Cum se argumenteaza un punct de vedere - etapele argumentarii

Definitie: argumentarea este un demers prin care justificam o afirmatie pe care o facem, incercand sa convingem ca avem dreptate, un mijloc prin care sustinem sau demonstram un punct de vedere. Este procesul de justificare logica a unei opinii pe care vrem sa o sustinem.

a argumenta - a sustine - a dovedi - a intari

Argumentarea se face in scopul de a-i convinge pe partenerii de comu­nicare de justetea opiniei exprimate.

Argumentul este suma asertiunilor pro/ contra, asertiuni care produc temeiuri pentru sustinerea unei concluzii.

1.  Asertiune (teza, ipoteza - ideea pe care o demonstram): exprimarea unei opinii nesustinuta de temei, adevarul unei asertiuni se probeaza prin exami­narea dovezilor si a temeiurilor care pot fi aduse pro/ contra ei.

2. Premise: temeiuri aduse pentru a sustine concluzia.

3. Concluzia: este o propozitie declarativa cu valoare de adevar. Fiecare element al concluziei trebuie sustinut de premise.

!!! In formularea argumentelor si a concluziilor se utilizeaza diverse cuvinte persuasive: in mod sigur, evident, clar, prin urmare, deci, gresit etc.

ETAPELE ARGUMENTARII:

1.    Formularea tezei: formularea unei opinii despre un text, o idee, o situatie etc.

2.    Argumentul (argumentele): argumentarea propriu-zisa (care poate cuprinde argumente pro sau contra ipotezei enuntate). Argumentul se formuleaza in termeni de: cred ca, ma intereseaza sa citesc (sa vad filmul) pentru ca, imi place deoarece, se inscrie in sfera preocuparilor mele dat fiind ca, imi starneste curiozitatea etc. Argumentele trebuie formulate clar si concis, ordonate logic, de la cele mai "slabe spre cele mai "tari . Este bine sa punctati argumentele prin formulari pregnante, care au rolul de a anunta ca urmeaza ceva important, solicitand in acest fel atentia auditoriului: pentru ca, faptul se explica prin, de exemplu, la fel ca, spre deosebire de, in primul rand, nu in ultimul rand, in concluzie etc.

3.     Dovezi: fapte, intamplari care apartin experientei personale; opinii de autoritate (e.g.: intelepciunea populara considera ca, Constitutia sustine ca); comparatii care sa scoata in evidenta ideea sustinuta; exemple din textul suport, in cazul in care exista.

4.    Concluzia presupune o fraza in care: se reia teza si se motiveaza prin dovezile date la punctul anterior; se reia, intr-un mod nuantat, formularea ipotezei, daca argumentarea a demonstrat ipoteza sau se contrazice ipoteza, in cazul in care argumentarea a demontat ipoteza respectiva.

EXPRIMAREA LEGATURILOR LOGICE INTRE IDEI

Tip de rationament Enumerare tip de rationament folosit in numirea argumentelor.

Operator specific in primul rand, in al doilea rand, in continuare, in sfarsit

Adunare- tip de rationament folosit in numirea argumentelor, dar si in sustinerea acestora prin dovezi.
[in plus, inca, in afara de, pe langa]

Explicare- tip de rationament folosit in sustinerea argumentelor cu dovezi si exemplificarea dovezilor.
[explicarea cauzelor: fiindca, datorita, pentru ca; explicarea consecintelor: deoarece, din cauza ca, in consecinta, prin urmare]

Alternativa - tip de rationament folosit in producerea de contraargumente. [sau sau, fie fie, pe de-o parte pe de alta parte]

Comparatie- tip de rationament folosit in sustinerea dovezilor si exemplificarea lor [cum, ca si cum, de parca, la fel ca, diferit de]

Opozitie sau restrictie- tip de rationament folosit in producerea contraargumentelor. [din contra, totusi, desi, este contrar cu]

Sinteza si final tip de rationament folosit in finalizarea discursului. [in concluzie, rezumand, in final, pentru a concluziona, in consecinta, rezulta ca, in consecinta

Conectori logici - pot fi cuvinte (conjunctii, adverbe, prepozitii, interjectii), expresii si locutiuni (conjunctionale, adverbiale, prepozitionale), verbe si expresii verbale, propozitii care organizeaza discursul argumentativ.

Conectori care introduc teza: parerea mea este ca, voi arata ca

Conectori care leaga argumentele de tezele pe care le sustin: prin urmare, asadar, in consecinta, fiindca, deoarece, intrucat

Conectori care introduc argumente (justificatori): caci, pentru ca, de fapt, dovada ca, cum, avand in vedere ca, de altfel

Conectori care introduc primul argument: in primul rand, mai intai de toate, sa incepem prin, trebuie amintit mai intai ca, prima remarca se refera la, sa pornim de la

Conectori care introduc urmatoarele argumente: in al doilea rand, in plus , in continuare, la fel, pe de o parte pe de alta parte, nu numai ci si

Conectori care introduc ultimul argument: in fine, pentru a termina, in ultimul rand, nu in ultimul rand

Conectori care leaga argumentele intre ele si, dar, insa, ci, sau

Conectori care introduc concluzia: deci, in concluzie, asadar, iata de ce, ei bine

Dupa natura relatiei intre secventele discursive pe care le leaga:

de analogie: si, de asemenea, adica, precum, ca si, ca si cum, asta aminteste de, sa ne amintim de

de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pilda, anume, sa luam in considerare

de explicare adica, altfel spus, ma refer la, vreau sa spun, de fapt

de disjunctie: sau, fie, ori, exceptand, ceea ce exclude, spre deosebire

de opozitie, de rezerva, de rectificare, de respingere: dar, or, totusi, cu toate acestea, in schimb, din contra, de fapt, in realitate, in timp ce, in loc sa, nici, ceea ce contrazice, ceea ce interzice

de concesie: chiar daca, cu toate acestea, totusi, sa admitem totusi, in ciuda

de cauzalitate: pentru ca, fiindca, deoarece, caci, avand in vedere, dat fiind ca, din moment ce, de aceea

Lucrare: Functia de previziune Referat: Costul capitalurilor proprii

de consecinta: deci, in consecinta, ca urmare, ceea ce implica, de unde decurge, ceea ce ne trimite la, de frica

Pasii argumentarii

Cititi cu atentie subiectul pentru a va da seama care este situatia de comunicare impusa (Cine este enuntiatorul?, Cine este destinatarul?, Cand?, Unde?, De ce?, Cu ce scop?), care esta  tema, care trebuie sa fie teza voastra.

Cautati apoi argumente pentru a sustine teza. Pentru fiecare argument gasiti cel putin un exemplu potrivit pe care sa-l dezvoltati.

Clasati argumentele de la cel mai putin convingator la ce mai convingator pentru a evidentia cat mai bine opinia voastra.

Intr-o argumentare scrisa asezati in acelasi paragraf argumentul si exemplele potrivite pentru a-l sustine. Claritatea discursului argumentativ este sustinuta si de impartirea textului in paragrafe.

Utilizati corect conectorii logici !

Nu uitati ca, oricare ar fi tipul de text pe care il aveti de redactat, trebuie sa aveti o introducere si o concluzie !

!!! MODEL ARGUMENTAREA UNEI OPINII PERSONALE, PORNIND DE LA UN TEXT NONLITERAR LA PRIMA VEDERE

Dincolo de pod, Romania, 1975, drama. Adaptare dupa romanul Mara de Ioan Slavici. Regie: Mircea Veroiu. Cu: Leopoldina Balanuta, Florin Zamfirescu, Mircea Albulescu. Distributia, impecabil alcatuita si condusa, prilejuieste unor excelenti actori veritabile bijuterii interpretative chiar in roluri miniaturale: Irina Petrescu, interiorizata si cerebrala, Florina Cercel, frumoasa, Ion Caramitru, in cea mai cizelata compozitie a lui.

Cerinte:
a.    Mentioneaza temele celor doua texte de mai sus si scopul comunicarii.

b.    Prezinta doua dintre calitatile generale/ particulare ale stilului, identi­ficabile in textul dat (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, eufonie, cursivitate, oralitate).

c.    Motiveaza interesul/ dezinteresul tau de a viziona unul dintre cele doua filme, utilizand numai informatiile oferite in textele date.

Raspuns (argumentarea pro):

Formularea tezei: Teza este sugerata de cerinta c, si anume: As dori sa vizionez/ nu as dori sa vizionez filmul Daca trebuie sa ma ghidez doar dupa informatiile oferite de texul preluat din revista Sapte seri, trebuie sa-mi marturisesc imediat interesul pentru a viziona filmul Dincolo de pod.

Argumentul (argumentele): As dori sa vizionez filmul Dincolo de pod deoarece subiectul sau si in special anumite detalii mentionate in prezen­tarea filmului imi starnesc curiozitatea. Si, nu in ultimul rand, datorita relatiei subtile care se stabileste intre o carte si filmul care o ecranizeaza.

Dovezi: Desi cunosc subiectul filmului, care este, asa cum se mentioneaza in Prezentare, ecranizarea romanului Mara de Slavici, pe care l-am pregatit pentru examenul de bacalaureat, ma intereseaza viziunea regizorala a lui Mircea Veroiu (exemplul e preluat din textul suport), asta pentru ca se stie ca orice ecranizare adauga ceva subiectului cartii si pierde ceva din subiect, datorita subiectivitatii receptorului sau regizorului. Ma intereseaza cum vede Mircea Veroiu cartea lui Slavici, ce primeste in plus si ce pierde subiectul din perspectiva lui Veroiu. Trebuie sa recunosc ca eu dau admitere la arta teatrala si cinematografica si asta este o chestiune pe care o voi trai personal (apel la experienta personala). De asemenea, imi atrage atentia distributia; filmul distribuie actori straluciti: Leopoldina Balanuta, Florin Zamfirescu, Mircea Albulescu, Irina Petrescu "interiorizata si cerebrala', Florina Cercel ,frumoasa', Ion Caramitru (exemplu preluat din text). Trebuie sa recunosc ca i-am vazut pe toti in diferite roluri si le cunosc potentialul artistic, dar niciodata jucand impreuna. Prin aceasta valoroasa si fin lucrata distributie filmul pare a fi o mare realizare a cinematografiei romanesti (opinie personala intemeiata pe informatia din text). Si apoi ar fi dificil sa nu-mi doresc sa vad asemenea film, deoarece Ion Caramitru este actorul meu preferat. L-am vazut in Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, unde mi s-a parut exceptional, dar se pare ca in Dincolo de pod apare in cea mai cizelata compozitie a lui. Oare ce personaj joaca pe tanarul preot, care-o iubeste pe Persida, sau pe Natl? (apel la experienta personala). Si, in ultimul rand, imi atrage atentia titlul, Dincolo de pod. Imaginea focalizeaza un aspect esential din lumea lui Slavici, si anume relatia, mediata aici metaforic de pod, intre romani, unguri si sasi, intre vecini, intre membrii aceleiasi familii. Stiu din studiile critice pe care le-am citit ca lumea lui Slavici se intemeiaza pe relatiile dintre oameni, mediate aici, asa cum am spus, de imaginea podului (opinia criticii literare).

Concluzii: (se reia teza si se motiveaza prin dovezile oferite) As viziona filmul cu mult interes, in primul rand datorita relatiei dintre literatura si cinematografie, dar si admiratiei pe care o am pentru Ion Caramitru.

!!! MODEL ARGUMENTAREA UNEI OPINII PERSONALE, PORNIND DE LA UN TEXT NONLITERAR LA PRIMA VEDERE

Godzila, Japonia, 1954, film SF. Regie: Inoshiro Honda. Cu: Momoko Kochi, Akira Takarada. Filmul este o modalitate de a resuscita, printr-un scenariu realizat dupa schema filmelor cu King Kong, dragonii din vechile legende. Efectele speciale par acum de o naivitate teribila, dar aceasta nu scade farmecul filmului de groaza. (revista Sapte seri

Raspuns (argumentarea contra):

Formularea tezei: Teza este sugerata de cerinta c, si anume: As dori sa vizionez/ nu as dori sa vizionez filmul . Daca trebuie sa ma ghidez doar dupa informatiile oferite de textul preluat din revista Sapte seri, trebuie sa-mi marturisesc imediat dezinteresul pentru a viziona filmul Dincolo de pod.

Argumentul (argumentele): N-as dori sa vizionez filmul Dincolo de pod,deoarece subiectul sau si in special anumite detalii mentionate in prezen­tarea filmului nu imi starnesc curiozitatea. Si, nu in ultimul rand, datorit parerii nu foarte bune pe care o am despre filmele care ecranizeaza carti.

Dovezi: Dincolo de pod este ecranizarea romanului Mara, pe care l-am pregatit pentru examenul de bacalaureat, deci stiu subiectul filmului foarte bine. Stiu de asemenea si nenumarate opinii critice consacrate acestui roman: prezinta lumea ardeleneasca, relatiile stabilite in lumea satului, poveste de iubire dintre Persida si Natl, puterea unei femei care-si creste singur copiii etc. Filmul este destul de vechi, aproape sigur alb-negru, de aceea nu cred ca prezinta subiectul recurgand la efecte speciale, care poate mi-ar putea atrage atentia (argument preluat din text; completat cu apelul la experienta personala). Al doilea motiv ar fi ca toate ecranizarile dupa romane pe care le-an vazut sunt ori filme cu haiduci, potere, sau daca ne gandim la francezi cavaleri si muschetari, sau filme plictisitoare pentru ca pun prea mult accentul pe trairi psihologice si drame interioare. Cred ca asa este si Dincolo de pod, o drama (argument preluat din text). La varsta mea si in ziua de astazi cred ca e mai placut sa vezi comedii si filme de actiune (opinie comuna). Filmele romanesti sunt prea metaforice, prea complicate si nuantate Titlul Dincolo de pod aproape sigur ca este o metafora. E o problema de gust. Nu sunt interesat de filmul Dincolo de pod. Mi-ajunge ca am citit romanul (experienta personala).

Un ultim motiv pentru care nu m-as duce la film este ca nu am mare incredere in revista Sapte seri. Este prea neutra, prea neimplicata, prezinta prea uniform toate filmele, ca sa ma poata convinge (experienta personala).

Concluzii: (se reia teza si se motiveaza prin dovezile date) Nu m-as duce la filmul Dincolo de pod pentru ca e vechi, are un subiect pe care-1 cunosc si nu-i creditez pe cei care fac publicitate acestui film. Insa, daca n-as fi citit cartea si ar fi fost inainte de examenul de bacalaureat, poate lucrurile ar fi stat altfel.

!!! CUM TREBUIE SA APARA PE FOAIA DE EXAMEN ARGUMENTAREA

Art. 4. - (1) invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin: a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;b)    formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abili­tatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice; c)  asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si auto­instruirii pe durata intregii vieti;d)    educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii; e)   cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator; f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului; g)    profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale. (Legea invatamantului)

Cerinte:
a.  Precizeaza elementele situatiei de comunicare din textul dat [emitator, receptor, mesaj).

b.  Prezinta caracteristicile stilului functional in care este redactat textul dat.

c.  Exprima-ti opinia despre importanta uneia dintre finalitatile invata­mantului, in formarea personalitatii umane.

Raspuns:

Ipoteza este sugerata de cerinta c, spre exemplu: dezvol­tarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului este o finalitate fundamentala/ foarte importanta/ relativ importanta a invatamantului romanesc.

Finalitatea fundamentala a invatamantului mentionata de Legea invatamantului pare a fi de factura umanista; se refera la ,formarea personalitatii umane'. Personalitatea umana este formata de scoala printr-un proces complex care vizeaza toate elementele enumerate de la a la g.

Punctul f. vorbeste despre "dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportuluf. Cred ca in formarea personalitatii dezvoltarea armonioasa, subliniez "armonioasa', trebuie sa aiba loc prioritar. Legea dezvolta ideea prin enumerarea unor discipline practice: prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practi­carea sportului.

"Dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului reprezinta un pas spre integrarea europeana a invatamantului romanesc, care isi dezvolta astfel o latura profund umanista, si anume dezvoltarea armonioasa a tanarului." Romanii mai impartasesc inca opinia ca scoala reprezinta un loc in care inveti romana si matematica, fizica si, eventual, economie. Aspectele practice sunt aproape integral omise. Parca in ultima vreme materiile optionale mai permit abordarea unor aspecte practice. Insa educatia fizica are in continuare un statut de «cenusareasa». Daca nu facem mate si romana in ora de educatie fizica, facem economie, sau daca nu, ne jucam in sala. Putini sunt profesorii care, atenti la ce se intampla in Occident, dau atentie dezvoltarii fizice.

Eu cred ca personalitatea se poate dezvolta doar prin imbinar armonioasa a tuturor laturilor ei (intelectuala, spirituala, dar si fizica). Cat priveste educatia fizica si practicarea sportului, ne putem gandi la deviza anticilor mens sana in corpore sano De asemenea, putem aduce dovezi din domeniul medical, ca sustine ca practicarea sportului produce anumite reactii, efecte in organism care intretin sau optimizeaza activitatea intelectuala (de exemplu, oxignarea creierului etc.) In ceea ce priveste educatia igienico-sanitara, lucrurile sunt mai nuantate. Educatia igienico-sanitara are in vedere in primul rand latura fizica a personalitatii, insa se stie deja cu certitudine (vezi emisiunile de la canalul Discovery) ca psihicul si intelectul sunt in relatie cu latura fizica ca orice mica disfunctionalitate a uneia se reflecta in celelalte. Deci, sa nu credem ca educatia igienico-sanitara se refera doar la ochi, urechi si maii curate, sau la evitarea bolilor cu transmitere sexuala. Ea intretine de fapt echilibrul organismului si al persoanei noastre. Nu in ultimul rand, acest deziderat raspunde unei nevoi a tinerilor care practica diverse forme de intretinere a corpului (aerobic, fitness, body building etc).

De aceea, este indreptatita mentionarea "dezvoltarii armonioase a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarei sportului printre finalitatile invatamantului.

!!! CUM TREBUIE SA APARA PE FOAIA DE EXAMEN ARGUMENTAREA

,,La nivel uman nu exista Viata fara Cuvant si Cuvant fara Viata Cuvantul nu e doar semnul unui sens: e viata unui adevar. El dispune de o energie autonoma, activa independent de fiinta lui filologica, de "semnificatia" lui. Fara aceasta energie eficace, lirica lumii - spre a lua un singur exemplu - n-ar fi decat un desert inghetat, un tinut al strictei informatii, al enuntului alb.[..,] Forta cuvantului e mai larga decat valoarea lui lingvistica: cuvantul nu e doar semnificativ, ci edificator si fortifiant; el poate comunica incomu-nicabilul, fapt rareori luat in seama de cercetarile curente, dar trait de scriitorii dintotdeauna si de pretutindeni. (Andrei Plesu, Limba pasarilor)

Cerinte:
a.     Precizeaza tema fragmentului citat.

b.     Prezinta doua dintre calitatile generale/ particulare ale stilului, existente in fragmentul citat (claritate, proprietate, precizie, cursivitate, eufonie, oralitate, variatie stilistica).

c.     Exprima-ti opinia despre afirmatia: "cuvantul [] poate comunica incomu-nicabilul, fapt rareori luat in seama de cercetarile curente, dar trait de scriitorii dintotdeauna si de pretutindeni''.

Afirmatia lui Andrei Plesu Teza este sugerata de cerinta, si anume: Cuvantul () poate comunica incomunicapilul, fapt rareori luat in seama de cercetarile curente, dar trait de scriitorii dintotdeauna si de pretutindeni, fata de care opinia sustinuta poate fi pro sau contra. Autorul, Andrei Plesu, crede in puterea cuvantului la care nu se raporteaza prin prisma cercetarilor recente, ci din perspectiva experientei umane fundamen­tale, si anume trairea, viata, asociata dintotdeauna cuvantului.

Cuvintele lui Plesu nu pot fi rupte de context. Ele se refera la puterea cuvantului in esenta, la nivel uman, dincolo de cercetari (lingvistice, probabil sau de alta natura) recente, dar experimentata de toti scriitorii. Deci Plesu isi situeaza opinia in domeniul creatiei, atata vreme cat vorbeste de scriitori, si anume al Creatiei cu majuscula, pentru ca afirma in deschiderea citatului ca la nivel uman nu exista Viata fara Cuvant si Cuvant fara Viata. Prin urmare, situeaza puterea cuvantului in zona creatorului si a creatiei, excluzand-o din cercetari recente, care se stie deja ca acopera domenii foarte mici, niciodata domeniul integral al umanului ("se stie').

Analiza lexicala a sintagmei comunica incomunicabilul, un oximoron la nivel stilistic sau un paradox la nivel logic, construita pe doi termeni cu acelasi radical, comunic, insa unul restrictionat negativ; incomunicabilul sugereaza ca nu la nivel de expresie lingvistica se comunica incomunicabilul, ci asa cum se mentioneaza in continuare, la nivel de traire: fapt [] trait de scriitorii dintotdeauna si de pretutindeni Nu putem sa nu asociem ideea filosofului cu texte fundamentale si credinte eterne ale omenirii care vizeaza puterea cuvantului de a institui realitati: cuvantul de intemeiere - "Dumnezeu a zis: Sa fie lumina! Si a fost lumina', sau teoriile lui Heidegger sau ale lui Noica, sau exemple cu mult mai aproape de experienta noastra imediata: puterea cuvantului in descantece. Astfel putem intelege cuvantul ca "edificator si fortificator'. De asemenea, putem aduce in discutie jurnalele unor scriitori care vorbesc despre puterea pe care o detine cuvantul; ma gandesc la Proust, Rebreanu, Camil Petrescu sau chiar Nicolae Steinhardt.

Afirmatia lui Andrei Plesu, asociata si titlului cartii de unde este extrasa, ne lasa sa ne gandim ca exista dimensiuni fundamentale ale cuvantului, neexplorate, uneori ignorate (cercetarile recente), insa nici­odata trecute cu vederea de scriitori. Evident, filosoful se refera la puterea de creatie a cuvintelor.

,,Mai mult decat minciuna nimic nu rapune." (Alexandru Macedonski)

A.

Consider ca afirmatia lui Alexandru Macedonski, conform careia minciuna nu rapune sufleteste, este adevarata pentru ca minciuna, fie intentionata, fie nevinovata, face parte din viata fiecaruia dintre noi.

Potrivit proverbului romanesc, ,,minciuna are picioare scurte , sunt de parere ca cel care apeleaza la minciuna va fi intotdeauna descoperit. Fara indoiala, sentimentul de vinovatie care te stapaneste atunci cand nu spui adevarul, iti va provoca nelinistea sufleteasca, te va intrista, transforma.

De asemenea, dezamagirea din ochii celor pe care i-ai mintit, te rapune sufleteste, te umileste si te lipseste de respectul celorlalti. In opinia mea, un suflet chinuit de minciuna nu se va putea bucura de liniste, va fi in permanenta urmarit de ideea de a nu fi descoperit.

De aceea cred ca minciuna ne rapune, eu cred ca este inevitabil faptul ca prin minciuna spiritul nostru moare.

B.

Eu cred ca afirmatia lui Alexandru Macedonski, conform careia minciuna nu rapune sufleteste, este adevarata pentru ca minciuna, fie intentionata, fie nevinovata, face parte din viata fiecaruia dintre noi.

In primul rand, proverbului romanesc, ,,minciuna are picioare scurte , este real pentru ca cel care apeleaza la minciuna va fi intotdeauna descoperit. Fara indoiala, sentimentul de vinovatie care te stapaneste atunci cand nu spui adevarul, iti va provoca nelinistea sufleteasca, te va intrista, transforma.

In al doilea rand, dezamagirea din ochii celor pe care i-ai mintit, te rapune sufleteste, te umileste si te lipseste de respectul celorlalti. In opinia mea, un suflet chinuit de minciuna nu se va putea bucura de liniste, va fi in permanenta urmarit de ideea de a nu fi descoperit.

In concluzie, eu cred ca minciuna ne rapune, eu cred ca este inevitabil faptul ca prin minciuna spiritul nostru moare.

C.

In opinia mea, afirmatia lui Alexandru Macedonski, conform careia minciuna nu rapune sufleteste, este adevarata pentru ca minciuna, fie intentionata, fie nevinovata, face parte din viata fiecaruia dintre noi.

Pe de o parte, proverbului romanesc, ,,minciuna are picioare scurte , este real pentru ca cel care apeleaza la minciuna va fi intotdeauna descoperit. Fara indoiala, sentimentul de vinovatie care te stapaneste atunci cand nu spui adevarul, iti va provoca nelinistea sufleteasca, te va intrista, transforma.

Pe de alta parte, dezamagirea din ochii celor pe care i-ai mintit, te rapune sufleteste, te umileste si te lipseste de respectul celorlalti. In opinia mea, un suflet chinuit de minciuna nu se va putea bucura de liniste, va fi in permanenta urmarit de ideea de a nu fi descoperit.

Conchid cu faptul ca minciuna ne rapune, eu cred ca este inevitabil faptul ca prin minciuna spiritul nostru moare.

Evaluarea capacitatii de exprimare orala a elevilor

Argumentarea unei pareri (opinii)/ (cu argumente pro si contra)

Referiti-va la situatii concrete de viata, la experienta voastra personala

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta invataturii.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  necesitatea citirii cartilor.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta invatarii scrisului si al cititului.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta frecventarii zilnice a scolii.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu necesitatea analizelor medicale periodice.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  necesitatea cunoasterii regulilor de circulatie.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu necesitatea cunoasterii unei meserii.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu necesitatea cunoasterii regulilor de stingere si prevenire a incendiilor.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  necesitatea cunoasterii regulilor de igiena personala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  necesitatea alimentatiei sanatoase.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  importanta aerisirii regulate a camerei.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta mentinerii mainilor curate si unghiilor ingrijite(taiate) .

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu necesitatea somnului.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu  necesitatea vizitelor regulate la dentist.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta studierii limbii si literaturii romane in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta studierii matematicii in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta scrisului caligrafic sau citet(lizibil).

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta vorbirii literare.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta studierii istoriei in scoala .

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta studierii geografiei in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta studierii limbilor straine in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta  studierii biologiei in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta  studierii religiei in scoala.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta ascultarii sfatului parintilor.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta  respectului fata de parinti(varstnici).

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta de a avea bunici.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta fratilor.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta practicarii sportului.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu existenta lui Dumnezeu.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu existenta ingerului pazitor.

Exprimati-va opinia/parerea(cu argumente pro sau contra) in legatura cu importanta  atentiei la lectii.