Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate bani Lucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Constructii


Qdidactic » bani & cariera » constructii
CAIET DE SARCINI Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii



CAIET DE SARCINI Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii


Denumire lucrare : IMOBIL S+D+P+5E

Faza : D.D.E.

CAIET DE SARCINI

Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii

1. Memoriu de prezentare a lucrarii

Investitia include o cladire cu regim de inaltime S+D+P+5E avand ca destinatie realizarea de birouri si care este amplasata pe un teren avand suprafata de cca 400 mp .

Subsolul va avea functiuni tehnice si de intretinere a cladirii .

Demisolul este proiectat pentru realizarea unei parcari subterane.

Parterul si etajele I-IV au functiunea de birouri , iar la etajul V sunt prevazute apartamente de serviciu si terasa circulabila.

1.1     Conditiile de calcul ale structurii

1.1.a Clasa de importanta a constructiei :

- clasa III in conformitate cu prevederile normativului P100-92 , constructie normala ( a = 1 )

1.1.b Zona de zapada :

- B , conform STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada

1.1.c Zona seismica de calcul :

- clasa III de importanta a constructiilor a=1,00

- zona seismica E conform Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor , P100/92 caracterizata de Ks = 0,12 , perioada de colt Tc = 0,7 sec

- tipul structurii caracterizata de coeficientul de reducere a efectului actiunii seismice Y =0,20 , structura in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca elemente structurale .

- coeficient de amplificare dinamic b = 2,5

1.1.d Incarcari unitare conform breviarului de calcul

1.1.e Materiale de constructii :

- betoane in fundatii C20/25 radier , pereti subsol si demisol,plansee ;

- betoane in suprastructura -C20/25 - stalpi , grinzi si plansee ;

- otel beton pentru constructii : PC52 ; OB37 ca armaturi in betoane;

1.2.Descrierea infrastructurii

Tinand cont de conditiile specifice ale amplasamentului , caracterizat prin existenta unor constructii vechi situate pe limita amplasamentului ( pe laturile de sud si vest ) , avand adancimi mici de fundare , pentru realizarea infrastructurii cladirii propuse se impun doua etape :

-          pregatirea terenului de fundare ;

-          fundarea propriuzisa a constructiei si realizarea subsolului si demisolului .

Pregatirea terenului de fundare :

Realizarea unui gratar de minipiloti , perimetrali , minipiloti forati si turnati pe loc , tangenti la fundatia veche . Se vor executa conform planurilor din partea desenata a proiectului pana la cota 10.50 ( cota relativa raportata la cota 0.00 a cladirii ) , 4.10m sub cota radierului noii constructii .

La cota 2.30 se va realiza o grinda de coronament din beton armat cu dimensiunile de 55x40 cm care va lega minipilotii la partea superioara .

Datorita lungimii mari a grinzii de coronament se vor executa sprijiniri metalice ale acestor grinzi de coronament , conform detaliilor din plansele desenate .

Minipilotii se vor realiza de la cota 2.30 , cota platformei de pilotaj , si cota terenului actual , cu instalatia de forat , inainte de inceperea sapaturii .

Minipilotii au fost proiectati astfel incat , impreuna cu grinda de coronament din beton armat si cu sprijinirile metalice , in faza de executie a infrastructurii sa joace rol de sprijinire pentru fundatiile existente si pentru pamantul din spatele lor ; iar in timpul exploatarii constructiei au rolul de preluare si transmitere a la terenul de fundare , conlucrand cu radierul din beton armat .

Dupa realizarea minipilotilor si a sprijinirilor acestora se va realiza o decapare generala pana la cota 6.70 , dupa care se va asterne un pat de lucru din balast sau piatra sparta cu grosimea de 30 cm. Patul de piatra sparta sau balast se va compacta pana la D=98% , cu un cilindru compactor de 10-12tf , fara vibratii .

Se va trece la executarea radierului din beton armat .

2.      Caracteristicile geometrice ale pilotilor

-          diametru 400 mm ;


-          lungime piloti din beton armat :

- in axele 1 si G L= 9,05 m

- in axele 4 si D1-A6 L= 8,50 m

-          lungimea carcasei din otel beton :

- in axele 1 si G = 10,35 m

- in axele 4 si D1-A6 = 9,55 m

-          distanta dintre doi piloti in plan orizontal : conform plansei R01

-          inclinarea pilotilor : piloti verticali .

3.      Caracteristici ale sectiunii de beton armat ale pilotilor

a.      Betonul :

-          ciment tip IIA-M 32,5(R)

-          dozaj de ciment : 390 kg/mc

-          agregate de rau cu dimensiunea maxima de 16 mm ;

-          raport apa/ciment : 0,45 ;

-          clasa betonului C20/25 ;

-          permeabilitatea P810 ;

-          aditiv BETOPLAST ;

-          clasa de consistenta T4 ;

-          stratul de acoperire cu beton al armaturilor longitudinale = 6 cm .

b. Armatura :

-          marca de otel : PC52 pentru barele longitudinale , respectiv OB37 pentru freta .

4.      Conditii de calitate pe faze ale procesului tehnologic de realizare a pilotilor

a.      Forarea

Inainte de inceperea executiei , executantul trebuie sa aiba acordul scris al

beneficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate retelele subterane .

Procedeul de forare recomandat este forarea cu tubaj recuperabil , la baza tubajului fiind prevazuta obligatoriu o roata dintata .

Deoarece in timpul forarii se vor intalni pamanturi loessoide , iar de la aproximativ 5,50 m de la cota terenului natural se va lucra sub apa , se impun urmatoarele masuri :

-          se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune ( subspalare ) ;

-          nu se vor folosi dispozitive de sapat cu vacuum ;

-          baza tubajului se mentine in permanenta cu cel putin 20 cm sub talpa forajului ;

-          nivelul de apa in interiorul tubajului se mentine in permanenta cu cel putin 1,0 m deasupra nivelului hidrostatic ;

b. Curatirea fundului gaurii forate

Se face obligatoriu inainte de a se introduce carcasa de armatura .

c. Intoducerea carcasei de armatura

Carcasa de armatura , dupa introducerea in gaura forata , se

suspenda la fata superioara a gaurii si se va fixa pentru a impiedica ridicarea acesteia in timpul betonarii .

Se interzice lasarea carcasei pe fundul gaurii .

Carcasa da armatura se va realiza dint-un singur tronson .

Se vor folosi distantieri din plastic pentru mentinerea pozitiei

carcasei fata de marginile sectiunii gaurii .

d. Betonarea

Betonarea se va efectua cu metoda palniei fixe ridicatoare

( Contractor ) pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa .

Diametrul tubului de betonare va fi de 20 cm .

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului , dar nu mai mult de 4 m .

Betonarea trebuie organizata ca o operatie continua , care se efectueaza intr-o singura repriza la un debit de 4 mc/ora . La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa . Cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat .

e. Controlul calitatii si continuitatii betonului din piloti

-          Controlul calitatii pe parcursul executiei

- se vor respecta prevederile anexei la prezentul caiet de sarcini

- la fiecare 10 mc de beton pus in opera , se preleveaza probe de beton de la locul de turnare si se determina consistenta acestuia prin metoda tasarii conului , conform STAS 1759-80 ;

- cel putin o data pentru fiecare pilot se preleveaza probe ( trei cuburi ) de beton de la locul de turnare si se determina clasa betonului conform STAS 1759-80 si STAS 1275-81 ;

- pentru fiecare pilot se va intocmi o curba de betonare , portie cu portie , din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului ; la consumuri anormale ( sub profil sau cu peste 30% peste profil ) trebuie sa se ia masuri corespunzatoare .

-          Controlul calitatii dupa executie consta din :

- verificarea pozitiei in plan si a inclinarii ;

- controlul calitatii betonului din corpul pilotului ; aceasta se face la pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute mai sus nu a dat rezultate corespunzatoare clasei de beton prescrise in proiect , la pilotii la care in timpul executiei s-au produs deficiente care pot afecta calitatea betonului , precum si la minim trei piloti pe fiecare latura alesi la intelegere intre beneficiar , proiectant si executant ; controlul se face prin metoda carotajului sonic .

-          verificarea continuitatii corpului pilotului se face prin metona carotajului sonic , metoda care implica echiparea pilotului cu 2 tuburi coborate in gaura forata o data cu carcasa de armatura si inglobate in corpul pilotului .

Controlul pilotilor prin metode nedistructive poate fi efectuat doar de catre unitati cu experienta in acest gen de lucrari , dotate corespunzator.

5. Conditii de receptie a pilotilor

Abatere la pozitia in plan a pilotilor : maxim 5 cm ;

Abateri limita la cote fata de cele prevazute in proiect : pentru cota bazei pilotului = 20 cm in plus sau in minus , iar pentru cota capului pilotului = 5 cm in plus sau in minus .

Abateri limita la inclinarea axei pilotului = 2% .

La receptia executiei pilotilor se prezinta urmatoarele documente :

-          fisa de forare-betonare a fiecarui pilot ;

-          registrul lucrarii .

Nota : receptia pilotilor constituie faza determinanta si , prin grija beneficiarului , vor fi convocati la fata locului proiectantul de rezistenta , inginerul geotehnician si reprezentantul I.C. Constanta .

6. Executarea grinzii de coronament si a sapaturii

Dupa receptia pilotilor se va executa sapatura mecanizata pana la cota 2,70 , se va monta armatura pentru grinda de coronament , precum si confectiile metalice necesare pentru realizarea legaturii cu sprijinirile metalice , se va cofra si se va turna betonul in grinda de coronament .

Decofrarea nu se va realiza inainte de 48 de ore de la turnarea betonului .

Nu se va interveni asupra grinzii de coronament inainte de minimum 5 zile de la turnarea betonului in conditii normale de temperatura ; in alte conditii de temperatura interventia asupra grinzii de coronament se va efectua la un interval stabilit conform NE 012-99.

Se trece la montarea sprijinirilor metalice , conform detaliilor din plansele R02 si R03 .

Dupa montarea sprijinirilor metalice se va verifica calitatea sudurilor efectuate .

Nu se va trece la executarea sapaturii decat cu acordul scris al proiectantului de rezistenta .

Sapatura se va realiza mecanizat , in straturi uniforme , fara a afecta pilotii sau sprijinirile metalice ; pe aceste zone se vor executa sapaturi manuale .

O data cu realizarea sapaturii se vor executa sprijiniri ale pamantului dintre piloti folosind bucati de dulapi din lemn de rasinoase montati orizontal si fixati prin presare pe peretii pilotilor .

Pe parcursul executiei sapaturii se vor lua masuri pentru indepartarea apelor accidentale si a celor din precipitatii , prin crearea de base si dotarea santierului cu pompe de apa .

Sapatura se va realiza pana la cota 6,70 .

La atingerea cotei 6,70 vor fi convocati la fata locului inginerul geotehnician si proiectantul de rezistenta .

7. Executarea patului din piatra sparta

Nu se va trece la executarea patului din piatra sparta fara acordul scris al inginerului geotehnician .

Patul din piatra sparta se va executa intre cotele 6,70 si 6,40 si va avea grosimea de 30 cm .

Se va folosi piatra sparta din sist verde , produs de carierele din zona Constantei .

Patul din piatra sparta se va asterne in doua straturi uniforme de cca 25 cm fiecare , prin imprastiere manuala , compactate fiecare cu cilindru compactor de 10-12 tf , fara vibrare .

Se va asigura un grad de compactare D = 98%.

Inainte de terminarea compactarii celui de al doilea strat de piatra sparta va fi chemat inginerul geotehnician pentru receptionarea si avizarea in scris a patului din piatra sparta .

Intocmit,



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Constructii



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Lucrari pe aceeasi tema


Corpuri de iluminat pentru exterior de pus in beton sau pavej
Sisteme de detectare a incendiilor
CAIET DE SARCINI pentru executia infrastructurii din beton armat
Denumirile specifice podetelor si podurilor masive - podete si poduri
Stingatorul cu praf si bioxid de carbon p1,p3,p5,p6,p10 stas 4918-78
Instalatia de stingere a incendiului cu apa, instalatii de sprinklere - cerintele de baza pentru pompele de incendiu
Modele de garaje pe structura de lemn
Riscul la condens - cum reducem condensul?
Instalatii de stingere cu spuma - instalatia fixa de stins incendiu cu spuma pe punte
Evolutia pietei imobiliare in ultimii ani



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.