Cheltuieli fixe si variabile. pragul de rentabilitate

CHELTUIELI FIXE SI VARIABILE. PRAGUL DE RENTABILITATE

Cheltuielile fixe sunt cele care in general nu-si modifica volumul indiferent de nivelul productiei.

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul proportional cu volumul productiei.

Strans legat de cheltuielile variabile este indicele de variabilitate (E) care se determina dupa relatia:

E = [(CT₁ – CT₀) / (Q₁ – Q₀)] : CT₀/Q₀

E poate fi:

a) E > 1 => cheltuielile variabile sunt degresive;

b) E = 1 => cheltuielile variabile sunt proportionale (variabile proportional);

c) E < 1 => cheltuielile variabile sunt progresive.

EXEMPLU:

1) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 180.000 lei.

E = [(180.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 0,8 => degresiva. Desi cantitatea se dubleaza, cheltuielile cresc in ritm mai mic (80%).

2) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 200.000 lei.

E = [(200.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 1 => proportionale.

2) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 350.000 lei.

E = [(350.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 2,5 => progresiva.

Pragul de rentabilitate reprezinta cifra de afaceri sau volumul productiei pentru care intreprinderea acopera toate cheltuielile sale fara a inregistra profit sau pierdere.

Pragul de rentabilitate se mai numeste PUNCT DE ECHILIBRU.

Pragul de rentabilitate corespunde nivelului de activitate de la care pornind, intreprinderea realizeaza un anumit profit, adica isi acopera in totalitate cheltuielile fixe si variabile.

Modul de calcul difera in functie de tipul de productie realizat.

A. omogena : Pr = CFT / CBU

Pr = pragul de rentabilitate;

CFT = cheltuieli fixe totale;

CBU = contributia bruta unitara.

CBU = PVU – ChVU

Unde: PVU = pret vanzare unitar; ChVU = cheltuieli variabile unitare.

B. eterogena : Pr = CFT / CBU

CBU = CBT / Q

Unde: CBU mediu = contributia unitara medie; Q = cantitatea obtinuta;

CBT = Val.vanzari – ChVT (cheltuieli variabile totale).

EXEMPLU:

1) O societate realizeaza o productie omogena (1 singur produs) de 2.000 buc cu un pret de vanzare de 180 lei/buc, cheltuieli variabile unitare (ChVU) = 100 lei/buc; cheltuieli fixe totale (CFT) = 120.000 lei.

Pr = CFT / CBU

CBU = PVU – ChVU = 180 – 100 = 80

Pr = 120.000 / 80 = 1.500 bucati.

CAp = cifra de afaceri prag.

CAp = Pr * PVU = 1.500 * 180 = 270.000 lei.

2) O societate comerciala realizeaza o productie eterogena (mai multe produse) astfel:

A = 100 buc;    PVU_A = 500 lei/buc; ChVU_A = 400 lei/buc.

B = 300 buc;    PVU_B = 700 lei/buc; ChVU_B = 500 lei/buc.

C = 600 buc.  PVU_C = 300 lei/buc; ChVU_C = 250 lei/buc.

CFT = 80.000 lei

Sa se determine Pr.

Pr = CFT / CBU

CBU = CBT / Q

CBT = Val.vanzari – ChVT

ChVT = (100 * 400) + (300 * 500) + (600 * 250) = 340.000 lei

Val. vanzare = (100 * 500) + (300 * 700) + (600 * 300) = 440.000 lei

CBT = 440.000 - 340.000 = 100.000 lei.

CBU = 100.000 / (100 + 300 + 600) = 100 lei/buc.

Pr = 80.000 / 100 = 800

gsA = (100 / 800) * (100 / 100) = 12,5%

gsB = (300 / 800) * (100 / 100) = 37,5%

gsC = 50,0%

PrA =800 * 12,5% = 100

PrA =800 * 37,5% = 300

PrA =800 * 50,0% = 400

CApA = 100 * 500 = 50.000

CApB = 300 * 700 = 210.000

Lucrare: Abordari teoretice asupra factorilor de influenta ai atractivitatii investitionale Lucrare: Idee de afacere - descrierea detaliata a serviciilor, fezabilitatea afacerii - creativiate si inventivitate

CApC = 400 * 300 = 120.000

CAp = 50.000 + 210.000 + 120.000 = 380.000.

Elaborarea calculatiilor standard presupune:

a) Calcularea standardelor pentru materiale;

b) Calculul standardelor pentru manopera;

c) Determinarea(bugetarea)  cheltuielilor pentru regie standard;

d) Intocmirea calculatiei standard pe produse;

a) Calcularea standardelor pentru materiale – are la baza consumul standard pentru materiale si preturile de aprovizionare standard.

Ch.mat.i = ΣCSi * Pvi

Unde: Ch.mat.i = cost standard pentru materialul i.

CSi = consum standard unitar pentru materialul i;

Pvi =  pret standard pentru materialul i.

b) Calculul standardelor pentru manopera – are la baza normele de timp si tarifele de salarizare standard.

Ch.man.i = ΣNTi * Ti

Unde: Ch.man.i = cost standard cu manopera pentru operatia i.

NTi = norma de timp aferenta operatiei i.

Ti = tariful de salarizare standard pentru muncitorul care realizeaza operatia i.

c) Determinarea cheltuielilor pentru regie standard se realizeaza tinand cont de continutul acestor cheltuieli dar si de comportamentul diferit pe care il au fata de volumul productiei si de locurile care le ocazioneaza. In practica s-au conturat 2 metode de bugetare:

- metoda globala de bugetare a cheltuielilor indirecte care presupune determinarea cheltuielilor indirecte sub forma globala pentru fiecare din cele 2 categorii care intra in structura cheltuielilor de regie (cheltuieli generale de productie si cheltuili generale de administrare si vanzare), folosind una din cele doua variante posibile:

● pe baza cheltuielilor medii calculate pe o perioada de 5-10 ani. Aceasta presupune realizarea urmatoarelor etape:

▬ se determina media anuala a cheltuielilor de regie luand in calcul o perioada anterioara de 5-10 ani.

Ch = ΣChi / i

Unde: Ch = cheltuieli medii anuale.

Chi = cheltuiala de regie efectiva pentru anul i.

I = nr. anilor precedenti luati in calcul.

▬ se determina volumul mediu al productiei pentru aceiasi perioada luata in calcul.

Q ΣQi / i

Unde: Q = volumul mediu al productiei; Qi = volumul productiei in anul i; i = nr. anilor precedenti luati in calcul.

▬ se coreleaza cheltuielile cu nivelul standard al productiei

Chc = Q * Iv

Unde: Chc = cheltuieli corelate, Iv = (cred) nivelul standard!!!!

Iv = Qs / Q

Unde: Iv = ………………; Qs = cantitatea standard; Q = cantitatea efectiva.

● prin luarea in considerare ca nivel prestabilit a cheltuielilor efective din anul product.

- metoda analitica de bugetare a cheltuielilor indirecte – numita si metoda standardelor individuale presupune stabilirea costurilor indirecte pe fiecare loc generator de cheltuieli iar in cadrul acestuia pe feluri si grupe de cheltuieli, baza de calcul a standardelor individuale privind cheltuielile de regie este fie media anuala a ultimilor 5-10 ani, fie date din perioada imediat precedenta.

Daca productia standard este egala sau apropiata de cea medie sau a perioadei precedente, se adopta ca standarde in cazul fiecarui sector cheltuielile medii sau cheltuielile perioadei precedente, eventual corelate sau corectate cu factorul stimulativ.

Daca cele doua nivele de activitate sunt diferite, stabilirea standardelor pentru cheltuielile indirecte se va face tinand cont de comportamentul acestora fata de volumul fizic al productiei astfel:

♦ stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie fixe – se adopta ca standard valoarea medie calculata pe baza datelor efective din ultimii 5-10 ani, respectiv din anul de baza fara a li se aduce nici un fel de corectie;

♦ stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie variabile. Aceasta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

► corelarea cheltuielilor medii sau a celor din anul precedent cu volumul activitatii standard:

Chv = Chvt / Q

unde: Chv = cheltuieli variabile medii pe unitatea de productie medie zilnica.

Chvt = cheltuieli variabile medii totale

Q = volumul mediu al productiei exprimata in unitati fizice

Chtc = Qs * Qv

Chtc = cheltuieli variabile totale corelate

Qs = volumul stardard al productiei exprimata in unitati fizice.  ????

Qv = volumul variabil mediu al productiei exprimata in unitati fizice ????

► reducerea nivelului acestora cu procentul corespunzator factorului de stimulare.

Chs = Chvtc – (Chvtc * Fs) / 1000

Unde: Chs = cheltuieli standard; Chvtc = cheltuieli variabile totale; Fs = factoru de stimulare.

Stabilirea standardelor privind cheltuielile de regie cu carcater mixt (semivariabil), presupune realizarea urmatoarelor etape:

○ separarea partii fixe de cea variabila pentru cheltuielile de regie cu caracter semivariabil folosind unul din procedeele:

 procedeul celor mai mici patrate;

 procedeul punctelor de maxim si minim.

○ partea fixa, respectiv partea variabila, va fi tratata conform metodologiei de mai sus;

○ se insumeaza cele 2 parti dupa incheierea calculelor.

Dupa incheierea standardelor pe produs presupune determinarea coeficientului de repartizare K si apoi repartizarea cheltuielilor.

K = Ch.indirecte de repartizat / Critetiul de repartizare.

In ceea ce priveste abaterile de la costul standard, acesta se determina pentru:

1. abaterile de la costurile standard pentru materiale;

2. abaterile de la costurile standard pentru manopera;

3. abaterile de la costurile standard de regie.

EXEMPLU privind calculul standardelor pentru materiale:

Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune utilizarea materialelor X1 si X2. Stabilirea standardelor cantitative ce se vor utiliza in cadrul procesului tehnologic a fost realizata luandu-se in calcul cantitatea necesara, tipodimensiunea, calitatea si posibilitatile de procurare. Preturile de aprovizionare standard sunt reprezentate de cele din perioada precedenta celei pentru care se elaboreaza standardele.

Se va intocmi fisa costurilor standard pentru materiale astfel:

Ch.mat.X1 = 3 x 30 = 90

Ch.mat.X2 = 2 x 10 = 20

Ch.tot.X1 = 200 * 90 = 18.000

Ch.tot.X2 = 300 * 20 =   6.000

EXEMPLU privind calculul standardelor pentru manopera:

Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune realizarea operatiilor O1 si O2. Standardele de timp sunt date de documentatia tehnica privind fabricarea produselor. Tarifele de salarizare standard au fost stabilite pe baza calificarii muncitorilor, a datelor in legatura cu tarifele perioadelor anterioare si conditiile de munca luand in calcul perioada anterioara celei pentru care se stabilesc standardele.

Ch.man.O1 = 4 * 10 = 40

Ch.man.O2 = 5 * 6 = 30

Total O1 = 200 * 40 = 8.000

Total O2 = 300 * 30 = 9.000

CALCULUL PRETULUI PRODUCTIEI NETERMINATE

Productie neterminata – produsele care nu au trecut prin toate procesele de fabricatie.

APLICATIE 1:

Produsul A are un pret prestabilit de 1.000 lei si o tehnologie care se desfasoara in 4 faze ce insumeaza 60 minute astfel:

Faza 1: 15 min;

Faza 2: 10 min;

Faza 3: 30 min;

Faza 4: 5 min.

La inventariere sau stabilit urmatoarele cantitati:

- 40 buc in faza 1;

- 20 buc in faza 2;

- 30 buc in faza 3;

- 10 buc in faza 4.

Sa se determine costul productiei in curs de executie.

Rezolvare:

Gradul de finisare:

Produsele din faza 1: Qfaza1 x 0/Tf x Pv = 40 x 0/60 x 1000 = 0 lei

Produsele din faza 2: Qfaza2 x F1/Tf x Pv = 20 x 15/60 x 1000 = 5.000 lei

Produsele din faza 3: Qfaza3 x (F1+F2)/Tf x Pv = 30 x (15+10)/60 x 1000 = 12.500 lei

Produsele din faza 4: Qfaza4 x (F1+F2+F3)/Tf x Pv = 10 x (15+10+30)/60 x 1000 = 9.166 lei

Total = 26.666 lei.

Grad finisare in faza 1: 0

Grad finisare in faza 2: F1 / Tf = 15/60 = 25% => 20 x 25% x 1000 = 5.000

Grad finisare in faza 3: (F1+F2) / Tf = (15+10)/60 = 41,6% => 30 x 41,6% x 1000 = 12.500

Grad finisare in faza 4: (F1+F2+F3)/Tf = (15+10+30)/60 = 91,6% => 10 x 91,6% x 1000 = 9160

APLICATIE 2:

Produsul B are un pret de vanzare standard de 100 lei si presupune parcurgerea a cinci faze care insumeaza 100 min, astfel:

Faza 1: 30 min;

Faza 2: 15 min;

Faza 3: 25 min;

Faza 4: 25 min;

Faza 5:   5 min.

La o inventariere se constata urmatoarele cantitati:

- 3.000 buc faza 1;

- 4.000 buc faza 2;

- 2.000 buc faza 3;

- 5.000 buc faza 4;

- 1.000 buc faza 5.

Sa se determine costul productiei neterminate:

F1 = 3000 x 0/100 x 100 = 0 lei      Gf1 = 0/100 = 0%

F2 = 4000 x 30/100 x 100 = 120.000 lei                           Gf2 = 30/100 = 30%

F3 = 2000 x (30+15)/100 x 100 = 90.000 lei                     Gf3 = 45/100 = 45%

F4 = 5000 x (30+15+25)/100  x 100 = 350.000 lei Gf4 = 70/100 = 70%

F5 = 1000 x (30+15+25+25)/100 x 100 = 90.000 lei         Gf5 = 90/100 = 90%

TOTAL= 650.000 LEI