Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Comunicare


Qdidactic » bani & cariera » comunicare
Eu si Tu



Eu si Tu


Eu si Tu


Pentru Martin Buber dialogul esential se poate realiza numai intre doua persoane: Eu si Tu. Termenul fundamental Eu-Tu intemeiaza lumea relatiei. Relatia este reciprocitate. Omul vorbeste in mai multe limbi, limba a vorbirii, a artei, a actiunii, dar spiritul este unul, raspuns la acel Tu care apare din adancul misterului Spiritul este Verb Spiritul nu se afla in Eu, ci intre Eu ii Tu" (Buber, p. Ideea relatiei interdependente dintre constiinta de sine si constiinta de celalalt s-a relansat in secolul al XX-lea, prin neokantieni.

O idee fundamentala a acestora este ca individual dobandeste constiinta de sine o data cu constiinta celuilalt. Neokantienii au promovat principiul dialogic, care implica relatia dintre "Eu" si "Tu", adica, dintre coautorii in comunicare. Comunicarea exprima experientele de viata ale oamenilor, emotiile, grijile lor si modul in care isi fauresc realitatile sociale. Pentru Rosenweig cheia subiectivitatii este reprezentata de asimetrie si tensiune dialogice. Relatia Eu-Tu nu se formeaza in jurul a doua voci aflate in dialog si a relatiilor dintre ele, ci ea se configureaza intr-o lume comunitara in care prevaleaza judecata, diferenta si conflictul.

Imposibilitatea consensului total constituie baza tuturor dialogurilor, lipsa consensului dinamizandu-le. In dialog participantii se confirm reciproc drept coautori ai ideile, atestandu-si, in acelasi timp, participarea la realitatile sociale (Markova, p.

Filosoful rus Mihail Bahtin a afirmat ca dialogistica implica faptul ca fiecare individ traieste intr-o lume a cuvintelor altora. Oamenii inteleg lumea in functie de ceilalti si intreaga existenta a sinelui este orientata catre limba si lumea celorlalti. Ei sunt, prin natura lor, responsivi, adica dialogici. Viata noastra incepe prin invatarea cuvintelor celorlalti, lumea polimorfa a celorlalti isi gaseste loc in constiinta noastra si toate aspectele culturale ne umplu propria viata si ne orienteaza existenta catre ceilalti. In schimb, moartea si nonexistenta reprezinta starea de a fi neauzit, nerecunoscut si uitat.



A exista inseamna a comunica si a comunica inseamna a exista pentru celalalt si, prin celalalt, pentru sine. Persoana nu are un teritoriu intern suveran si ea se afla, mereu si in totalitate, la granita cu ceilalti. (Ibidem, pp. 128-130). Cand se introspecteaza, ea se uita, intotdeauna, in ochii celuilalt sau cu ochii celuilalt. "dialogistica construieste si reconstruieste lumea social, lumea realitatilor variate si polifonice situate in cultura. Orice sistem coerent de semne, orice text, o opera de arta, o piesa, o interpretare istorica, toate acestea au proprietati dialogice. Ele constituie produse ale mintii umane, care sunt orientate catre alte minti umane si catre cunoasterea lor' (Ibidem, p. 131). Ivana Markova ajunge la concluzia ca dialogistica este acea capacitate fundamentala a mintii umane de a concepe, de a crea si de a comunica despre realitati sociale cu ajutorul lui Alter. Daca Ego-Alter constituie ontologia comunicarii si, in consecinta, ontologia mintii umane, atunci dialogistica este cea care genereaza multitudinea de tipuri de gandire si de comunicare, ea fiind capacitatea fundamentala a mintii umane de a concepe, de a crea si de a comunica despre realitati sociale cu ajutorul lui Alter.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright