noi in tara pentru rezervoare
de capacitati cuprinse intre 500-5000 mc.

Pozitionarea toroanelor inainte de tensionare se face pe niste suporti metalici care urmaresc ca distanta dintre toroane sa fie cea prescrisa in proiect.

Pretensionarea unui toron se va executa in mod obligatoriu concomitent cu prese montate la ambele capete, avand grija ca treptele de incarcare sa fie egale pentru ambele prese, pentru a avea in final alungiri egale.

Pretensionarea unui inel complet alcatuit din doua sau mai multe segmente se va executa simultan cu un numar de prese egal cu dublul segmentelor. Presele se fixeaza cap in cap, cate doua pe o nervura.

La tensionarea toroanelor se vor respecta toate prevederile din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat', indicativ NE 012-99 (Anexa 1).

Masurarea fortei de tensionare se face cu doze electromecanice de compresiune sau cu manometre care masoara presiunea fluidului din instalatiile de precomprimare.

7.3. Precomprimarea radiala consta in realizarea a 2-3 inele din beton armat dispuse pe inaltimea peretelui la structurile din prefabricate cu simpla si dubla curbura.

In interiorul inelelor sunt pozate la turnare teci de PVC in care se introduce armatura de precomprimare realizata din fascicule de SBP.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR

8.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie

Verificarea aparaturii de control a fortei de precomprimare, se va face de Metrologie ca organ abilitat pentru verificarea aparaturii de masura si control, precum si de personalul ingineresc care conduce lucrarea, cu respectarea prevederilor din NE 012-99 la inceperea fiecarei lucrari.

Controlul calitatii lucrarilor se face pe parcursul executiei, pentru fiecare categorie de lucrari in parte si separat pe rezervor in ansamblu. Datele culese in timpul controalelor se vor inregistra in ordine cronologica intr-un registru care se atasata la Cartea Tehnica a constructiei.

Verificarea se face in conformitate cu prevederile prescriptiilor in vigoare pentru diferite categorii de lucrari. Verificarea etanseitatii rezervorului se face inainte si dupa aplicarea stratului de protectie.

8.2. Verificarea etanseitatii rezervorului se face prin

proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88, "Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si precomprimat. Prescriptii de proiectare si date constructive' cu urmatoarele precizari: - instalatiile hidraulice se vor verifica inaintea umplerii rezervorului cu apa;

in prealabil se va efectua repararea defectelor vizibile
care pot avea consecinte asupra etanseitatii;

se recomanda a se evita mentinerea rezervorului partial
umplut cu apa timp indelungat.

Umplerea rezervorului se va face lent minim 24 ore astfel:

in prima etapa se umple rezervorul cu apa pana la nivelul
corespunzator inaltimii utile, apa se completeaza si se mentine, pana la
nivelul indicat, timp de 10 zile.

In acest interval se fac verificari in instalatii, in vederea eliminarii totale a pierderilor de apa.

Daca se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, rezer­vorul se goleste si se efectueaza reparatiile necesare (prin injectare, eventual torcretare) fara a mai astepta scurgerea intervalului, dupa care proba se reia in conditiile prevazute.

in etapa a Il-a se face proba de etanseitate, care dureaza tot
10 zile.

Etanseitatea rezervorului se considera satisfacatoare daca, dupa trecerea celor 10 zile pierderile de apa observate, scazand pierderile prin evaporare, nu depasesc in medie 0,25 l/zi,m².

Masurarea se va face cu precizia de 0,1 mm.

Proba de etanseitate a rezervorului prin umplere cu apa, se face inainte de aplicarea tencuielilor sau protectiilor, a izolarii termice la pereti si a umpluturilor de pamant de la exteriorul rezervorului.

Verificarea finala se face dupa aplicarea tencuielilor si a
straturilor de protectie. Proba finala de etanseitate a rezervorului se
face prin umplere cu apa si se considera satisfacatoare daca nu apar
pete de apa la exterior.

8.3. Exploatarea, intretinerea si verificarea rezercvoarelor se va face periodic in conformitate cu prevederile proiectului sau a caietului de sarcini de exploatare si intretinere elaborat de intreprinderea de exploatare.

La aparitia unor defecte intreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare pentru analizarea cauzelor si elaborarea unor solutii de remediere.

In cazul unor deteriorari grave care afecteaza structura de rezistenta, stabilitatea si durabilitatea rezervoarelor, este necesara expertizarea tehnica si intocmirea proiectului de interventie.

Toate datele privind comportarea in exploatare a rezervoa­relor, defectiunile sesizate si masurile de interventie luate se vor consemna intr-un registru atasat la cartea tehnica a constructiei.

ANEXA l

Lista standardelor, normativelor si instructiunilor in vigoare, in legatura cu prezentul cod

Standarde

227/1-86         Cimenturi, incercari fizice. Indicatii generale,

pregatirea probelor si prepararea pastei de consistenta normala.

227-2:1994    Cimenturi, incercari fizice. Determinarea finetii de macinare prin cernere pe proba de 100 g.

227/3-86        Cimenturi, incercari fizice. Determinarea constantei de volum.

227/4-86         Cimenturi, incercari fizice. Determinarea timpului de priza.

227/5-86         Cimenturi, incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare.

227/6-86        Cimenturi, incercari fizice. Determinarea rezistentelor mecanice.

438/1-89        Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

438/2-91         Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.

438/3-89        Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.

790-84 Apa pentru betoane si mortare.

1275-88 incercari pe betoane, incercari pe betonul intarit.

Determinarea rezistentelor mecanice.

1667-76         Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

1799-88         Constructii de beton, beton armat si beton

precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.

2355/1-85       Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.

2355/2-87      Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie.

2355/3-87      Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie.

2745-90         Teren de fundare. Urmarirea lasarilor constructiilor prin metode topografice.

3349/2-83       Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei fata de betoanele constructiilor hidroenergetice.

3519-76 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la

apa.

4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si

beton precomprimat. Prescriptii generale.

4606-80         Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si

conditii tehnice de calitate.

6482/1-73       Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomrpimat. Reguli pentru verificarea calitatii.

6482/2-80      Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomrpimat. Sarma neteda.

6482/3-80      Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomrpimat. Sarma amprentata.

6482/4-80      Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomrpimat. Toroane.

6657/1-89      Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate.

10101/0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea

actiunilor pentru constructii civile si industriale.

10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.

Normative si instructiuni

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a

lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in

constructii.

C 21-85 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton

precomprimat.

C 29-85 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de

fundare slabe prin procedee mecanice.

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente.

C 61-90 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii

constructiilor de locuinte, social-culturale si industriale prin metode topografice.

C 107-82        Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri.

C 112-86        Normativ pentru proiectarea si executarea

hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii.

C 130-78        Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.

NE 012-99     Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat.

C 149-87        Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.

C 163-87        Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor

incastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii.

C 167-77        Norme privind cuprinsul si modul de intocmire,

completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor.

C 170-87        Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale.

C 206-85        Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infasurare cu masina PROCEQ.

C 210-82      Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor din beton armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale.

P 7-92 Normativ privind proiectarea si executarea

constructiilor fundate pe pamanturi sensibile Ia umezire.

P 100-92        Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

P 118-83        Norme tehnice de proiectare si realizare a

constructiilor, privind protectia la actiunea focului.

P 130-88        Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.

PE 713-90      Instructiuni tehnice departamentale pentru executarea si controlul betoanelor folosite la amenajari hidroenergetice.

P 73-78 Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea

recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide P 73-78

NE 013-02     Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat.

BIBLIOGRAFIE

1. Bucur Ildiko Structuri speciale din beton armat.

2. Viespescu Dan s.a. Tehnologia lucrarilor de beton precomprimat 1979.

3. Combureanu A. Perfectionarea tehnologiei de realizare a elementelor din beton precomprimat cu armatura preintinsa, 1962.

4. Ilie Gh, si Mirica C. Tehnologia montarii prefabricatelor din beton si beton armat.

5. Platon M. si Popaescu A. Protectia muncii la lucrarile de beton armat si precomprimat, 1972.