Contabilitatea operatiilor cu ambalaje - definirea, rolul si clasificarea ambalajelor

Contabilitatea operatiilor cu ambalaje - Definirea, rolul si clasificarea ambalajelor

1 Definirea, rolul si clasificarea ambalajelor

Circulatia marfurilor necesita crearea de conditii adecvate pentru pastrarea calitatii si proprietatilor fizico-chimice pe timpul transportului, depozitarii.

De aceea, ambalarea ocupa un loc important in vanzare, care are atat rolul de a conserva cat si valoare comerciala, de a atrage clientii.Ambalajele sunt o categorie de bunuri care asigura pastrarea calitatilor initiale ale marfurilor, prelungirea duratei de pastrare si integritatea marfurilor pe timpul transportului cat si comercializarea in conditii civilizate.Diversitatea ambalajelor, durata de folosire, modul de utilizare sunt factori care influienteaza organizarea evidentei contabile a acestora.

Clasificarea ambalajelor se face in functie de criterii diferite:criteriul lichiditatii,rolul pe care-l au in activitatea economica si criteriul recuperarii valorii acestora.

In functie de durata de folosire si valoare, criteriul lichiditatii ambalajele se clasifica in doua categorii: ambalaje de natura mijloacelor fixe si amblaje de natura stocurilor

CARACTERIZAREA

tipurilor de unitati de alimentatie publica

Ca regula generala, unitatea de alimentatie publica reprezinta localul public in care se servesc preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi, caracterizandu-se prin aceea ca in cadrul lui se imbina activitatea de pregatire/preparare cu activitatea de comercializare, insotita de servicii specifice care asigura consumul acestora pe loc.

1. Restaurant clasic - unitate de alimentatie publica in care consumatorii sunt serviti cu un variat sortiment de preparate culinare, de cofetarie-patiserie, cafea, bauturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distractie. Personalul de productie si de servire are o calificare de profil.

2. Restaurant cu specific - unitate de alimentatie publica care prin amenajari, dotari, tinuta lucratorilor si preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, national (restaurant 'romanesc', 'moldovenesc', 'dobrogean', 'banatean' etc.) sau reprezinta unitati traditionale - han, crama, coliba, sura etc.

3. Restaurant specializat - unitate de alimentatie publica in care consumatorilor li se ofera, in principal, un sortiment specializat de preparate culinare si bauturi, aflat in permanenta in lista-meniu a unitatii, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale (vanatoresc, pescaresc etc.) care formeaza obiectul specializarii.

3.1. Restaurant-zahana - unitate de alimentatie publica in care se servesc, in special la comanda, in tot timpul zilei, produse si subproduse din carne neportionate (organe), pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe platou, o data cu luarea comenzii. Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borsuri, tuslama, tochitura, salate, dulciuri de bucatarie si bauturi.

3.2. Restaurant lacto-vegetarian, dietetic - unitate de alimentatie publica in care se desfac in exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, carne de pasare sau de vaca, paste fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie, inghetata si bauturi nealcoolice.

3.3. Restaurant-pensiune - unitate de alimentatie publica care ofera mai multe variante de meniuri complete cu baremuri fixe. Bauturile cuprinse in meniu sunt limitate la sortimentele de racoritoare si ape minerale. Poate functiona si pe baza de abonament.

In aceste unitati se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate si bauturi, inclusiv alcoolice, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.

4. Braserie - unitate de alimentatie publica care asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor cu un sortiment mai restrans de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1 - 2 feluri de mancare), produse de cofetarie-patiserie si bauturi.

5. Pizzerie - unitate specializata care ofera, cu preponderenta, sortimente de pizza si de paste fainoase. Suplimentar se pot oferi gustari, salate, produse de patiserie si sortiment variat de bauturi, cu preponderenta slab alcoolizate.

6. Berarie - unitate de alimentatie publica caracterizata prin vanzarea cu preponderenta a berii de diverse sortimente, oferita consumatorilor in recipiente specifice (tap, halba, cana, sonde) de diferite capacitati, alaturi de produse si preparate care se asociaza in consum cu aceasta, precum: gustari calde si reci, minuturi (din oua, legume etc.), specialitati de zahana (1 - 2 preparate). Se mai poate oferi un sortiment restrans de bauturi alcoolice, precum si bauturi nealcoolice.

Bar - unitate de alimentatie publica cu program de zi sau de noapte in care se desfac bauturi alcoolice si nealcoolice, un sortiment restrans de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii muzicale, jocuri electronice si video.

1. Bar de zi - unitate care poate functiona ca subunitate distincta in cadrul restaurantelor, precum si ca unitate independenta. Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice, simple sau in amestec, cafea, gustari in sortiment restrans, specialitati de cofetarie.

2. Bar de noapte - unitate de alimentatie publica cu caracter distractiv, avand orar de functionare pe timpul noptii. Prezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans, iar consumatorilor li se ofera o gama variata de bauturi, mai ales de cocteiluri, gustari, sortiment restrans de preparate la gratar, specialitati de cofetarie-patiserie.

3. Cafe-bar, cafenea - unitati specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate de cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, produse de cofetarie-patiserie. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand, a cafelei expresso.

Eseu: Abordare integrata a riscurilor pentru corporatiile transnationale Eseu: Politici de atragere a Investitiilor Internationale (II) in era globalizarii

4. Disco-bar, Video-bar, Discoteca - unitati cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii si al dansului, in acest sens unitatea fiind dotata si amenajata corespunzator. Sortimentele oferite sunt asemanatoare celor din baruri, cu deosebirea ca bauturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, avand in vedere ca majoritatea clientelei o reprezinta tineretul.

5. Bar biliard - unitate cu profil preponderent recreativ, realizat prin posibilitatea practicarii biliardului, unde se servesc bauturi si un sortiment restrans de sandvisuri, produse de patiserie-cofetarie.

6. Snack-bar - unitate de alimentatie publica care asigura clientilor o servire rapida pe tot parcursul zilei, cu sortiment restrans de minuturi, preparate la gratar, produse de cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice, ceaiuri, cafele si un sortiment restrans de bauturi alcoolice. Specific acestui tip de unitate este prezenta unei tejghele-bar, in spatele careia preparatele se pregatesc la vederea clientilor, cu un front de desfacere care sa permita si servirea directa a consumatorilor.

8. Fast-Food - unitate care propune clientelei sale, in principal tineri, o servire rapida de produse, la preturi unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat si standardizat, de regula bazat pe un singur produs de baza, si este prezentata de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienti la casa in momentul platii si consumate pe loc sau in afara unitatii. Produsele sunt oferite in inventar de servire de unica folosinta.

9. Unitati tip bufet, bodega, birt, rotiserie

9.1. Bufet - unitate de alimentatie publica care functioneaza de obicei independent sau in incinta unor institutii. Se ofera, in general, un sortiment restrans de preparate culinare, calde si reci, pregatite in bucataria proprie sau aduse din afara, si de bauturi.

9.2. Bodega - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, de larga accesibilitate, care ofera un sortiment restrans de gustari si preparate la gratar, bauturi alcoolice, servite de regula la pahar, si nealcoolice, cafea. Servirea se face de regula la tejghea-bar.

9.3. Birt - unitate de alimentatie publica asemanatoare cu bodega, amplasata de regula in piete, gari, autogari.

9.4. Rotiserie - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, care ofera clientilor, in principal, produse preparate la rotisor, salate, sortiment restrans de bauturi alcoolice, produse de patiserie-cofetarie, cafea. Mobilierul caracteristic il constituie rotisorul amplasat in interiorul spatiului de servire si vitrina frigorifica in care sunt expusi pui si alte specialitati din carne pentru preparat in prezenta clientilor.

10. Unitati tip pub si bistro

Sunt unitati de alimentatie publica de influenta englezeasca, respectiv frantuzeasca, care ofera sortimente de bauturi si preparate culinare specifice zonelor de influenta.

11. Cabaret - unitate de alimentatie publica cu caracter de recreere si divertisment in care se desfasoara spectacole complexe cu valoare artistica deosebita. Se ofera consumatorilor preparate culinare de cofetarie-patiserie, diverse bauturi alcoolice si nealcoolice. De obicei, suprafata de servire este realizata in amfiteatru, pentru ca programul artistic muzical sa poata fi vizionat de la toate mesele.

12. Unitati tip cofetarie, patiserie

Sunt unitati de alimentatie publica care ofera consumatorilor preparate de cofetarie-patiserie produse in laboratoarele proprii sau in laboratoarele altor unitati de profil, biscuiti si produse zaharoase ale producatorilor specializati, bauturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum si diferite sortimente de bauturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unitatilor de acest tip, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc, vinde si produse pentru consum la domiciliu.

In aceasta tipologie se incadreaza:

12.1. Cofetariile si bomboneriile - unitati specializate in vanzarea de produse de cofetarie-patiserie, sortimente de bomboane.

12.2. Patiserie - placintarie - unitati care vand, in general, produse de patiserie in stare calda, in acest scop fiind preferabil ca produsele sa fie realizate in laboratoarele proprii. La vanzarea acestor produse se poate oferi si bere.

12.3. Simigerie - covrigarie - gogoserie - unitati cu spatiu restrans de servire sau chiosc, amplasate in zone de trafic pietonal intens, care se pot organiza fie ca spatii ce reunesc cele trei specialitati, fie ca unitati profilate pe o singura specialitate. Produsele acestor unitati se vand, de regula, in stare calda.

13. Ceainarie - unitate de alimentatie publica, specializata in pregatirea si servirea unei game largi de ceaiuri, alaturi de care se ofera sandvisuri si produse de cofetarie-patiserie.

14. Restaurantele cu caracter social

Aceste unitati sunt restaurante pentru colectivitati si sunt amplasate in incinta institutiilor sau se pot organiza ca unitati independente care livreaza, pe baze contractuale, preparate culinare la sediul/domiciliul persoanelor juridice/fizice.

Principalele tipuri de restaurante pentru colectivitati sunt:

14.1. Cantina-restaurant - unitate de alimentatie publica in care mesele sunt servite in general pe baza de abonamente pentru meniuri unice; dotarea acestor unitati se face cu mobilier si inventar simplu.

14.2. Restaurant cu autoservire (self-service) - unitate de alimentatie publica cu desfacere rapida, in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparate culinare, de cofetarie-patiserie, cu bauturi, expuse in linii de autoservire cu flux dirijat. Consumul produselor are loc la mese.

15. Terasa/gradina de vara - functioneaza in sezonul cald fie in structura unei unitati de alimentatie publica, fie ca unitate independenta, de sine statatoare, oferind un sortiment de bauturi si/sau de preparate specific tipologiei anterior prezentate.

In cazul in care terasa/gradina de vara functioneaza ca unitate de sine statatoare, agentul economic este obligat sa inscrie pe firma denumirea 'TERASA', urmata de tipul unitatii respective (Terasa-bar, terasa-bufet, terasa-restaurant etc.).

*

* *

Pentru unitatile de alimentatie publica cu activitate complexa, care cumuleaza caracteristici specifice mai multor tipuri, tipul unitatii va fi declarat in functie de activitatea predominanta.

Def.stocurilor = stocurile sunt elemente de A(activ) destinate sa fie vandute in cursul normal al activitatilor.

Stocurile se impart in functie de destinatie:

bunuri detinute pentru a fi vandute

bunuri, lucrari, servicii in curs de productie(Q), in vederea vanzarii

materii prime, furnituri ce urmeaza a fi consumate in procesul de Q, urmand a fi vandute.

Elementele de stocuri vor fi contabilizate atunci cand:

costul poate sa fie masurat in mod fiabil

intreprinderea va beneficia de avantaje economice viitoare

intreprinderea dispune de un nivel de control echivalent celui asociat proprietatii activelor

riscurile si avantajele asociate proprietatii au fost transferate

Formulele de evaluare a stocurilor conf.IAS 2 revizuit

CMP care consta in efectuarea mediei ponderate a costului elementelor la inceputul perioadei si a costului elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Media se poate calcula periodic sau cu ocazia fiecarei noi livrari.

FIFO consta in afectarea elementelor de stocuri vandute sau consumate la costul celor mai vechi. Costul stocurilor la inchidere va fi cel al articolelor cumparate sau produse cel mai recent.

Evaluarea contabila a stocurilor. Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea neta de realizare.

Stocurile din aprovizionare sunt evaluate la costul care corespunde pretului de achizitie la care sunt adaugate cheltuielile pentru aducerea la locul si in starea in care se gasesc.

Stocurile din productie sunt evaluate la cost de Q. Acest cost istoric cuprinde: - costurile directe

- costurile generale de Q

Evaluarea si deprecierea costurilor la inventar

Evaluarea stocurilor la inventar se face:

- la cea mai mica valoare dintre cost si valoare de realizare neta

- pentru contractele de vanzare ferme, la pretul specificat in contract

- provizioanele pentru deprecierea stocurilor nu sunt in referentialul IAS/IFRS o cheltuiala cu provizioanele, ci o crestere a stocului contabilizat la cheltuieli in numele exercitiului, reluarea provizioanelor va fi contabilizata ca o diminuare a stocului inregistrat la cheltuieli in numele exercitiului.

Norma IAS 2 se ocupa cu evaluarea stocurilor. Aceasta precizeaza care sunt cheltuielile luate in calcul pentru determinarea costului stocurilor si sa fixeze reguli de evaluare la inchiderea exercitiului financiar. Obiectivul normei este sa prescrie prelucrarea contabila aplicabila stocurilor in sistemul costului istoric. Una din problemele fundamentale ale contabilizarii stocurilor este aceea a marimii costului de contabilizat in perioada de activitate si de a amana aceste costuri pana la contabilizarea veniturilor corespondente. IAS 2 ofera comentarii practice referitoare la determinarea costului si la contabilizarea sa ulterioara la cheltuieli inclusiv a deprecierilor, pana la nivelul valorii nete de realizare. De asemenea, pune la dispozitie comentarii privind metodele de determinare a costului care sunt utilizarte pentru inregistrarea costurilor stocurilor.

Definitia stocurilor

Stocurile sunt active detinute pentru a fi vandute in cursul normal al activitatii, in curs de productie, sub forma de materii prime sau furnituri, ce trebuie consumate in procesul de productie. Aceasta calificare nu depinde de natura elementului, ci de destinatia sa care este influentata de activitate.

Dupa natura lor, stocurile se clasifica astfel:

Marfuri cumparate spre a fi revandute fara nici o prelucrare

Materiale si furnituri destinate productiei de bunuri

Produse finite, obiecte fabricate de intreprindere

1. Evaluarea stocurilor

Potrivit IAS 2, stocurile trebuie sa fie evaluate la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea neta de realizare (valoarea neta de realizare este pretul de vanzare estimat in cursul normal al activitatii, din care sunt deduse costurile estimate pt.terminarea bunului in cauza si costurile estimate pentru a realiza vanzarea)

1.1.            Costul stocurilor (Cs)

Cs trebuie sa cuprinda toate costurile de achizitie, de transformare si alte costuri angajate, pentru a aduce bunurile in locul si in starea in care se gasesc. Costul stocului conf.AICPA(Standardul International de Contabilitate) este «pretul platit sau recompensa baneasca acordata pentru obtinerea unui activ”.

Costul de achizitie cuprinde - pretul de cumparare

- taxe anuale si alte taxe

- CTA, manipulare.

Reducerile comerciale (bonificatii, rabaturi, resturnuri) sunt deduse din costul de achizitie. Reducerile financiare sunt inregistrate ca cheltuieli pentru furnizor si ca venit pentru client.

Costurile de transformare cuprind:

- cheltuieli materiale

- cheltuieli cu manopera

- cota parte din cheltuieli indirecte.

1.2.            Valoarea neta de realizare si deprecierea stocurilor

La inchiderea exercitiului, stocurile trebuie evaluate la costul lor sau la valoarea realizabila neta, daca aceasta este mai mica. Estimarea valorii nete realizabile trebuie sa tina cont de destinatia stocului. De exemplu, stocul care face obiectul unui contract de vanzare-cumparare in care este inscris pretul, va fi evaluat la pretul din contract.