Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Constructii Qdidactic » bani & cariera » constructii Procedee de vibrare mecanica Procedee de vibrare mecanica PROCEDEE DE VIBRARE MECANICA 1) Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoarele procedee:  vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);  vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;  vibrare de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. 2) Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betonului. 3) Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. 4) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor. 5) Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 sec. si 30 sec. in functie de tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat. 6) Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt urmatoarele:  betonul nu se mai taseaza;  suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;  inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. 7) Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii. 8) Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda (50150) mm in stratul compactat anterior. Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari
C 35/45		0,40	0,47
C 40/50			0,45
C 45/55			0,42
C 50/60			0,40

* Clase de beton care nu se regasesc in normele europene.

3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciaza astfel:

- pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna precedenta pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat conform anexei I.7;

- pentru statiile noi se apreciaza in functie de nivelul de dotare si calitatea sorturilor de agregate, urmand a fi reanalizat in functie de rezultatele obtinute in prima perioada de producere a betonului.

3.3.3. Valoarea maxima a raportului A/C, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depasi valorile din tabelul 5.4. cap. 5.

3.3.4. In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasca, conditiile speciale, in ceea ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C sa depaseasca valorile:

 0,6 pentru gradul de impermeabilitate

 0,55 pentru gradul de impermeabilitate , in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate;

 0,50 pentru gradul de impermeabilitate

 0,45 pentru gradul de impermeabilitate

3.4. Dozajul minim de ciment

3.4.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, se stabileste conform tabelului 5.5. cap 5 si precizarile de la pct. 3.4.1. si 3.4.2.

3.4.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor 031 mm, pentru agregate 016 mm, dozajele se sporesc cu 10% iar pentru agregatele 071 mm se reduc cu 10%.

3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor din tabel, pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.

3.4.4. In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectandu-se urmatoarele conditii:

a) agresivitatea sulfatica - intensa si foarte intensa (1, 2, 3):

- reducerea dozajului de ciment va fi de 515%, functie de aditivul utilizat;

- dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/mc pentru betoanele armate, respectiv 310 kg/mc pentru betoanele simple;

b) alte agresivitati - reducerea dozajului va fi de pana la 5% in cazul agresivitatii slabe, respectiv pana la 10%, in cazul agresivitatii intense si foarte intense;

c) nu se va depasi limita prevazuta pentru raportul A/C, din tabelul 5.4;

d) consistenta betonului, la locul punerii in opera, va corespunde unei tasari de cel putin 7 cm.

3.5. Consistenta betonului

3.5.1. Consistenta betonului la locul punerii in opera se atabileste de catre Executant, in conformitate cu prevederile din tabelul I.4.3., astfel incat, betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime. Clasa de consistenta va fi precizata in comanda catre statia de betoane.

Tabelul I.4.3.

CONSISTENTA BETONULUI

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti

Observatie: Betoanele avand clasa de consistenta mai mare de T3, se transporta cu autoagitatoare.

3.6. Cantitatea de apa de amestecare

3.6.1. Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul I.4.4.

Tabelul I.4.4.

CANTITATEA ORIENTATIVA DE APA DE AMESTECARE

3.6.2. Valorile privind cantitatea de apa de amestecare prevazute in tabelul I.4.4. sunt valabile in cazul agregatelor d ebalastiera 031 mm.

Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum urmeaza:

 reducere 10% in cazul agregatelor 07 mm

 reducere 5% in cazul agregatelor 040 mm

 reducere 10-20% in cazul folosirii de aditivi

 spor 10% in cazul folosirii pietrei sparte

 spor 20% in cazul agregatelor 07 mm

 spor 10% in cazul agregatelor 016 mm

 spor 5% in cazul agregatelor 020 mm.

3.7. Granula maxima a agregatelor

3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea cea mai mica a elementelor, distanta dintre barele de armatura si marimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor aplicand relatiile:

1/4 D

d - 5 mm

1,3 c

unde:

D - dimensiunea cea mai mica a elementului structural

d - distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor)

c - marimea stratului de acoperire cu beton.

3.7.2. In cazul placilor se poate adopta relatia 1,3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizarilor 1,6 D.

3.8. Granulozitatea agregatului total

3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelului I.4.5.

Tabelul I.4.5.

ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE

Clasa de tasare	Dozajul de ciment (kg/mc)
	< 200	200-300	300-400	> 400
T2	I	I (II)*	II (III)*	III
T3, T3/T4	I	I (II)*	II (III)* 9) Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. 10) In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea in masura in care este posibil de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. 11) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm. 12) Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. 13) Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare de minimum 20 mm. 14) Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 3060 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. 15) Grosimea stratului de beton turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1-1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute la punctul 14 se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. 16) Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta. Contact |- ia legatura cu noi -| Adauga document |- pune-ti documente online -| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| Constructii Arhitectura Cadastru Casa gradina Desen Electrica Instalatii Protectia muncii Analize pe aceeasi tema Calculul coeficientului global de izolare termica Reabilitarea constructiilor din zidarie - diafragme din beton armat Case de lemn - cum sa faci o casa din lemn trainica - secrete tehnice Reguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile Manual de utilizare aparat de sudare - model digital mig 180 Stingatorul transportabil cu co2 g10 si g2 x 10 Sisteme de detectare a incendiilor Forta taietoare orizontala si verticala - calculul nodului Mortare CERTIFICAT de atestare a edificarii/extinderii constructiei - model Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online proiectul sau referatul tau.